Mişcarea, noiembrie 1928 (Anul 22, nr. 249-273)

1928-11-02 / nr. 250

A w ANUL XXII No. 250 . fsmmmmmam larnasmaisímm MIŞCAREA ABONAMENTE* Un *s........................... «Bl M $***■ m......................mm AuteeNgi, StesS'«te» esa m I2G9 anoiitiBUM! VINERI! 2 NOEMBRIE 1928 In jurul împrumutului — Atitudinea unui partid politic — Un comunicat al agenţiei „Reu­ter“ a anunţat ieri că împrumutul României va fi lansat în cursul lu­­ni viitoare şi că la racordul acesta participă în primul rând , băncile de emisiune din New- York, Londra, Paris, la care s-au asociat princi­palele bănci de emisiune din Eu­ropa. Cu alte cuvinte la împrumutul României, pentru operaţiunea sta­bilizării leului nostru, participă Eu­ropa şi America. Cine are ideea de ceea-ce însea­mnă a pune de acord toate aceste state asupra unei şi aceleiaşi con­­venţiuni, şi într’un inter­el numai de căte­va luni, — numai acela îşi poate da seamă de autoritatea mo­rală în care România a lucrat în această direcţiune, prin reprezentan­ţii ei împuterniciţi. Şi acel care este în măsură să pătrundă toată această concepţiune financiară, va putea aprecia la va­loarea reală toată campania şi obs­­­trucţia opoziţiei naţional-ţărăniste care nici în această privinţă nu şi-a înţeles misiunea pe care trebuie s-o aibă un partid politic serios şi încă cu pretenţiunea de a guverna. Se întâmplă uneori că două per­soane, două idei, se pot armoniza cu greu,—dar când e vorba de un consorţiu de bănci mondiale? Mai poate încăpea discuţie că tratativele întârzie, când în realitate ele n’au durat de­cât în vacanţa de vară ? Şi astăzi încă, după-se acordul e stabilit şi se îndeplinesc ultimele formalităţi, naţional-ţărăniştii mai au aerul de a vorbi de... eşuarea împrumutului! Faptul e demn de reţinut—fiind­că el caracterizează o anumită po­litică, o anumită mentalitate şi o anumită atitudine. Propaganda culturală în popor Intensificarea culturală. O şcoală pentru comerţul de librărie. Pro­blema cărţii Propaganda culturală. Dl. prof. I. Simionescu răspunzând li­nei anchete deschise de «Universul» asu­pra «problemei organizării muncii cultu­rale» face câteva constatări asupra căreia ne oprim cu un interes deosebit Desbătând diferite probleme în legătu­ră cu extensiunea culturală, eminentul pro­fesor ieşan vorbeşte de federalizarea so­cietăţilor culturale : «Un prim pas către intensificarea pro­pagandei culturale ar fi federalizarea so­cietăţilor particulare existente. S’ar putea ajunge astfel la o modificare a planului de luptă şi la o armonizare chiar a mij­loacelor folosite. Azi se face mare iro­­seală de bani, de forţe şi tipărituri. Alt­fel s’ar putea ajunge la o diviziune a muncii şi a specializării, ceeace ar fi în avantajul promovării culturii, sau mai bine zis, a răscolirii energiilor de tot soiul, prin colaborarea cărora, s’ar ajunge la o pregătire a vremii, când s’ar putea creia o instituţiune anumită de stat. KŞi fiindcă d. prof. I. Simionescu vor­beşte de problema cărţii, d-sa emite ideia de a se înfiinţa o şcoală de librărie : „Statul, deocamdată, poate veni în aju­torul instituţiunilor particulare în diferite chipuri. Aşa ar fi între altele, crearea li­nei şcoale de librărie, căci librari în ţară nu prea avem. Ar mai fi regulamentarea hotărâtă a raporturilor dintre librari şi e­­ditori, azi Cei dintâi constituind o piedică a tipăririi şi desfacerii cărţilor". O specializare a comerţului de librărie este extrem de interesantă. Se ştie că la noi, cu excepţia centrelor culturale din ţară, în mai toate provinciile comerţul de librărie este inexistent în ce priveşte car­tea. Sunt librari cari disconsideră cartea, cartea bună, ocupându-se numai de pape­­tărie, ceea­ ce face ca în prăvăliile lor să se desfacă alte mărfuri, mărunţişuri,păs­trând cartea la index, şi retu­rnând-o edi­torilor în starea cea mai deplorabilă. Tot din anacheta d-lui profesor I. Si­mionescu mai dataşăm următoarele impor­tante reflecţii: «In răspândir­ea culturii-spune d. prof. Simionescu—se pune la noi o prea mare speranţă în şcoală şi învăţător. De sigur că în jurul şcoalei s’au început în bună parte mişcările culturale In această direc­ţiune în adevăr, ministerul instrucţiunii ar avea rol important prin organizarea şi sta­bilirea unui plan de lucru mai metodic. Iarăşi e adevărat că învăţătorul — di toate gradele—este pentru moment sin­gurul pioner al culturii. Nu ajunge însă, pentru că şi el e om. A i se cere numai lui totul, nu se poate. Pentru legătura ce­lorlalţi diferiţi factori culturali dintr’un centru, sat ori oraş, iarăş statul ar putea lua măsuri, dacă ar exista o înţe­legere între toate departamentele, în a­­cest scop. Toate ministerele se socot azi apte să promoveze cultura. La multe sunt şi capitole bugetare şi direcţii speciale. Nu există însă o înţelegere între ele. Câţi bani nu se cheltuesc azi pentru tipărituri! Dacă s’ar înfiinţa un minister al culturii n’ar avea nevoe de sume nouă cari să împovăreze bugetul. Ar fi de ajuns să se adune grămadă ce se cheltueşte la toate ministerele din fondul de tipărituri etc. Şcoala e bună pentru început, învăţăto­rul spre a aprinde o luminiţă». Starea sănătăţii Reginei Elisabeta e bună Londra, 31.—Starea Regina E­­lisabeta a Greciei, dupi op­eraţia de apendicită, a foarte satisfăcă­toare. Pacienta, internată la o clinică din Londra, a petrecut noaptea la cele mai bune condifiuisi. Dl. lorga despre naţional-ţărănişti Invitat de ziarul „Dreptatea“ dl. N. lorga arată motivele pentru cari a a­­bandonat organizaţia a­ lui Maniu pe care ,u pentru prima or­ă, o denunţă revoluţionară, iată, fără comentarii „explicaţia“ pe care o dă în această privinţă dl. N. lorga : „Îndată însă ce mijloace anormale s’au întrebuinţat pentru luarea puterii, nu mai putem păstra „acest punct de vedere. Şi nu-l puteam păstra când la întrunirile ţinute de acest partid, cu participarea amicilor mei, s’au votat, fără consultarea lor, moţiuni în care nu se ţinea samă de ceia ce se cuprin­dea în scrisoarea mea: a lăsa Regenţa să aleagă, fără egoism de partid care să încerce a î se impune. Am stat trai luni în­­străinătate. A­­colo am »fist as păcatul politic si profanării Albei falii, de josul de-a revoluţi®, p­s plinisi marşului Ii Bu­cureşti. Din toată puterea l-am desa­­probat. Cum puteam să nu desaprob tot ce a mai urmat: răscolirea tuturor patimilor sociale fără măcar, la nouă zecimi din partid, sinceritatea fana­tismului . Pentru aceia joc de politi­­ciani pentru putere,­dar cel mai pe­riculos. Aşa stau lucrurile. Partidul naţio­­nl-ţărănesc şi-a fixat locul în viaţa noastră politică. La extrema­­stângă revoluţionară. Eu însă cred că nu face să se tulbure un întreg ,neam pentru ca un rând de politiciei să înlăture pe alţii pentru ca să se instaleze un regim pe care nimeni nu l ar mai pu­tea scoate, dat fiind şi spiritul şi me­todele lui“. încasările Municipiului Iaşi Anul financiar apropiindu­s© da sfârşit—căci mai s­unt doiaa luni— d. Osvald Răcoriţi a luat măsu­rile­ necesare pentru tmimntrea im­pozitelor anului curent­ şi a râmi­­siasior din trecut. Pentru a lichida situsfiunea fi­nanciară a municipiului, în con­formitate cu prevederile bugetu­lui in curs, s’au li­at măsurile cu­venite pentru realizarea tuturor la casărilor, ceea ce a dat posibili­tate municipiului să se pună la curent cu achitarea tuturor sume­lor cuvenite pentru lucrările efec­tuate in cursul campaniei actuale, plăţi cari întrec suma de 20 mi­lioana lei. In acelaş timp, faţă de încasă­rile municipiului, s-a început a­­chitarea vechilor datorii chiar In cursul acestui exerciţiu financiar, urmând ca prin noul buget să se prevadă toate resturile de plăţi ale datoriilor vechi cuvenite cre­ditorilor pentru lucrurile execu­tate SSM materiale furnizate. Bernhard Shaw contra lordului Roihermsre Celebrul scriitor englez Bernard Shaw a trimis cunoscutului scriitor cehoslovac Karel Ceapek (nu trebue confundat cu Karel M. Ceapek-Chod, care a murit) cu prilejul a zecei aniversări a republicii ce­hoslovace, o scrisoare cu următorul con­ţinut : «Străinului îi e foarte greu de a se a­­mesteca în vre-o chestiune naţională, fă­ră să aducă cauzei pentru care simpati­zează mai mult rău de­cât bine. E ade­vărat, că lordul Rothermere nu e atât de senzibil, dar lui nu-i pasă de consecinţa campaniei sale pentru Europa : sat­iface numai înclinaţia sa naturală către politica tradiţională maghiară. In ce mă priveşte pot spune, că dacă a-şi avea de ales în­tre a fi un ungur sub guvernul cehoslo­vac şi a fi un cehoslovac sub guvernul maghiar, mult mai bucuros a-şi alege să fiu ungurul. Ungaria e foarte rău înscrisă pentru purtarea ei faţă de locuitorii de altă naţionalitate, pe când Cehoslovacia procedează în această direcţie într’un mod luminat ce nu cunoaşte precedent, deşi a­­cest mod luminat nu este după pofta lor­dului Rothermere. Sper, închee B, Shaw, că toate divir­­genţele dintre Ceh­oslovacia şi Ungaria vor fi rezolvate în mod amical, dar n’aşi sfătui pe nici unul din acestea ca să-şi a­­leagă pe Rothermere de arbitru. Inaugurarea „şcoalei de in­firmiere şi supraveghetoare” — Sstrictel religios, Cuvântările. Cursurile nonii şcoli Azi dimineaţă la orele 11 luna­, a avut loc inaugurarea «Şc. de infirmiere şi su­praveghetoare de spital», de pe lângă Cassa Sf. Spiridon şi a cărei iniţiativă se datoreşte d-lor epitropi, cum şi a­ lui Gh. Răileanu, directorul aşezământului. Şcoala are locul propriu în chiar cor­pul de clădiri al Epitropiei şi numără 35 interne şi 19 externe. La inaugurare au asistat oficialităţile, d-nii epitropi C. Chiuimoglu şi prof. dr. Bacaloglu, personalul medical al Casei Sf. Spiridon, personalul funcţionăresc în frunte cu d. O. Răileanu director, o se­lectă asistenţă, cum şi elevele nouii şcoli. Solemnitatea s’a început printr’un pios serviciu religios, oficiat de P. S. Sa Ar­­hereul Grigore Leul, asistat de un nu­meros cler. In urmă P. S. Sa, a ţinut o înăţătoare cuvântare, arătând că supremul argument al religiunei creştine este dragostea, iu­birea de aproape. De aici se vede rolul mare al nouii şcoli, care va face o du­rabilă operă de asistenţă. Au mai rostit cuvântări, dl. epitrop C. Chitimoglu, care face un istoric al aşeză­mintelor Cassei Sf. Spiridon, subliniid sforţările instituţiei pentru a creia şcoli speciale de pregătire a­­ personalului me­dical şi a celui inferior. VArată râvna d-lui Gh. Răileanu, spre a pune bazele „Şcoalei de infirmiere şi su­praveghetoare de spital" şi cât îi dato­­reşte aşezământul, pentru munca rodnică depusă, încheie mulţumind oficialităţilor, (cari au dat concursul lor), d-lor medici ai Cassei şi întregei asistenţe. Ultimul ia cuvântul dl. prof. dr. Baca­loglu, evidenţiind rostul şcoalei de infir­miere şi comparând-o cu şcolile din străi­nătate. D-sa aduce mulţumiri d-nei M. Simionescu şi d-lui prof. dr. Ciucă. Solemnitatea ia sfârşit la orele 12 luni. După amiază, la orele 4, se încep cursurile nouii şcoli, cari au fost anunţa­te în ordinea următoare : «Noţiuni practice de mică chirurgie» curs predat de dr. N. Apotechev ; «Edu­caţie spitalicească» (10 şedinţe) cu d. dr. Grig. Alexandrescu; «Higiena» (20 şe­­dininţe) cu d. dr . Hurmuzache; «Fizică şi fiziologia» predate de d. dr. Benescu (15 şedinţe); „Anatomia“ cu d. dr. Luci­­nescu (20 şedinţe) şi «Curs de aritmetică şi geometrie» (10 şedinţe), predate de un funcţionar al Cassei Sft. Spiridon. Orele de cursuri au fost fixate numai după amiaza şi vor fi de trei ori pe săp­tămână. REP. legerile comunale din Bosnia şi Herţegovina Belgrad, (Ceps) -- Zilele acestea au loc alegerile comunale în Bosnia şi Herţego­­vina, cari nasc un mare interes, deoarece ele vor desfiinţa comisiunile interimare, cari există dela 1920 şi cu cari populaţia n’a fost mulţumită. Nicăeri locuitorii nu sunt atât de de desbinaţi din punct de vedere religios, şi politic ca act în Bos­nia, unde în Sarajevo luptă pentru câşti­garea voturilor 13 partide Propaganda electorală a fost destul de febrilă, totuşi se crede că numai 60 la sută din popula­­ţia va participa în alegeri. După presupu­nerile cunoscătorilor situaţiei, vor obţine la Sarajevo muslmanii 12 mandate, radi­­ciştii 7, radicalii 5, grupul Andriasevici 3, socialiştii 3, democraţii independenţi 2, e­­vreii 1. La Mostar şi împrejurimi ce cre­de că partidul populist va câştiga acolo 60 la sută din mandate. ultimei® ştiri telegrafice Gătiţi la p&thm lî­t Lucrările Parlamentului Mesajul la Cămări Buc.—DL. N. N. SĂVEANU președin­tele Camerei salută a zecea aniversare a republicei Cehoslovacei, iasistând asupra trainicelor legături de prietenie ce asistă între poporul cehoslovac şi poporul ro­mân. DL. C. ARGETOIANU în numele gu­vernului se asociază la acest omagiu a­­dus Cehoslovaciei, DL. GURANDA îşi continuă discursul la mesaj, rasistând asupra acţiunea de des­­binare a partidului naţional-ţărănist şi a­­sigurând guvernul că armata partidului liberal îi va da tot concursul ca să ducă la sfârşit bun opera consolidării statului. LA SENAT DL. C. NICOLA­ESCU preşedintele Se­natului salută în numele corpului matur a zecea aniversare a republicei Cehoslo­vaciei. DL. C. ARGETOIANU asociându-se exprimă omagiul în numele guvernului. La discuţia Mesajului vorbesc d-nii H. Carp şi L. Macedonescu. ECO­URI Consiliul comisarilor poporului a hotărât să acorde artiștilor K. Stanislavski şi Vladimir Ne­­­mirovici-Dancenko pentru marile lor merite în arta scenică o pensie viageră de 300 ruble lu­nar. Trecerea lor la pensie se va face încă în Noembrie a. c. , Oficiul de statistică a publicat o dare de seamă asupra situaţiei învăţământului în noul an şco­lar 1928 - 29. Numărul şcolilor primare din re­publica rusească R. S. F. S. R. se ridică la 79 mii 598, 2376 şcoli cu 7 cursuri, 770 şcoli spe­ciale pentru tineretul agricol, 61 şcoli cari fiin­ţează pe lângă fabrici, 754 şcoli cu 9 cursuri, 848 licee şi 1.082 şco­i de alte tipuri. Numărul total al şcolilor este de 85.489. In toate aceste şcoli s’au înscris 7.753.23­­ copii Intre cari 5 mi­lioane 757.394 copii de ţărani şi 1.539.156 copii ai populaţiei orăşăneşti. In zilele de 1-4 Noembrie se tine la Vilna congresul Asociaţiei scriitorilor şi ziariştilor po­lonezi. Congresul este organizat de sindicatul scriitorilor din Polonia. Congresul se va ocupa cu chestiunile de existenţă ale scriitorilor, cu disproporţia dintre traducerile din limbi străine şi creaţiunea poloneză originală cu modul de sprijinire a literaturii poloneze de către institu­ţiile oficiale, etc.« Vizita străinilor în Iugoslavia în ultimul se­zon este considerată ca mulţumitoare. Mulţi străini îşi petrec sezonul de toamnă la Dubrov­­nik, pe insula Rab şi în alte localităţi climate­rice. Se speră că sezonul favorabil de toamnă va compensa pierderile primite în sezonul de vară de situata politică încordată. Informaţii — Sâmbătă diminea­ţă la ora zece se va oficia­­ Biserica Sf. Spiridon un parastas pentru o­­dihna sufletului mult regretatului fost profesor şi prefect Petru Fân­tânar­u. Toţi prietenii noştri sunt ruga­ţi a lua parte la această pioasă ceremonie. — Cu prilejul sărbătorirei semicen­tenarului Dobrogei, confratele nostru „Voinţa Dobrogei“ din Constanţa, a apărut într’un elegant număr festiv consacrat acestei serbări naţionale. DA— La inspectorul şcolar din Iaşi au sosit diplomele de absolvire a şcolii pro­fesionale de fete din Soroca. Diplomele se vor trimite direcţiunei şcoalei spre semnare şi darea numărului de ordine. — D-na Ana Nichitoiu învăţătoare la şcoala mixtă din gara Ocniţa-Soroca a obţinut un concediu un concediu de boa­lă pe întreg cursul anului şcolar 1928129. — Dl. Mihail Tudose a fost numit de către ministerul de instrucţiune ca agro­nom suplinitor la şcoala normală de fete „Mihail Sturza» din Iaşi pe anul şcolar 1928129.­­ Ministerul instrucţiune!, în urma a­­vizului seminarului pedagogic universitar din Iaşi numeşte pe preotul Ion Negoiţă de la seminarul „Veniamin" din localitate, ca profesor de religie în locul preotului V. Iordăchescu demisionat. „ In ziua de 28 Noembrie a. c. ora 11 dimineaţa va avea loc la primăria Iaşi licitaţie publi­că orală pentru vânzarea parcelelor No. 1 şi 2 din stradela Crucei situate în spatele imobilelor No. 23 şi 25 şi anume : Parcela No. 1 în suprafaţă de 360 m. p Parcela No. 2 în suprafaţă de 500 m. p. Garanţia pentru parcela no. 1 este de lei 1440 , iar pntru parcela no. 2 este de lei 2000. Licitaţia va începe de la 40 lei m. p. Condiţiunele art. 72—83 din legea con­­tabiltăţei publice se vor aplica acestor licitaţii. Planurile locurilor se pot vedea în ori­ce zi de lucru la Serv. Arhivei. — Primind din Soroca o circulară, şe­ful brigăzei de urmăriri din localitate a început cercetările. La un comerciant bine situat materialiceşte s’a prezentat un in­divid îmbrăcat studenţeşte care a cerut să fie găzduit. După două zile a dispărut furând 200 mii lei. Indiciile arată că hoţul s’a refugiat la Iaşi. — D-ra Elena Teodoru institutoare la o­felinarul „Mavrocordat" din lap a fost numită profesoară suplinitoare de limba I germană la liceul de fete din Tecuci.

Next