Mişcarea, noiembrie 1928 (Anul 22, nr. 249-273)
1928-11-02 / nr. 250
A w ANUL XXII No. 250 . fsmmmmmam larnasmaisímm MIŞCAREA ABONAMENTE* Un *s........................... «Bl M $***■ m......................mm AuteeNgi, StesS'«te» esa m I2G9 anoiitiBUM! VINERI! 2 NOEMBRIE 1928 In jurul împrumutului — Atitudinea unui partid politic — Un comunicat al agenţiei „Reuter“ a anunţat ieri că împrumutul României va fi lansat în cursul luni viitoare şi că la racordul acesta participă în primul rând , băncile de emisiune din New- York, Londra, Paris, la care s-au asociat principalele bănci de emisiune din Europa. Cu alte cuvinte la împrumutul României, pentru operaţiunea stabilizării leului nostru, participă Europa şi America. Cine are ideea de ceea-ce înseamnă a pune de acord toate aceste state asupra unei şi aceleiaşi convenţiuni, şi într’un interel numai de căteva luni, — numai acela îşi poate da seamă de autoritatea morală în care România a lucrat în această direcţiune, prin reprezentanţii ei împuterniciţi. Şi acel care este în măsură să pătrundă toată această concepţiune financiară, va putea aprecia la valoarea reală toată campania şi obstrucţia opoziţiei naţional-ţărăniste care nici în această privinţă nu şi-a înţeles misiunea pe care trebuie s-o aibă un partid politic serios şi încă cu pretenţiunea de a guverna. Se întâmplă uneori că două persoane, două idei, se pot armoniza cu greu,—dar când e vorba de un consorţiu de bănci mondiale? Mai poate încăpea discuţie că tratativele întârzie, când în realitate ele n’au durat decât în vacanţa de vară ? Şi astăzi încă, după-se acordul e stabilit şi se îndeplinesc ultimele formalităţi, naţional-ţărăniştii mai au aerul de a vorbi de... eşuarea împrumutului! Faptul e demn de reţinut—fiindcă el caracterizează o anumită politică, o anumită mentalitate şi o anumită atitudine. Propaganda culturală în popor Intensificarea culturală. O şcoală pentru comerţul de librărie. Problema cărţii Propaganda culturală. Dl. prof. I. Simionescu răspunzând linei anchete deschise de «Universul» asupra «problemei organizării muncii culturale» face câteva constatări asupra căreia ne oprim cu un interes deosebit Desbătând diferite probleme în legătură cu extensiunea culturală, eminentul profesor ieşan vorbeşte de federalizarea societăţilor culturale : «Un prim pas către intensificarea propagandei culturale ar fi federalizarea societăţilor particulare existente. S’ar putea ajunge astfel la o modificare a planului de luptă şi la o armonizare chiar a mijloacelor folosite. Azi se face mare iroseală de bani, de forţe şi tipărituri. Altfel s’ar putea ajunge la o diviziune a muncii şi a specializării, ceeace ar fi în avantajul promovării culturii, sau mai bine zis, a răscolirii energiilor de tot soiul, prin colaborarea cărora, s’ar ajunge la o pregătire a vremii, când s’ar putea creia o instituţiune anumită de stat. KŞi fiindcă d. prof. I. Simionescu vorbeşte de problema cărţii, d-sa emite ideia de a se înfiinţa o şcoală de librărie : „Statul, deocamdată, poate veni în ajutorul instituţiunilor particulare în diferite chipuri. Aşa ar fi între altele, crearea linei şcoale de librărie, căci librari în ţară nu prea avem. Ar mai fi regulamentarea hotărâtă a raporturilor dintre librari şi editori, azi Cei dintâi constituind o piedică a tipăririi şi desfacerii cărţilor". O specializare a comerţului de librărie este extrem de interesantă. Se ştie că la noi, cu excepţia centrelor culturale din ţară, în mai toate provinciile comerţul de librărie este inexistent în ce priveşte cartea. Sunt librari cari disconsideră cartea, cartea bună, ocupându-se numai de papetărie, ceea ce face ca în prăvăliile lor să se desfacă alte mărfuri, mărunţişuri,păstrând cartea la index, şi returnând-o editorilor în starea cea mai deplorabilă. Tot din anacheta d-lui profesor I. Simionescu mai dataşăm următoarele importante reflecţii: «In răspândirea culturii-spune d. prof. Simionescu—se pune la noi o prea mare speranţă în şcoală şi învăţător. De sigur că în jurul şcoalei s’au început în bună parte mişcările culturale In această direcţiune în adevăr, ministerul instrucţiunii ar avea rol important prin organizarea şi stabilirea unui plan de lucru mai metodic. Iarăşi e adevărat că învăţătorul — di toate gradele—este pentru moment singurul pioner al culturii. Nu ajunge însă, pentru că şi el e om. A i se cere numai lui totul, nu se poate. Pentru legătura celorlalţi diferiţi factori culturali dintr’un centru, sat ori oraş, iarăş statul ar putea lua măsuri, dacă ar exista o înţelegere între toate departamentele, în acest scop. Toate ministerele se socot azi apte să promoveze cultura. La multe sunt şi capitole bugetare şi direcţii speciale. Nu există însă o înţelegere între ele. Câţi bani nu se cheltuesc azi pentru tipărituri! Dacă s’ar înfiinţa un minister al culturii n’ar avea nevoe de sume nouă cari să împovăreze bugetul. Ar fi de ajuns să se adune grămadă ce se cheltueşte la toate ministerele din fondul de tipărituri etc. Şcoala e bună pentru început, învăţătorul spre a aprinde o luminiţă». Starea sănătăţii Reginei Elisabeta e bună Londra, 31.—Starea Regina Elisabeta a Greciei, dupi operaţia de apendicită, a foarte satisfăcătoare. Pacienta, internată la o clinică din Londra, a petrecut noaptea la cele mai bune condifiuisi. Dl. lorga despre naţional-ţărănişti Invitat de ziarul „Dreptatea“ dl. N. lorga arată motivele pentru cari a abandonat organizaţia a lui Maniu pe care ,u pentru prima oră, o denunţă revoluţionară, iată, fără comentarii „explicaţia“ pe care o dă în această privinţă dl. N. lorga : „Îndată însă ce mijloace anormale s’au întrebuinţat pentru luarea puterii, nu mai putem păstra „acest punct de vedere. Şi nu-l puteam păstra când la întrunirile ţinute de acest partid, cu participarea amicilor mei, s’au votat, fără consultarea lor, moţiuni în care nu se ţinea samă de ceia ce se cuprindea în scrisoarea mea: a lăsa Regenţa să aleagă, fără egoism de partid care să încerce a î se impune. Am stat trai luni înstrăinătate. Acolo am »fist as păcatul politic si profanării Albei falii, de josul de-a revoluţi®, ps plinisi marşului Ii Bucureşti. Din toată puterea l-am desaprobat. Cum puteam să nu desaprob tot ce a mai urmat: răscolirea tuturor patimilor sociale fără măcar, la nouă zecimi din partid, sinceritatea fanatismului . Pentru aceia joc de politiciani pentru putere,dar cel mai periculos. Aşa stau lucrurile. Partidul naţionl-ţărănesc şi-a fixat locul în viaţa noastră politică. La extremastângă revoluţionară. Eu însă cred că nu face să se tulbure un întreg ,neam pentru ca un rând de politiciei să înlăture pe alţii pentru ca să se instaleze un regim pe care nimeni nu l ar mai putea scoate, dat fiind şi spiritul şi metodele lui“. încasările Municipiului Iaşi Anul financiar apropiindus© da sfârşit—căci mai sunt doiaa luni— d. Osvald Răcoriţi a luat măsurile necesare pentru tmimntrea impozitelor anului curent şi a râmisiasior din trecut. Pentru a lichida situsfiunea financiară a municipiului, în conformitate cu prevederile bugetului in curs, s’au liat măsurile cuvenite pentru realizarea tuturor la casărilor, ceea ce a dat posibilitate municipiului să se pună la curent cu achitarea tuturor sumelor cuvenite pentru lucrările efectuate in cursul campaniei actuale, plăţi cari întrec suma de 20 milioana lei. In acelaş timp, faţă de încasările municipiului, s-a început achitarea vechilor datorii chiar In cursul acestui exerciţiu financiar, urmând ca prin noul buget să se prevadă toate resturile de plăţi ale datoriilor vechi cuvenite creditorilor pentru lucrurile executate SSM materiale furnizate. Bernhard Shaw contra lordului Roihermsre Celebrul scriitor englez Bernard Shaw a trimis cunoscutului scriitor cehoslovac Karel Ceapek (nu trebue confundat cu Karel M. Ceapek-Chod, care a murit) cu prilejul a zecei aniversări a republicii cehoslovace, o scrisoare cu următorul conţinut : «Străinului îi e foarte greu de a se amesteca în vre-o chestiune naţională, fără să aducă cauzei pentru care simpatizează mai mult rău decât bine. E adevărat, că lordul Rothermere nu e atât de senzibil, dar lui nu-i pasă de consecinţa campaniei sale pentru Europa : satiface numai înclinaţia sa naturală către politica tradiţională maghiară. In ce mă priveşte pot spune, că dacă a-şi avea de ales între a fi un ungur sub guvernul cehoslovac şi a fi un cehoslovac sub guvernul maghiar, mult mai bucuros a-şi alege să fiu ungurul. Ungaria e foarte rău înscrisă pentru purtarea ei faţă de locuitorii de altă naţionalitate, pe când Cehoslovacia procedează în această direcţie într’un mod luminat ce nu cunoaşte precedent, deşi acest mod luminat nu este după pofta lordului Rothermere. Sper, închee B, Shaw, că toate divirgenţele dintre Cehoslovacia şi Ungaria vor fi rezolvate în mod amical, dar n’aşi sfătui pe nici unul din acestea ca să-şi aleagă pe Rothermere de arbitru. Inaugurarea „şcoalei de infirmiere şi supraveghetoare” — Sstrictel religios, Cuvântările. Cursurile nonii şcoli Azi dimineaţă la orele 11 luna, a avut loc inaugurarea «Şc. de infirmiere şi supraveghetoare de spital», de pe lângă Cassa Sf. Spiridon şi a cărei iniţiativă se datoreşte d-lor epitropi, cum şi a lui Gh. Răileanu, directorul aşezământului. Şcoala are locul propriu în chiar corpul de clădiri al Epitropiei şi numără 35 interne şi 19 externe. La inaugurare au asistat oficialităţile, d-nii epitropi C. Chiuimoglu şi prof. dr. Bacaloglu, personalul medical al Casei Sf. Spiridon, personalul funcţionăresc în frunte cu d. O. Răileanu director, o selectă asistenţă, cum şi elevele nouii şcoli. Solemnitatea s’a început printr’un pios serviciu religios, oficiat de P. S. Sa Arhereul Grigore Leul, asistat de un numeros cler. In urmă P. S. Sa, a ţinut o înăţătoare cuvântare, arătând că supremul argument al religiunei creştine este dragostea, iubirea de aproape. De aici se vede rolul mare al nouii şcoli, care va face o durabilă operă de asistenţă. Au mai rostit cuvântări, dl. epitrop C. Chitimoglu, care face un istoric al aşezămintelor Cassei Sf. Spiridon, subliniid sforţările instituţiei pentru a creia şcoli speciale de pregătire a personalului medical şi a celui inferior. VArată râvna d-lui Gh. Răileanu, spre a pune bazele „Şcoalei de infirmiere şi supraveghetoare de spital" şi cât îi datoreşte aşezământul, pentru munca rodnică depusă, încheie mulţumind oficialităţilor, (cari au dat concursul lor), d-lor medici ai Cassei şi întregei asistenţe. Ultimul ia cuvântul dl. prof. dr. Bacaloglu, evidenţiind rostul şcoalei de infirmiere şi comparând-o cu şcolile din străinătate. D-sa aduce mulţumiri d-nei M. Simionescu şi d-lui prof. dr. Ciucă. Solemnitatea ia sfârşit la orele 12 luni. După amiază, la orele 4, se încep cursurile nouii şcoli, cari au fost anunţate în ordinea următoare : «Noţiuni practice de mică chirurgie» curs predat de dr. N. Apotechev ; «Educaţie spitalicească» (10 şedinţe) cu d. dr. Grig. Alexandrescu; «Higiena» (20 şedininţe) cu d. dr . Hurmuzache; «Fizică şi fiziologia» predate de d. dr. Benescu (15 şedinţe); „Anatomia“ cu d. dr. Lucinescu (20 şedinţe) şi «Curs de aritmetică şi geometrie» (10 şedinţe), predate de un funcţionar al Cassei Sft. Spiridon. Orele de cursuri au fost fixate numai după amiaza şi vor fi de trei ori pe săptămână. REP. legerile comunale din Bosnia şi Herţegovina Belgrad, (Ceps) -- Zilele acestea au loc alegerile comunale în Bosnia şi Herţegovina, cari nasc un mare interes, deoarece ele vor desfiinţa comisiunile interimare, cari există dela 1920 şi cu cari populaţia n’a fost mulţumită. Nicăeri locuitorii nu sunt atât de de desbinaţi din punct de vedere religios, şi politic ca act în Bosnia, unde în Sarajevo luptă pentru câştigarea voturilor 13 partide Propaganda electorală a fost destul de febrilă, totuşi se crede că numai 60 la sută din populaţia va participa în alegeri. După presupunerile cunoscătorilor situaţiei, vor obţine la Sarajevo muslmanii 12 mandate, radiciştii 7, radicalii 5, grupul Andriasevici 3, socialiştii 3, democraţii independenţi 2, evreii 1. La Mostar şi împrejurimi ce crede că partidul populist va câştiga acolo 60 la sută din mandate. ultimei® ştiri telegrafice Gătiţi la p&thm lît Lucrările Parlamentului Mesajul la Cămări Buc.—DL. N. N. SĂVEANU președintele Camerei salută a zecea aniversare a republicei Cehoslovacei, iasistând asupra trainicelor legături de prietenie ce asistă între poporul cehoslovac şi poporul român. DL. C. ARGETOIANU în numele guvernului se asociază la acest omagiu adus Cehoslovaciei, DL. GURANDA îşi continuă discursul la mesaj, rasistând asupra acţiunea de desbinare a partidului naţional-ţărănist şi asigurând guvernul că armata partidului liberal îi va da tot concursul ca să ducă la sfârşit bun opera consolidării statului. LA SENAT DL. C. NICOLAESCU preşedintele Senatului salută în numele corpului matur a zecea aniversare a republicei Cehoslovaciei. DL. C. ARGETOIANU asociându-se exprimă omagiul în numele guvernului. La discuţia Mesajului vorbesc d-nii H. Carp şi L. Macedonescu. ECOURI Consiliul comisarilor poporului a hotărât să acorde artiștilor K. Stanislavski şi Vladimir Nemirovici-Dancenko pentru marile lor merite în arta scenică o pensie viageră de 300 ruble lunar. Trecerea lor la pensie se va face încă în Noembrie a. c. , Oficiul de statistică a publicat o dare de seamă asupra situaţiei învăţământului în noul an şcolar 1928 - 29. Numărul şcolilor primare din republica rusească R. S. F. S. R. se ridică la 79 mii 598, 2376 şcoli cu 7 cursuri, 770 şcoli speciale pentru tineretul agricol, 61 şcoli cari fiinţează pe lângă fabrici, 754 şcoli cu 9 cursuri, 848 licee şi 1.082 şcoi de alte tipuri. Numărul total al şcolilor este de 85.489. In toate aceste şcoli s’au înscris 7.753.23 copii Intre cari 5 milioane 757.394 copii de ţărani şi 1.539.156 copii ai populaţiei orăşăneşti. In zilele de 1-4 Noembrie se tine la Vilna congresul Asociaţiei scriitorilor şi ziariştilor polonezi. Congresul este organizat de sindicatul scriitorilor din Polonia. Congresul se va ocupa cu chestiunile de existenţă ale scriitorilor, cu disproporţia dintre traducerile din limbi străine şi creaţiunea poloneză originală cu modul de sprijinire a literaturii poloneze de către instituţiile oficiale, etc.« Vizita străinilor în Iugoslavia în ultimul sezon este considerată ca mulţumitoare. Mulţi străini îşi petrec sezonul de toamnă la Dubrovnik, pe insula Rab şi în alte localităţi climaterice. Se speră că sezonul favorabil de toamnă va compensa pierderile primite în sezonul de vară de situata politică încordată. Informaţii — Sâmbătă dimineaţă la ora zece se va oficia Biserica Sf. Spiridon un parastas pentru odihna sufletului mult regretatului fost profesor şi prefect Petru Fântânaru. Toţi prietenii noştri sunt rugaţi a lua parte la această pioasă ceremonie. — Cu prilejul sărbătorirei semicentenarului Dobrogei, confratele nostru „Voinţa Dobrogei“ din Constanţa, a apărut într’un elegant număr festiv consacrat acestei serbări naţionale. DA— La inspectorul şcolar din Iaşi au sosit diplomele de absolvire a şcolii profesionale de fete din Soroca. Diplomele se vor trimite direcţiunei şcoalei spre semnare şi darea numărului de ordine. — D-na Ana Nichitoiu învăţătoare la şcoala mixtă din gara Ocniţa-Soroca a obţinut un concediu un concediu de boală pe întreg cursul anului şcolar 1928129. — Dl. Mihail Tudose a fost numit de către ministerul de instrucţiune ca agronom suplinitor la şcoala normală de fete „Mihail Sturza» din Iaşi pe anul şcolar 1928129. Ministerul instrucţiune!, în urma avizului seminarului pedagogic universitar din Iaşi numeşte pe preotul Ion Negoiţă de la seminarul „Veniamin" din localitate, ca profesor de religie în locul preotului V. Iordăchescu demisionat. „ In ziua de 28 Noembrie a. c. ora 11 dimineaţa va avea loc la primăria Iaşi licitaţie publică orală pentru vânzarea parcelelor No. 1 şi 2 din stradela Crucei situate în spatele imobilelor No. 23 şi 25 şi anume : Parcela No. 1 în suprafaţă de 360 m. p Parcela No. 2 în suprafaţă de 500 m. p. Garanţia pentru parcela no. 1 este de lei 1440 , iar pntru parcela no. 2 este de lei 2000. Licitaţia va începe de la 40 lei m. p. Condiţiunele art. 72—83 din legea contabiltăţei publice se vor aplica acestor licitaţii. Planurile locurilor se pot vedea în orice zi de lucru la Serv. Arhivei. — Primind din Soroca o circulară, şeful brigăzei de urmăriri din localitate a început cercetările. La un comerciant bine situat materialiceşte s’a prezentat un individ îmbrăcat studenţeşte care a cerut să fie găzduit. După două zile a dispărut furând 200 mii lei. Indiciile arată că hoţul s’a refugiat la Iaşi. — D-ra Elena Teodoru institutoare la ofelinarul „Mavrocordat" din lap a fost numită profesoară suplinitoare de limba I germană la liceul de fete din Tecuci.