Mişcarea, octombrie 1928 (Anul 22, nr. 224-248)
1928-10-02 / nr. 224
ANUL XXII NO. 224 WWW«#» ABONAMENTE » . m M . m M i.«««1.28® 5* *i S3 ADMMfcSTRAȚÎA k& Bafri Ucarri tte. « I tat »-Ha a a. 0 S'—H P» M. MARȚI 2 OCTOMBRIE 1928 O strălucită comemorare naţională la Chişinău Conferinţa d-lui Gheorghe I. Brătianu despre: „Chestiunea Basarabiei de la a doua răpire (1878) la Unire (1918)“ Duminică, la Chişinău, în măreaţa sală eparhială, s’a ţinut de către d. Ch. I. Brătianu, subt auspiciile «Ateneului Român » o conferinţă comemorativă—acum când se împlinesc 50 de ani dela încheerea tratatului din Berlin 1878, care pentru a doua oară deslipea Basarabia de sud de trupul vechii Moldove—şi 10 ani de când provincia dintre Prut şi Nistru s’a reîntors la sânul patriei mume. In faţa unei săli arhipline, cuprinzând pe fruntaşii vieţii culturale şi politice ai Chişinăului şi Basarabiei, a foştilor membri din Sfatul Ţării, reprezentanţii Bisericii, oştirii, magistraturii, ai învăţământului şi toată intelectualitatea Chişinăului,—într’o atenţiune religioasă, d. C. I. Brătianu, a evocat faptele mari ale conducătorilor neamului acum 50 de ani— întreaga dramă istorică dela 1877—78 şi fazele care au dus la repararea strigătoarei nedreptăţi—culminând în unirea cea mare dela 1918. Prin cadrul în care s’a desfăşurat această evocare, prin talentul şi autoritatea conferenţiarului, prin ecourile adânci,pe care le-a trezit în sufletele tuturor celor de faţă, conferinţa comemorativă de la Chişinău, a luat proporţiile unei strălucite sărbători culturale şi naţionale. • D. C. Brătianu a sosit la Chişinău Duminică la ora 7 dimineaţă, fiind întimpinat de d-nii Gherman Pântea primarul Chişinăului, David prefectul Poliţiei şi d-nul Christian şeful de cabinet al d-lui ministru I. Inculeţ, cât şi de un mare număr de profesori şi intelectuali. Cu diferite trenuri au sosit la Chişinău o numeroasă delegaţiune a organizaţiei naţional liberale din Iaşi cuprinzând pe d-nii senatori C. Toma, X. Eraclide şi I. Zippa, deputaţi D. Dimitriu, O. Racoviţă, Victor Iamandi, C. N. Krim, G. Vasiliu-Voina, prof. Valeriu Bulgaru, Mircea Bădărău prefectul poliţiei, I. Bantaş, Em. Ceicovschi şi I. Popovici ajutori de primar, C. Rusovici, Gh. Răileanu, C. Codreanu, G. Manea etc. încă înainte de ora 12, anunţată pentu Conferinţă, sala Eparhială era neîncăpătoare pentru a putea cuprinde toată intelectualitatea Chişinăului, numeroşi foşti deputaţi din Sfatul Ţării, profesori, parlamentarii din Basarabia, şi un mare număr de studenţi şi cetăţeni din toate straturle sociale. La ora 12 au sosit venind de la procesiunea religioasă care avuse loc la Catedrală, d. ministru Inculeţ împreună cu autorităţile civile şi militare şi d. ministru Stelian Popescu, care se afla în trecere prin Chişinău, însoţit de toţi magistraţii superiori din localitate. D. Gheorghe Brătianu a fost primit de întreaga asistenţă cu o manifestaţie emoţionantă, aplauzele entuziaste şi neîncetate ale tuturor celor de faţă au oprit conferenţiarul multe minunte în pragul expunerii sale. * Ascultat cu o atenţiune impresionantă, d. Brătanu, şi-a început conferinţa, arătând cât de fericit se simte, vorbind în această sală istorică, şi în faţa Strălucitei pleiade de fruntaşi basarabeni care au făcut unirea de la 1918, — despre năzuinţele şi luptele generaţiunii, care la 1878 s’a străduit să apere cu toate puterile ulltima rămăşiţă a Basarabiei de la Sud. Şi cu ce sentiment de uşurare se poate evoca amintirea acestor tragice împrejurări — astăzi când s’a înfăptuit deplin o ideie pentru care acum 50 de ani le-a fost dat înaintaşilor noştri numai să nădăjduiască şi să sufere Conferenţiarul expune criza orientului pornind de la Tratatul din Paris 1856. Arată tendinţa Rusiei de a recâştiga accesul la gurile Dunării, în fiecare împrejurare favorabilă, ca la 1866 şi 1870. Descrie pe larg acţiunea diplomatică a lui Ion C. Brătianu, în preajma răsboiului independenţii pentru a asigura integritatea teritorială a României, acordul făcut în întrevederea de la Livadia şi tratativele din Bucureşti. Urmărind succesiunea evenimentelor, arată poziţia problemei în timpul operaţiilor militare de la Plevna, apoi tratativele de la San Stefano, Londra şi Berlin, făcând să reiasă grija neostenită a Domnitorului Carol, a lui Ion Brătianu şi Kogălniceanu de a păstra Basarabia de Sud. Se serveşte de scrierile istoricilor ruşi în special ale prof. Pokrovscki din Moscova, pentru a dovedi nedreptatea făcută atunci României, polemizează cu afirmaţiunile d-rului Racovschi asupra întrevederii de la Livadia şi a pretinsei abandonări a Basarabiei. Cu citate din istoricii ruşi şi germani, dovedeşte trădarea şi părăsirea României la congresul din Berlin şi în acelaşi timp drepturile sale recunoscute până şi de adversarii cei mai crânceni asupra Basarabiei. Arătând influenţa acestei nedreptăţi asupra atitudinei României faţă de Rusia, în toţi cei 40 de ani ce au urmat, examinează orientarea politicei române înspre Tripla alianţă, apoi declararea râsboiului mondial şi încheierea alianţii cu Rusia, cu garanţia tuturor puterilor aliate, pentru integritatea României. In încheiere, conferenţiarul arată însemnătatea voinţii românilor de la 1877 de a nu ceda Basarabia, ca fiind sprijinul moral cu care s’a putut cere unirea de la 1918. Aduce elogii acţiunii făuritorilor unirii Basarabiei, care deşi împărţiţi în toate partidele politice, se ridică toţi ca un singur om când este vorba de chestiunea Basarabiei şi de marile chestiuni naţionale, evocând recenta declaraţie a deputaţilor din sfatul ţării. Pune în opoziţie discursul pacific al Principelui Regent Nicolae, la serbările jubileului de 10 ani de la Kişinău, cu rezerva ce au făcut zilele acestea Ruşii semnând pactul Kellog, de a revendica Basarabia, arătând că valoarea relativă a tratatelor devine neatacabilă când sufletul unui popor îl sprijină cu toată puterea şi-i dă viaţă vecinică. Subliniază adâncul sentiment naţional al poporului basarabean, setea sa de cultură de dreptate şi de cinste, încheind cu cuvintele basarabeanului Vasile Stroescu: «să dea Dumnezeu ca unirea făcută, «să fie într’un ceas bun, cu noroc şi »pentru totdeauna». Aplauze şi ovaţii nesfârşite acopăr ultimile cuvinte ale conferenţiarului care a fost înconjurat şi căduros felicitat de toţi fruntaşii basarabeni şi de asistenţi . A urmat apoi un strălucit banchet la hotelul „Londra“ oferit de organizaţia naţional-liberală din Chişinău, în onoarea oaspeţilor,şi la care au luat parte împreună cu toţi prietenii noştri care însoţeau pe dl. G. I. Brătianu, şi toţi parlamentarii din Basarabia. A ţinut prima cuvântare DL ministru Inculeţ, aducând salutul său de bucurie oaspeţilor, şi arătând cât a fost de însufleţită serbarea culturală şi naţională a zilei. Vorbind de situaţia politică, d-sa a spus că vede cu bucurie Moldova strânsă la această masă şi că în împrejurările de ani tot partidul stă strâns unit în jurul şefului său dl. Vintilă Brătianu Vorbind de fraudele petrolifere, arată că chestiunea este judiciară şi nu politică, iar partidul liberal nu poate fi atins de aceste fapte. Inchee salutând călduros pe oaspeţi. Cuvântarea d-lui ministru Inculeţ a fost a- l clamată cu entuziasm. I Dl Ourman Pântea primarul Chişil năului, mulţumeşte, ca basarabean, d-lui Gh. Brătianu, pentru venirea sa la Chişi nău. Arată că de 100 de ani, s’a vorbit aici numai de rusificarea şi înstrăinarea [ Basarabiei—şi de aceea conferinţa d lui I Brătianu, prin valoarea sa deosebită este un eveniment sărbătoresc pentru care basarabenii îi sunt profund recunoscători. DL Cameliu deputat, vorbeşte despre situaţia din Basarabia, cerând concursul tuturor pentru a se grăbi ridicarea subt toate raporturile a acestei provincii, î Dl. Ch. I. Brătianu, primit cu entuziaste aclamaţii, mulţumeşte cu emoţiune pentru primirea ce i s’a făcut atât sie şi prietenilor din Iaşi, cât şi pentru cuvintele ce i s’au adresat. Arată că spiritul naţional care pulsează în Basarabia este un îndemn la muncă pentru întărirea ţării şi că atmosfera înălţătoare a acestei întruniri, dovedeşte că partidul liberal strâns unit în jurul şefului său dl. Vintilă Brătianu şi a colaboratorilor sei, va şti să facă faţă cu succes deplin tuturor împrejurărilor prin care trece ţara. Ultimul ia cuvântul dl. ministru Stelian Popescu. D-sa arată că pentru primisa oară are prilejul să vorbească în co atât de frumoasă adunare, în calitate de membru al partidului liberal.Expune dorinţa sa de a servi Interesele generale şi explică răspunzând d-lui deputat Cazacliu, că în numirile în magstrătură ţine totdeauna cont de recomandările consiliului superior al magistraturii. Vorbeşte de promovarea politicei naţionale şi închisă pentu oaspeţi şi pentru Basarabeni. * După banchet d-nii miniştri Inculeţ şi Stelian Popescu au plecat mai departe în sudul Basarabiei. Dl. Gh I. Brătianu Însoţit de prietenii noştri şi întovărăşit de de dl. primar Gherman Pântea, au vizitat în amănunt lucrările grandioase de refacere şi modernizare a Chişinăului, construcţiile şcolare, teatru, etc, rămânând profund impresionaţi de toate acesta prefaceri şi elogiind activitatea d-lui primar şi a colaboratorilor săi. Seara cu trenul de 6.20 dr. Brătianu însoţit de toţi prietenii noştri, au plecat la Iaşi, fiind conduşi la gară de d-nii primar Pântea, prefecţii castana şi David, toţi parlamentarii şi un prea numeros grup de cetăţeni cari au făcut o călduroasă manifestaţie de simpatie. Dela Consiliul Municipiul In şedinţa de alaltăieri a consiliului municipial s’a hotărât a se rectifica budgetul, modificându-se unde capitole bugetare. Consiliul apoi aprobă deschiderea de credite pentru mişcarea artistică culturală pentru terminarea lucrărilor la şcoala primară din Socola, care în cel mult o lună va începe să funcţioneze, pentru procurarea materialului necesar reparărei băii comunale, pentru săraci etc. Se iau în discuţiune diferite vânzări de terenuri. Se aprobă terenul necesar Societăţei Mormintele Eroilor, pentru ridicarea unui mausoleu în regiunea Galata şi se donează terenul din str. Sărăriei colţ cu I. C. Brătianu, Societăței „Fraterna Română" pentru a-şi clădi locul propriu. Consiliul admite cumpărarea unei autocisternă «Maglus» necesară serviciului de pompieri. Urmează expunerea d-lui O. Racoviță asupra lucrărilor edilitare efectuate în actuala campanie de lucru pe care o publicăm în altă parte a ziarului nostru. In străzile Zugravi şi Uzinei, în urma primirii mai multor reclamaţiuni din partea locuitorilor acestor străzi, poliţia a organizat mai multe razii al căror rezultat a fost arestarea, după trei nopţi de cercetări îndelungate, a câtorva indivizi certaţi cu justiţia. Mii miiCliei alipit «»»a»« Proectul d-lui Osv. Racoviţă.-Votul Consiliului Municipial-Infrumuseţarea Iaşului. Chestiunea transformatei actualei clădiri a Primăriei a preocupat şi pe neuitatul Gh. Gh. Mârzeacu în timpul în care a condus administraţia comunală (1914-917). Dar vremurile de atuncea, anii neutralităţii şi ai războiului, au împedecat realizarea acestui proect, care intră acum în calea înfăptuiri. Intr’adevăr în planul de sistematizare şi înfrumuseţarea a Iaşului actualul primar dl. Osvald Racoviţă a fixat şi această chestiune. Nu ca un simplu deziderat pe hârtie, ci pentru a fi cât mai curând realizată. Problema a fost studiată în amănunt, proectele arhitectonice alcătuite,şi în şedinţa de alaltăieri a consiliului municipal, chestiunea a fost adusă în discuţiune : s’a cetit proectul unui împrumut special de 30 milioane lei pe care Municipiul Iaşi urmează a-l contracta la Creditul Funciar Urban din Iaşi, împrumut care va servi la construirea măreţului Palat municipal. • Prin această hotărâre actuala clădire a Primăriei, «casele Paşcanu» vor fi în totul transformate. Deasupra prăvăliilor dinspre str. Cuza Vodă se vor ridica etaje, transformându-se astfel aspectul întreg. Obţinând apartamente mari şi numeroase, şi unificându-se nouile etaje cu actuala clădire a Primăriei(se va obţine o splendidă faţadă şi înspre str. Alexandri) se va da posibilitatea ca toate serviciile comunale să fie instalate în apartamente spaţioase, ca funcţionarii să nu mai fie siliţi să stea în camere înguste şi întunecoase, adevărate subsoluri. Transformarea acestor clădiri şi construirea noului palat, va da Iaşului un aspect estetic, căci în jurul palatului se vor deschide nouile străzi proectate care vor lega Piaţa Unirei de str. Alexandri prin faţa «Vieţii Româneşti». Astfel construit, se va putea înfiinţa şi Muzeul Istoric al Municipiului, care va cuprinde : picturi şi sculpturi de valoare, operele artiştilor români, note şi documente referitoare la trecutul oraşului, obiecte şi piese istorice, pe care d. Osvald I Racoviţă a început a le achiziţiona din timp. Dl. Osv. Racoviţă a şi stabilit cu d. N. ‘ Gheorghia de condiţiunile împrumutului. „ Acest împrumut nu va încărca cu nimic ■ budgetul municipiului întrucât unităţile se vor achita din chiriile pe care Primăria le va percepe dela prăvăliile palatului, căci marea instituţiune va avea prăvălii de jur împrejur, care vor aduce venituri mult mai însemnate ca acele de astăzi. Formalităţile legale îndeplinite și odată împrumutul realizat, lucrările vor începe în noua campanie de lucru, ca palatul comunal să fie gata până la toamna viitoare. însemnări dediciate Când a aflat despre cele petrecute la instanţa judiciară înaintea cărei au depus jurământul doi genera!!, fostul general țărănist castelan a exclamat: — N’au decât! Imposibil ca fără mine să se facă... lumină! * Aseară castelanul a început să cetiască opera nuvelistului Brătescu-Voineşti. Dintre toate cea mai senzaţională i se pare volumul „Intunerec şi Lumină" la D. A. de Herz care va veni In Iaşi spre a reprezenta cu ansamblul Soreanu comedia „Omul de zapadă" va da un adaos special ieşenilor, reprezentând şi piesa „Vălul de pe ochi“. » Foarte manierat, castelanul n'a întrebuințat niciodată expresii triviale, chiar dacă a fost să se afirme cât de grozav. Nimeni n'a auzit pe castelan înjurând : „stupește-l în ochi !“. « In curând se va reprezenta la teatru admirabila comedie a lui L. Fuida: „Intre patru ochi". . . Meditând solitar şi amărât, castelanul a ajuns la convingerea ei tot răul îi aduce clasicismul. ...Căci doară clasicul Goethe a exclamat în clipa morţii: — Mai multă lumină ! Castelanul cetind astăzi dimineaţă ziarele, aruncă enervat ziarul „Cuvântul“ care publică un foileton intitulat „Ochelari și alte articole în artă“. De ce fel de artă o fi vorba ? se întreabă îngrijorat castelanul. Un demers anglo-franceitalian la Vlena Bec.Reprezentanţii diplomatici ai Angliei, Franţei şi Italiei acreditaţi pe lângă guarani austriac, au prezentat o notă colectivă cancelarului Seipel prin care se exprimă griji guvernelor respective faţă de gravele evenimente ce se vor produce în ziua de 7 octombrie dacă guvernul austriac nu va proceda cu toată energia. România la târgul de mostre din Praga Pavilionul românesc de la expoziţia din Praga este în genere considerat ca cel mai frumos pavilion al Târgului de Mostre din toamna anului acesta. Intr’adevâr el este foarte bine organizat şi este o satisfacţie pentru toţi prietenii Românei, cari au urmărit de mult ca România să facă un asemenea pas însemnat pentru propagarea produselor româneşti pe piaţa cehoslovacă, care va avea fără îndoială urmări fericite în direcţia apropierii economice româno-cehoslovace. Solemnităţile deschiderii pavilionului au avut loc într’o mare însufleţire, toţi cei de faţă simţind importanţa momentului în desvoltarea negoţului între ambele popoare. Printre participante s’a remarcat: d-na şi dl. ministru Emandi, dl. Mândru director general al camerilor agricole, Naum preşedintele camerilor agricole, dl. Christodorescu directorul general dela ministerul de comerţ, dl. Ioanitescu dela ministerul de comerţ, Antonescu preşedintele camerii de comerţ, Sebastian inspectorul general la ministerul agriculturii, dl. Sorecu ataşatul comercial român dl Dăscălescu, ataşatul de presă român dl. Raul Anastasiu, Abateie Zavoral, dl Cermak reprezentantul agenţiei de presă cehoslovace Ok, dl. Svihovski preşedintele Micei Antante a presei, apoi reprezentanţi ai ministerelor cehoslovace de externe, comerţ şi Agriculturii, numeroşi ziarişti, etc. Întreaga presa cehoslovacă a consacrat numeroase articole participării României la Târgul de Mostre din Praga, accentuând asupra posibilităţilor desvoltării raporturilor economice între România şi Cehoslovacia. Ziarele îşi exprimă părerea că expoziţia produselor românești va avea un mare succes. — ŞEZĂTOARE.--Eri, un grup de studenţi membrii ai societăţei „Moldova întregită“, au organizat o frumoasă şezătoare cultural- artistică, în comuna Tomeşti. Din Uşi au participat d-nii Kasian, subprefect şi I. Dafin şeful propagandei culturale. S-a desvoltat de către unul din studenţi, o conferinţă tratând despre activitatea ţăranilor, după care s-au împărţit broşuri cu sfaturi asupra modului de cultivare a viilor şi cerealelor. A urmat un frumos program artistic, proecţii de filme cinematografice instructive, după care a urmat o frumoasă serbare câmpenească la care au participat locuitorii comunei în număr foarte mare.