Mişcarea, decembrie 1928 (Anul 22, nr. 275-295)
1928-12-02 / nr. 275
2 M I ŞR EA Trăim într’o epocă de supralicitaţie demagogică, de exagerări continui, de tendinţe ariviste fără precedent în viaţa politică a ţărei noastre. In special toba cea mare a democraţiei — astăzi ridicată pe treptele puterii—face un zgomot infernal, pe când toţi nechemaţii se îmbulesc în arenă, revendicând pentru ei, în chip temerar şi sfidător, drepturi pe care nu le au, situaţii pe care nu le merită.Democrat este îmbogăţitul anilor de război pe care trecerea timpului şi toleranţa guvernelor l-au definitivat în această situaţie. El se bate cu pumnul în piept pentru ţărănime. Democrat este puşcăriaşul ieşit din penetenciar care ţipă neîncetat pentru aceiaşi ţărănime. Democrat este reacţionarul care s’a opus exproprierei şi care a luat ceiace comitetul agrar şi bunăvoinţa diverşilor miniştri a crezut că se poate deplasa din cotele acordate sătenilor. Democrat este vechiul agent electoral al colegiilor cenzitare care aşteaptă înfrigurat sâmbria unor vremuri dispărute. Democrat este semidoctul obraznic care simţind binefacerile dominaţiunei guvernamentale s’a transformat în mare conducător politic. Democrat este orice individ în sufletul căruia votul universal a stârnit brutalitatea instinctelor atavice, pofta sălbatecă a teroarei împotriva talentului, a muncei şi a cinstei. Democraţia este apanagiul tuturora, ea stăpâneşte deopotrivă şi cerul şi pământul cu toate răutăţile şi bunurile din ele. Este, într’adevăr, o luptă de acerbă concurenţă pe terenul democraţiei, fiecare combatant reclamând pentru el o,o doză de cât mai multă, mai intensă şi mai autentică democraţie. Cântecul acesta al iubirei nemăsurate de ţărănime, al restaurărei libertăţilor publice, al legalităţei integrale, e astăzi mai mult decât oricând seducător şi dominant. El se aude zilnic la răspântii de străzi, în fumul des al cafenelilor, la ocazii solemne, în tribulaţiile oamenilor de afaceri, —o adevărată simfonie a democraţiei pure care se găseşte în luptă cu hârda oligarhic retrogadă... Iar jos, în massele profunde ale naţiunei, îşi fac loc treptat, exageraţiunea drepturilor, dorinţe inacceptabile, porniri condamnabile, otrava dezagregărei şi a dezastrului obştesc. Fenomenul dacă nu este surprinzător pentru împrejurările de astăzi, el trebuie să atragă atenţiunea oamenilor de răspundere pentru care siguranţa şi propăşirea liniştită a statului constituie adevărate imperative de la care nu se pot abate sub nici un motiv. Pentru că este imposibil să mai trăim sub dominaţiunea farsei. Pentrucă este inadmisibil să se mai tolereze mediocritatea, intriga şi şărbătănia ca factori decizivi ai vieţei politice. Pentrucă a venit vremea desmeticerei generale—care va duce la precizări şi explicaţiuni * categorice. Ce ? S’a creat această ţară numai pentru a ajunge astăzi un vast câmp de exploatare pentru o mână de aventurieri care nu au nimic de pierdut ? S’au epuizat atâtea energii în lupta pentru triumful ideilor de dreptate socială şi de unitate naţională pentru a fi tiranizaţi de improvizaţiile ceasului de tranziţie pe care trebue să-l trecem ? Democraţia adevărată nu pretinde doar sacrificarea individualităţilor, înlăturarea principiului de selecţiune, nimicirea erarchiei talentelor, după cum nu poate ignora importanţa contribuţiilor pe care clasele sociale le aduc progresului general al unui stat. Democraţia nu se poate înălţa numai pe o singură clasă şi nu poate izbândi prin întreţinerea unei constante învrăjbiri între fii aceluiaş popor. Sunt limite fireşti, inevitabile, pe care Ie fixează pănă şi regimurile celor mai înaintate democraţii. Limitele bunului simţ, ale răspunderei şi posibilităţilor de guvernare—singurele prin care se pot da cuvenitele garanţii ale ordinei interne, ale biruinţei dreptatei pentru cei mulţi. A înţelege aceste limite este o datorie pentru conducătorii de state, a le proclama necesitatea imperioasă este a face dovada unui curaj absolut necesar pentru a se asigura trăinicia unui regim dmocratic real. Pe această cale trebuie îndrumată atenţiunea adevăraţilor bărbaţi politici care nu confundă satisfacţiile trecătoare ale persoanei lor cu interesele permanente ale popoarelor pe care sunt chemaţi să le cârmuiască. In asemenea condiţiuni, e uşor de înţeles de ce experienţa de astăzi a guvernărei naţional-ţărăniste provoacă, pentru opinia publică serioasă, nedumerire şi scepticism. Am dori, în chip sincer, ca evenimentele ce se vor produce să ne probeze contrarul, pentru că, în orice caz, întărirea şi prosperitatea statului ne preocupă într-o măsură mult mai considerabilă decât realizarea previziunilor noastre puţin optimiste de astăzi. • Aşteptăm. VICTOR IAMANDI n epoca demagogiei Ion I. C. Brâtianu şi războiul de întregire Fragment din cuvântarea ţinută astăzi în Aula Universităţii ded. Gh. I. Brătianu, cu prilejul comemorării Unirii Ardealului. ....Era în ziua de 8 August 1916. O săptămână înainte de începutul războiului nostru. Plecasem dimineaţa de la Florics, în automobil, cu tatăl meu, şi ne întorceam la Bucureşti. Ultimele ceasuri fuseseră pline de griji; liniştea apăsătoare a zilelor de vară ne povestea furtună. Prinsesem câteva vorbe răzleţe cari-mi desvăluiseră multe. „Să nu ajungem ca Grecia ; totul e de preferat acestui lucru“ ; se putea oare ca mâine sau poimâine să ne trezim în vârtejul omorâtor al marii bătălii, pentru întregirea şi chiar pentru viaţa neamului nostru ? Automobilul fugea repede printre norii de praf ai şoselei; cerul nouros arăta a ploaie ; întâile picături începuseră să cadă. Tatăl meu se uita lung la dealurile de lângă Florica, care se perdea în zarea prăfuită şi ploioasă; se vedea lămurit în privirea lui tristă şi întunecată, o mare şi dureroasă întrebare. Aveam impresia că pe sufletul acestui om care pleca să declare războiul, apasă greoi răspunderea hotărârei şi poate teama nedesluşită a nenorocirilor viitoare. Tăcerea era nesuferită ; îmi adusei aminte că-i dădusem să citească, vre’o două zile înainte, un mic studiu despre politica externă a voivozilor noştri. II întreb şi ce părere avea asupra celor citite. Şi iată conversaţia noastră, aşa cum mi s’a întipărit în minte aproape neschibată: — «In partea din urmă a lucrării tale ai combătut politica lui Mihai Viteazul. Admit că nu exista atunci sentimentul naţional, după cum nu exista nici in alte ţări; dar valoarea lui Mihai Viteazul ca simbol al întregirei neamului rămâne întreagă. De câte ori ne gândim la Ardeal, ne gândim la dânsul ; el e de fapt întâia confirmare reală a drepturilor noastre asupra acestei ţări. Vezi, tu ai dat preferinţă politicii de conservare şi de oportunism a lui Ştefan cel Mare şi a altor voevozi. Desigur că acest oportunism e bun la timpul său , dar adă-ţi aminte că nu trebuie să confunzi mijloacele cu scopul. Oportunismul în politică e de multe ori un mijloc foarte bun, nu e însă decât un mijloc. Peste oscilaţiile unei politici oportuniste trebuie să fie însă ceva mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un ideal. Nu trebuie să exagerăm nici într’un sens nici în altul. — „Iţi repet, răspunsei, că n’am vorbit despre oportunism în general. Am spus numai că a fost folositor lui Ştefan cel Mare în vremea lui, şi că părăsirea lui de către Mihai a adus poate dezastru acestuia... Tatăl meu mă întrerupse. — „Ai condamnat pe Mihai■ Viteazul pentru că n’a reuşit. Crezi că o acţiune trebuie judecată numai după rezultatele ei imediate? Uite, revoluţia dela 48 s’a sfirşit printr’o catastrofă, şi totuşi după câţiva ani Tata şi cu tovarăşii săi s’au întors învingători şi ideile lor au triumfat. Şi să nu crezi că misiunea lor a fost fără folos sau fără urmări, a pregătit şi deşteptat ţara. Prusia înainte de războaele de la 66 şi 70 a trecut prin multe nenorociri; înnainte de Sadova şi da Sedan au fost Jena şi Olmitz. Dar Italia e un exemplu şi mai bun: adui-ţi aminte că Piemontul în 489 a fost zdrobit la Novara, că revoluţia din Italia a fost înăbuşită. Dar toate aceste înfrângeri au pregătit renaşterea Italiei de la 59, Italia lui Victor Emanuel şi a lui Cavour. Şi nu e nevoie să ne ducem aşa departe, în războiul de astăzi, dacă înving aliaţii,—adică nu, când vor învinge aliaţii, căci aceasta e sigur — situaţia Serbiei, care a fost zdrobita, va fi mult mai bună decât aceia a Greciei care a ramas neutră. Noi putem spune că Mhai ne-a deschis calea, că a fost un premergător şi un pregătitor al zilelor de astăzi. E o regulă aproape generală în natură că acel ce lucrează la ceva e un inconştient. îşi dă totdeauna seamă lucrătorul de pietre scumpe de frumuseţea juvaerului pe care îl ciopleşte ? Regii Franţei de altă dată nu ştiau că, aducând moşii şi petece de pământ sub stăpânirea lor, formau naţia franceză de astăzi. Şi pe urmă zici că erau în politica noastră două curente: unul de zmerenie şi altul de ridicare. Aceasta e drept, de pildă Vodă Bibescu spunea la 48: „Soarta acestei ţări e de a fi în veci zmeritâ". Fireşte, cu astfel de idei, n’am fi ajuns acolo unde suntem acum; era nevoie de revoluţia de la 48 ca să le schimbe. De ce pilda şi chipul lui Mihai Viteazul sunt mult mai vii astăzi în poporul nostru decât chiar figura lui Ştefan Vodă ? Fiindcă a dat o formă reală aspiraţiilor noastre. Şi noi ne putem găsi în astfel de împrejurări: nu ştiu cum se va desfăşura războiul, putem să fim învingători, putem avea soarta Serbiei, dar vom fi confirmat în mod imprescriptibil drepturile noastre asupra pământului nostru. — „Atunci.... — „Vezi că momentul de faţă e hotărâtor ; dacă se încheie pacea fără noi, vom fi zdrobiţi între o Ungarie mare şi o Bulgarie mare. Trebuie să vază lumea ce voim şi pentru ce voim". Cu acest gând s’a pornit războiul întregirii. _________ — Uaela ziare au publicat ştirea că d. VmUiâ Brătianu ar fi cemu&i- G*t d ltd Chirks Rist, ştiri ^defavorabila asupra siiustiuaei ffsanciare şi sconomUe & țărei. D. Viutiu Brâtianu ne autoriză să dâsmiţim categoric aceste ştiri. Nil nu putem nici măcar presupune că d. Rist ar fi putut face o asemenea comunicare oficioaselor de mâna stângă sau de mâna dreaptă ale guvernului. ARDEALULUI Ardealule, străvechiule Ardeal Martirizat de hoardele flămânde, Pământ, în care doarme Decebal Sub zările senine, surâzânde. Ardealule, Ardealule străbun Martirizat de neamul lui Arpad Pământ sfinţit cu urlete de tun Când sângele curgea fără de vad, In sânul tău, acuma plin cu flori Cu visuri, cubaroc şi cu iubire, Altă dată se’nalţau spânzurători Şi se clădeau întinse cimitire. Prin codri păsărelele plângeau Şi văduvele suspinau la porţi Isvoarele în hohote gemeau Şi mamele ’şi plângeau copiii morţi. Răspântiile toate ’ţi erau pline De oase şi de cranii putrezite Şi valurile râurilor line Strângeau mereu, dureri nestăvilite. Pe ceru ’nseninat, pribeagul soare Era mai pal, mai trist şi mai străin Şi holdele pe’ntinsele’ţi ogoare In foc să aibă ploae—aveau venin. Bisericile îţi erau închise Şi şcolile ’ţi erau maghiarizate Iar visurile îţi mureau ucise Pe drumurile lungi şi sbuciumate. Prinmulţi grele îţi suiau Cristoşii Calvarurile fără de sfârşit Şi câmpurile toate ’ţi erau roşii De focul, ce ardea necontent. Dar astăzi, când s’au dus acele vremuri Şi visul milenar ţi s’a ’mplinit Când nu mai plângi şi nu te mai cutremuri Sub lanţul de robie, ruginit. Te prinde’n hora veche, strămoşească Să iasă din mormânt şi Decebal Şi’n sânu’ţi numai visuri au să crească C’al nostru eşti de-acuma, drag Ardeal. A. GURGU Cronica Politică Reapariţia Bandei Hăbuc De când actualul guvern a înţeles să desfiinţeze orice urmă de poliţie rurală, populaţia liniştită a satelor este adesea ori calcată de către bande organiste. Satul Osoi a fost ori victima îndrăzneţei a trei indivizi care după ce au terorizat pe primar şi funcţionari, au plecat să opereze mai departe. Atragem atenţiunea d -lui Prefect de Judeţ şi a d- lui comandant al companiei de Jandarmi asupra acestor vizite inopinate cu rugămintea de a identifica pe cei trei muşchetari de codru, printre care se remarca un crai bătrân şi smolit feţă. După informaţiunile culese la faţa locului, tulburătorii liniştei şi insultătorii autorităţilor de la Osoi, sunt trei persoane simandicoase : TA. J. Ilea Steinberg Abator, Băluţă durea, avocatul marilor proprietari în materie de expropriere împotriva sătenilor şi Costache Vasiliu fost magistrat de tristă memorie. Trei Doamne e... toţi trei! Peste veacurile de stăpânire străină, care s’a întins asupra poporului român, au răsărit vremuri senine, pe gări le prăznuim astăzi. Se împlinesc zece ani de când România a fost întregită cu ţinuturile răpite din trupul Dacici-Traiane. Zece ani de când poporul român respiră la libertate pe plaiurile lui stăîtoşeşti, căci nie-a fost dat ca să trăim vremuri de obidi şi de împilare străină în cuprinsul pământului nostru. Atent !n lupta şi deprins cu nevoia, poporul român a trăit veacuri dearândul, în nădejdea zilelor de astăzi. Generaţii dearândul au luptat, s’fflU sacrificat şi au sperat în împlinirea idealului care ne călăuzea pe toţi. Românii de pretutideni au trăit cu înfrigurare vremurile da libertate cari s’au aşezat în alte ţări în veacul al XIX-tea. Şi ei trăiau cu speranţa că aceste vremuri vor veni şi pentru noi. Luptători, da la cei mai tineri până cei mai bătrâni, cu cuvântul şi cu scrisul, s’au jertfit pe altarul Cauzei naţionale. Şi când retrăim vremurile trecute, nu putem să nu ne gândim la aceşti luptători, cari şi-au înscris numele în cartea de aur a neamului românesc. Nu putem uita pe acei martiri ai românismului, Horia, Cloşca şi Crişan, pe Simion Bărnuţiu, pe Avram Iancu, pe Buteanul şi pe Mitropolitul Andrei Şaguna. Nu putem uiti pe închişii de la Seghedin, cari trebuiau să-şi ispăşească pedeapsa faptului că se născuseră români sub stăpânire maghiară. Şi când zările reînvieri naţionale au început să se ivească, atunci armata română, sub glorioasa conducere a Regelui Ferdinand a păşit cu încredere în marele război de dezrobire. Poporul român din Ardeal, într’un singur glas, urmând chemarea de veacuri a tuturor luptătorilor pentru neam, la Alba-Iulia, alături de conducătorii lui în frunte cu veneratul fruntiş Gheorghe Pop d£ Băseli, a proclamat unirea pe vecie cu regatul României. Un set măreţ. Un act solemn, consfinţit deplin de conducătorii ţării noastre, RegeleFerdinand şi Ion I. C. Brătianu, care şi-au legat numele de acest mare act naţional. România Mare era înfăptuită prin hotărârea conducătorilor ei şi prin viteja armatei române care va rămânea pildă generaţiilor viitoare. Retrăind clipele grele dar victorioase şie conştiinţei româneşti de acum zece ani, ne îndreptăm gândul către toţi martirii neamului şi chemăm spiritul lor, spre a trezi solidaritatea şi uniunea sacră, între fii neamului nostru, atât de necesară în aceste vremuri. Sacrificiile şi luptele din trecut, trebue să ne fie mereu în minte şi să ne îndreptă paşii îa viitor. Emil Daconescu După zece ani Unirea Ardealului Alegerea pentru Camera - Secţiile de votare în Iaşi - IN ORAŞ Biuroul central electoral al judeţului nostru a repartizat alegătorii, pentru alegerile din ziua de 12 DECEMBRIE a. c., în modul următor: La secţia Ia, şcoala „Principesa Maria“ vor vota alegătorii de la 1—1500 inclusiv; la secţia Il-a, şcoala „M. Kogălniceanu“ vor vota alegătorii dela 1501 —2949 inclusiv (ambele secţii din circ. judecătorească a ocol. I urban). Circumscripţia judec. ocolului II Urban : la secţia I, şcoala „ V. Adamachi“ vor vota alegătorii dela no. 1—1700 inclusiv ; la secţia Il-a, şcoala „P. Poni“, vor vota alegătorii dela no. 1701—3350, iar la secţia Il- a în localul şcoalei „Gh. Asachi“ vor vota alegătorii dela no. 3351 —4962. Circumscripţia ocol. 1 mixt: la secţia I-a, şcoala „Vasile Conta“ vor vota alegătorii cu no. 1—2130; la secţia il-a, la şcoala „Principele Ferdinand" vor vota alegătorii dela no. 2131—4245, iar la secţia IlI-a, şcoala din com. Copou, vor vota alegătorii din com. Copou, Rediu lui Tatar, Vânători şi Holboca. Circ. ocol. 11 mixt, la secţia l-a, judec. ocol. 11 mixt, la şcoala „Cuzi Vodă“ vor vota alegătorii dela no. 1 —1450 inclusiv; secţia 11-a, la şcoala „G. Negri“ vor vota alegătorii cu no. 1451—2893 şi alegătorii cu no. peste 2893; secţia 1l- a, în corn. Bucium, vor vota alegătorii din corn. Bucium, Ciurea, Bârnova, în localul primăriei Bucium; la secţia IV, în comuna Costuleni, vor vota alegătorii din corn. Costuleni, Pocreaca, Schitu Duca, în localul şcoalei Costuleni, iar secţ a V-a, în com. Poeni, vor vota alegătorii din corn. Poeni, Tomeşti, O joi, în localul primăriei Poeni. IN JUDEŢ Circ. ocol. P.-lloaie, pe secţia l-a, în localul primăriei P.-lioaiei vor vota alegătorii din corn. Erbiceni şi P.-Iloaiei; secţia 11-a, în localul şcoalei din com. Dumeşti, vor vota alegătorii din corn. Dumeşti, Sineşti, Mădârjac, Popeşti, iar secţia 1ll-a în localul şcoalei din Cucuteni, vor vota alegătorii din corn. Leţcani, Uricani, Miroslava şi Bogdăneşti. Circumscnp. eco,. mixt, secţia l-a, la şcoala de băeţi Tg. Frumos, vor vota alegâtorii din com. Tg. Frumos şi Buznea; secţia 11-a, la şcoala din com. Brâeşti, vor vota alegătorii din com. Brâeşti, Lungani şi Bălţaţi; pe secţia 111-a, şcoala din Belceşti, vor vota alegătorii din corn. Ulmi, Liteni, Belceşti; la secţia IV-a, la şc. din Cotnari, vor vota alegătorii din corn Cârjoaia, Cotnari, Bliceni şi Hodora ; secţia V-a, la şcoala din Cepleniţa, vor vota alegătorii din corn. Bădeni, Cepleniţa şi Scobinţi. Circ. judec. ocol Bulai Voineşti. La secţia I a în localul şcoalei Voineşti, vor vota alegătorii din corn. Voineşti, Mironessa, Mogoseşti şi Corneşti. Circ. ocol. Barai Jiganeşi, secţia l-a, în localul şcoalei Ţiganaşi, vor vota alegătorii din corn. Perieni, Ţiganaşi, Movileni, Epureni, Rediul Mitropoliei, iar secţia ll-a, la sc. corn. Bivolari, vor votaalegătorii din corn. Bivolari, Hermeziu şi Tabăra. Circ. ocol. Burai Şipote, secţia l-a, la primăra Şipote, vor vota alegătorii din corn. Şipote, Vlădeni şi Plugari; secţia ll-a la primăria Focuri, vor vota alegătorii din corn. Fântânele, Focuri, Cornele Caprei şi Gropniţa, iar la secţia 111-a, primăria com. Andrieşeni, vor vota alegătorii din corn. Roşcani, Glăvăneşti şi Andrieşeni Circ,ocol rural Unghei, secţia I-a, vor vota alegătorii din com. Ungheni-Târg Floriţoaia şi Ceireni, în localul primăriei Ungheni, secţia II a în localul primăriei Ţuţora, vor vota alegătorii din corn. Prisacani, Ţuţora şi Valea Mare, iar secţia II-a vor vota alegătorii din corn Pârliţi, Râdeni şi Uuţeşti în localul primăriei din Pârliţi. 1. Circ. ocol. rural Sculeni , secţia I în localul şcoaiei de fete Sculeni, vor vota alegătorii din com. Sculeni şi Stânca ; secţia ll-a, în localul şcoalei Vrăneşti, vor vota alegătorii din com. Valea Rusului, Vrăneşti şi Cioropcani; secţia III a la primăria Petreşti, vor vota alegătorii din com. Petreşti şi Todireşti, iar secţia IV-a la şcoala din Golăeşti, vor vota alegătorii din corn. Golăeşti, Boria şi Aroneanu. Toţi alegătorii vor vota în orele prevăzute de legea electorală. Ziarul „MIŞCAREA" se găseşte de vânzare până la ora 1 noaptea la debitul de tutun din Piaţa Unirei (sub clubul Naţional Libaral). CS închiriat în ograda Billed Iaşilor str. Sutaşi col Mare No. 47, libera 2 camere mari pentru Biurou, şi magazie pentru pastrat mărfuri.