Munca, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2192-2216)
1954-11-02 / nr. 2192
» • Să asigurăm animalelor condiţii bune pentru iernare Dezvoltarea creşterii animalelor constituie una din cele mai importante probleme pentru partid şi stat, pentru întregul nostru popor muncitor. De ea depinde într-o mare măsură îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu lapte, carne, grăsimi etc. şi a industriei uşoare şi alimentare cu materii prime. In complexul de măsuri prevăzute de Proiectul Directivelor celui de-al II-lea Congres al Partidului privind dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, un loc de seamă îl ocupă cele referitoare la dezvoltarea creşterii animalelor. Pentru lichidarea rămânerii în urmă a acestei ramuri Proiectul încrie ca o sarcină deosebit de importantă crearea unei baze furajere corespunzătoare, asigurarea adăposturilor necesare, ridicarea considerabilă a productivităţii animalelor, mărirea cantităţilor de produse animale. Preocupîndu-se cu grijă de aceste probleme, numeroase gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri agricole şi gospodării individuale, au reuşit să obţină însemnate succese pe linia asigurării furajelor şi construcţiilor necesare unei bune iernări a animalelor. G.A.S.Ghirnogi, regiunea Bucureşti, şi G.A.S.Carei, regiunea Baia Mare — de exemplu — au însilozat peste prevederile planului mari cantităţi de furaje. Tot astfel, colectiviştii din comuna Berveni, regiunea Baia Mare, şi cei din Hărman, regiunea Stalin, au stocat şi însilozat furajele necesare, iar acum grăbesc terminarea construcţiilor pentru adăpostirea animalelor. Dar nu peste tot lucrurile stau la fel. In numeroase locuri pregătirile de iarnă se desfăşoară cu încetineală. In regiunile Bîrlad, Suceava, Iaşi şi altele trusturile Gostat nu şi-au acoperit decit jumătate din necesarul de fînuri. Deosebit de grav este faptul că deşi Direcţia generală G.A.S. a făcut repartiţii de fînuri şi paie pentru echilibrarea balanţelor deficitare, unele gospodării agricole de stat tărăgănară preluarea şi transportarea lor de la unităţile furnizoare- De pildă, gospodăriile de stat Popeşti-Leordeni, Grădişteasă Bragadim cin regiunea Bucureşti, n-au transportat decit cantităţi foarte mici de fînuri şi paie. Lucrurile nu stau prea bine nici în ce priveşte însilozarea nutreţurilor. Unele gospodării agricole de stat din regiunile Timişoara, Cluj, Bacău, n-au pregătit şi însilozat cantităţile de furaje planificate, deşi au avut toate posibilităţile. Vinovate sunt conducerile trusturilor respective, care muncind birocratic n-au îndrumat şi n-au controlat îndeaproape gospodăriile pentru ca ele să însilozeze la vreme porumbul şi floarea soarelui. Această nepăsare faţă de asigurarea hranei animalelor se va resfrînge negativ asupra stabilităţii şi creşterii producţiei animale. Deosebit de importante pentru alimentaţia animalelor pe timpul iernii sunt nutreţurile concentrate.* Acestora nu li s-a dat însă atenţia cuvenită. Conducerile multor gospodării agricole de stat n-au luptat cu perseverenţă pentru lărgirea suprafeţelor cultivate cu furaje, n-au îmbunătăţit agrotehnica acestor culturi. Ca urmare, ele nu şi-au putut procura din producţia proprie cantităţile de nutreţuri concentrate corespunzătoare efectivelor de animale ce le au. Experienţa anului trecut ne arată că acolo unde a existat o grijă deosebita pentru pregătirea adăposturilor, pentru asigurarea furajelor şi întocmirea judicioasă a raţiilor, producţia animală a rămas iarna aceeaşi ca şi în timpul verii. Dimpotrivă, acolo unde aceste lucruri au fost neglijate, producţia de lapte a scăzut, creşterea animalelor tinere a fost încetinită şi totodată s-au produs pierderi în efectivele de animale. Asemenea lipsuri nu mai pot fi tolerate. Interesele generale ale statului cer dezvoltarea continuă a creşterii animalelor, cer mărirea considerabilă a producţiei în acest sector. Pentru asigurarea stabilităţii producţiei şi a efectivelor de animale pe timpul iernii, este necesar să se urgenteze aducerea şi stocarea furajelor necesare şi pregătirea adăposturilor călduroase. Direcţia generală G.A.S. are datoria să urmărească zi de zi cum se preocupă gospodăriile deficitare de transportarea furajelor. Ea trebuie să ceară Ministerului Căilor Ferate să pună la dispoziţie vagoanele necesare. Totodată, conducerile G.A.S. beneficiare şi furnizoare, au sarcina să mobilizeze toate mijloacele pentru a asigura transportarea rapidă a nutreţurilor pe rampele gărilor şi de aici la fermele respective. Un lucru foarte important este livrarea la timp, către unităţile deficitare a tuturor sortimentelor de furaje concentrate. In acest sens Direcţia generală Gostat va trebui să urmărească aprovizionarea lor simultană cu toate sortimentele de furaje concentrate. Numai astfel se va da posibilitate crescătorilor de animale din G.A.S. să întocmească rafii alimentare complete, și să evite golurile în furajarea animalelor. Pentru aceasta este necesar să se accelereze mişcarea furajelor concentrate prin intermediul bazelor de recepţie. O grijă deosebită trebuie acordată mişcării efectivelor de animale din gospodăriile care n-au în prezent posibilităţi suficiente de cazare — în unităţile care dispun de adăposturi pentru iernat. Păstrarea şeptelului de animale din regiunile deficitare în furaje ca şi asigurarea stabilităţii şi creşterii producţiei a animale în general, constituie o cauză importantă. Conducerile G.A.S, sfaturile populare şi toţi crescătorii de animale au datoria să ducă o luptă neobosită nu numai pentru asigurarea furajelor necesare animalelor din G.A.S., G A.C., staţiuni de montă etc., ci şi pentru economisirea lor. Nu trebuie îngăduită nici o risipă de furaje. Zootehnicienii din unităţile agricole socialiste şi cei de la raioane, trebuie să arate fiecărui crescător că,de felul cum va îngriji animalele, depinde atît creşterea veniturilor lui cît şi creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Ei trebuie să îndrume pe crescători să scoata pînă tîrziu animalele la păşunat, să strîngă toate nutreţurile încă existente pe cîmp, să folosească toate resturile vegetale din grădinile de legume, a coletelor şi frunzelor de sfeclă. De asemenea, să explice ţărănimii muncitoare cum să pregătească animalelor o hrană cît mai consistentă, cum să întrebuinţeze mai bine paiele şi pleava în scopul economisirii de furaje. Paralel cu aceasta, e necesar să se depună toate eforturile pentru a termina cît mai grabnic reparatul adăposturilor pentru animale și a se asigura o mecanizare din ce în ce mai largă a lucrărilor de pregătire și distribuire a furajelor în ferme. Se apropie ziua de 7 Noiembrie. Oamenii muncii de la sate, angrenaţi în întrecere îşi sporesc eforturile pentru a termina la timp însămînţările şi arăturile adînci de toamnă. Crescătorii de animale se străduiesc şi ei să îndeplinească şi să depăşească planurile anuale de producţie. Datoria organelor sindicale din agricultură este de a intensifica întrecerea pentru titlul de „cel mai bun“ pe profesie, în scopul ridicării productivităţii animalelor, menţinerii şi sporirii efectivelor de animale în timpul iernii. Ele trebuie să vegheze ca gospodăriile agricole de stat să pregătească cu grijă seminţele pentru însămîntarea plantelor furajere în primăvară, să le îndemne să acorde cea mai mare atenție organizării conveierului verde începînd chiar din această toamnă. In acelaşi timp, organele sindicale au datoria să se preocupe temeinic de ridicarea calificării profesionale a crescătorilor de animale, împreună cu zootehnicienii, ele trebuie să asigure organizarea exemplară a cursurilor zootehnice de masă, să popularizeze pe toate căile metodele avansate şi experienţa fruntaşilor în producţie. In modul acesta vor aduce o contribuţie din cele mai importante la dezvoltarea creşterii animalelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. ............—-------------Anul XI—nr. 2192 MARȚI 4 pagini — 20 bani 2 NOIEMBRIE 1954 Cu zece zile înainte Angajamentele luate de colectivul întreprinderii „Industria Sîrmei“ - Cîmpia Turzii, în cinstea zilei de 7 Noiembrie au devenit fapte. Pînă la 31 octombrie ac., colectivul îşi propusese să dea mai mult oţel şi laminate. Intensificînd întrecerea socialistă la data de 21 octombrie a.c., au fost date peste plan însemnate cantităţi de oţel şi laminate. Pînă la aceeaşi dată, procentul de rebuturi a fost redus cu 43,5 la sută, realizîndu-se şi 736. 252 lei economii. La secţia producătoare de bunuri de larg consum, au fost introduse 3 noi sortimente. Un deosebit aport în obţinerea acestor rezultate l-a adus echipa de la cuptoarele electrice condusă de fruntaşul în producţie Boris Rusu, cele 10 brigăzi de la atelierul central şi brigada tov. I. Crăciun de la trăgătoria de oţel, care a avut o depăşire a planului de 25 la sută. P. Tonea corespondent voluntar Au redus preţul de cost PLOIEŞTI (coresp. „Munca“). Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste desfăşurată de colectivul uzinei „Macazul“-Ploieşti, este reducerea preţului de cost pe fiecare fază de producţie. Datorită aplicării metodelor sovietice de muncă, precum şi unei bune gospodăriri a atelierelor prelucrătoare, colectivul de muncă de aici a reuşit pînă la sfîrşitul decadei a IIa a lunii octombrie să reducă preţul de cost cu 3 la sută faţă de sarcina planificată, în mod deosebit au influenţat reducerea preţului de cost şi cele trei inovaţii aplicate în cursul lunii septembrieAstfel, prin aplicarea inovaţiei tovarăşului F. Wagner — modificarea completă a aparatelor de manevră la ramificaţii înguste — s-a reuşit să se facă economii de peste 10.000 lei, iar prin aplicarea dispozitivului propus de tovarăşul Gh. Ghiţă, de peste 2.500 lei. De asemenea, prin folosirea raţională a materiei prime şi a materialelor s-a economisit aproape 2.000 Iei. Intensificînd întrecerea socialistă, colectivul uzinei a reuşit ca pînă la 20 octombrie să trimtă agriculturii peste plan un număr de 20 greble mecanice și cu 9 la sută mai multe piese de schimb. DUMINICA SPORTIVĂ Pe Stadionul Tineretului din Capitală, s-a dat plecarea în finala campionatului republican de cros pe echipe „Să întimpinăm 7 Noiembrie“, la proba rezervată juniorlor. Cicliştii participanţi la cursa „Cupa 7 Noiembrie“ se întrec cu dirzenie chiar din prima etapă. Iată-l în plin efort pe șoseaua Giurgiului. (foto A. PALLY) --------- Intrarea in funcţiune a centralei telefonice automate din Tg. Mureş TG. MUREŞ. — In cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, sîmbătă 30 octombrie, la orele 16, a intrat în funcţiune centrala telefonică automată din Tg. Mureş. Lucrările de construcţii şi instalaţii au început acum mai bine de un an. Deasupra clădirii centrale P.T.T. s-a ridicat încă un etaj, sălile serviciului telefoane au fost lărgite şi modernizate. Lucrările au fost duse la bun sfîrşit, atît la centrala telefonică, cît şi pe tot cuprinsul reţelei. Noua centrală automată a oraşului Tg. Mureş este dintre cele mai moderne. Sistemul ei este de fabricaţie cehoslovacă „pas cu pas“ sistem în care organele centrale sunt acţionate direct de la discul aparatului telefonic. Organele de preselectoare şi selectorii de grupe ai centralei sunt acţionaţi cu ajutorul unor electromagneţi, alimentaţi de la o baterie de acumulatori. IN INTIMPINAREA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Terminarea grabnică a muncilor agricole şi predarea cotelor—sarcină de frunte Raion fruntaş la colectări In toate comunele din raionul Feteşti, regiunea Constanta, comitetele executive ale sfaturilor populare sprijinite de grupele sindicale, desfăşoară o vie activitate de mobilizare a ţăranilor la predarea cotelor cuvenite statului. Datorită acestui fapt pînă la 29 octombrie planul de colectări pe întreg raionul a fost realizat în mare măsură atît la porumb, floareasoarelui cît şi la alte boabe. Fruntaşe sînt comunele Ştefan cel Mare (colector Dumitru Stamate), Coeargeaua (colector Gheorghe St. Gheorghe), şi Gura Ialomiţei, care au realizat planul la colectări în proporţie de 90 la sută la toate produsele de toamnă. Minunate sînt maşinile şi utilajele agricole pe care ni Ie livrează Uniunea Sovietică. Printre acestea se află şi plugul universal U.U.M.-00, care are multiple întrebuinţări. Cu el se execută : prelucrarea solului la 30—60 cm, îngropatul, dezgropatul şi scosul viţei de vie port-altoi In clişeu , tractoristul Nicolae Jorăscu de la G.A.S. — Floreşti, raionul Focşani pe un tractor R.D.-35, executînd scoaterea viţei de vie port-altoi de un an cu plugul V.U.M.-GO, în vederea plantării noilor terenuri cu viţă de vie. Au terminat însămîntările G. A. C.-Fileşti regiunea Galaţi Membrii G.A.C. din comuna Fileşti, raionul Galaţi, au isprăvit de curînd însămîntările de toamnă. Anul acesta ei au semănat o suprafaţă mai mare ' f! I Bgfî.f S SCI S' Buorto -uoalmenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti, au dat un nou avint întrecerii socialiste şi patriotice în cinstea zilei de 7 Noiembrie, pentru terminarea cit mai grabnică a însămîntărilor de toamnă. Folosind timpul prielnic cît şi întreaga capacitta- G.A.S.-Lugoj, bătălia pentru efectuarea la timp a însămîntărilor de toamnă in vederea asigurării Ufiej^ recolte bogate la hectarul anul viitor s-a inerciat cu rezultate pozitive trisemnate. La 29 octombrie a..c„ colectivul de aci ataca anul trecut, din care 90 ha în rînduri încrucişate. Insămînţatul rapitei l-au terminat şi membrii G.A.C.Osmanu din raio n * Regiunea Bucureşti rare de lucru a maşinilor şi atelajelor, ei au obţinut succese tot mai frumoase. Astfel, raioanele Zimncea, Vidra, Roşiori de Vede, Răcari, Drăgăneştişi Alexandria au terminat de însămînţat toate suprafeţele planificate încă de acum cîteva zile, însămîn G. A. S.-Lugoj purtat terminarea în întregime a însămîntărilor. Acest succes se ditoreste in primul rînd bunei organizări a muncii în tot cursul campaniei, cînd s-au folosit cupluri de 3 semănători la un tractor, precum si muncii însufleţite cînd peste plan peste 6.000 ha. Şi raioanele Brăneşti, Tr. Măgurele, Vîrtoapele, şi Crevedia, au însămînţat peste plan suprafeţe însemnate. Ca urmare, la însămînţările de toamnă planul a fost îndeplinit pe întreaga regiune, ce s-a desfăşurat în fiecare secţie a gospodăriei. Un aport deosebit l-au adus şi tractoriştii fruntaşi Ştefan Tărîngă, Anton Este şi Ioan Erenberger. Straton Nicanor corespondent nul Brăila. In plus el au mai făcut arături adînci de toamnă pe o suprafaţă ,fie 250 ha. Zenobia Balmuş corespondent voluntar în raionul Arad ritmul însămîntărilor trebuie accelerat ARAD (de la trimisul nostru). Printre raioanele care au rămas în urmă cu însămîntările este şi raionul Arad, unde pînă la 28 octombrie s-a însămîntat doar 42 la sută din suprafaţa planificată. Nu s-ar putea spune că în acest raion nu sînt posibilităţi pentru efectuarea la timp a muncilor agricole de toamnă, dar aceste posibilităţi nu sunt folosite cu pricepere. In comunele Semlac, Zimandu Nou, Nădlac şi Şeitin, unde organele locale s-au preocupat cu simt de răspundere de executarea muncilor agricole de toamnă, acestea sunt într-un stadiu avansat. Aci munca a fost bine organizată, toţi ţăranii muncitori au fost mobilizaţi de către tehnicienii şi agenţii agricoli ai sfaturilor populare comunale, precum şi de către organele sindicale săteşti pentru lucrarea pămîntului la timpul potrivit. Dar, pe lîngă acestea există numeroase comune unde însămîntările au rămas cu mult în urmă. Astfel, în comuna Şiria s-au însămînţat în sectorul individual numai 41 ha, iar în comunele Felnac şi Covăsint situaţia este şi mai proastă. Această serioasă rămînere în urmă se datorește dezinteresului manifestat de comitetele executive ale sfaturilor populare. Nici membrii grupelor sindicale comunale ale lucrătorilor din finanțe-sfnturi populare nu au ajutat la mobilizarea taranimii muncitoare pentru folosirea din plin a tuturor atelajelor existente şi a fiecărei zile bună de lucru. Atît organele sindicale regionale, care au membri de sindicat la sate, cît şi cele ale secţiei agricole raionale, au datoria să se preocupe cu toată seriozitatea de accelerarea ritmului însămînţărilor de toamnă. Comitetul sindical regional al muncitorilor agricoli, trebuie să activizeze în mai mare măsură ca pînă acum comitetele de întreprindere din S.M.T.uri, pentru ca acestea la mii fiii lor, să se preocupe de antrenarea mecanizatorilor în întrecerea socialistă, în vederea grăbirii însămînțărior și arăturilor de toamnă. O iniţiativă preţioasă REGHIN (de la corespondentul nostru). Pentru a întîmpina cu cinste ziua de 7 Noiembrie, ţăranii muncitori din comunele raionului Reghin, au luat iniţiativa patriotică să termine pînă la această data muncile agricole de toamnă şi să-şi îndeplinească toate obligaţiile faţă de stat. Iniţiativa a găsit un larg răsunet în rîndurile ţărănimii muncitoare. La numai cîteva zile după pornirea ei, cîteva comune, printre care Dedrad şi altele au anunţat că au predat în întregime cotele. Planul de colectări la porumb a fost realizat pînă în prezent în proporţie de peste 90 la sută. Pentru ca acţiunea să dea roade cît mai bune, muncitorii din uzinele şi fabricile din raion au venit în ajutorul ţăranilor muncitori. In ziua de 30 octombrie, de pildă, peste 50 de muncitori au ajutat la recepţionarea produselor agricole. In afară de aceasta ei au trimis în comune autocamioane și tractoare pentru buna desfășurare a transporturilor. ----------Să se intensifice ritmul colectărilor IAŞI (coresp. „Munca“). Tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Iaşi, convinşi de însemnătatea pe care o reprezintă predarea la timp a cotelor cuvenite statului, se străduiesc să-şi îndeplinească cu cinste această datorie patriotică. In satul Poieni, s-a predat la baza de recepţie in ziua de 25 octombrie peste 5.000 kg porumb. La Băceşti numai într-o singură zi cca. 400 de căruţe încărcate doldora au adus cotele datorate statului de ţăranii muncitori din satele învecinate. In unele comune din regiune problema colectărilor însă n-a fost privită cu atenţia cuvenită de către aparatul de colectare şi organele sfatului popular. Aşa, de pildă, în comuna Dăneşti s-a realizat din planul de colectare a porumbului doar 6 la sută. In această comună exista mulţi salariaţi, membri de sindicat, care nu şi-au predat pînă acum cotele cuvenite statului. Fără îndoială că ei nu pot constitui un bun exemplu pentru ţărănimea muncitoare. Ritmul de colectare sa desfăşoară cu încetineală neingăduită şi în comunele Lungani, Sineşti şi altele. In aceste comune grupele sindicale comunale nu sprijină deloc activitatea agenţilor colectori. Acţiunea de colectare a produselor de toamnă este stînjenită în unele locuri de munca defectuoasă pe care o desfăşoară bazele de recepţie. La bazele de recepţie din Porceşti, Crasna, Drînceni şi Roşieşti oamenii sunt nevoiţi să aştepte timp îndelungat pentru a-şi preda cotele. Din această cauză, unii producători agricoli se întorc seara cu produsele acasă. La aceasta bază preluarea cotelor se desfăşoară neîngăduit de încet şi nici fişete nu se înregistrează la timp, ceea ce face ca să nu fie descărcate obligaţiile din registrele respective. Şi la baza de recepţie Porceşti, fişele sînt operate cu întîrziere. Zile de întrecere — fiul îşi rostogoleşte apele în albia plină de bolovani. învăluită în lumina dulce a lunii, apa sclipeşte argintiu. Omul îşi încetini paşii, stăruind cu privirea peste ea. Apoi, porni iară grăbit. înaintea lui, pe drum, scînteiau ca licuricii lămpile minerilor... Nu-s numai eu, gîndi minerul, căci miner era omul nostru. O clipă se înciudă. Oare cine o fi vorbit? Codrea?... Nu, îl ştiu altfel. Dura ?... Nici el. Azamfirei ?... Ii judecă în gînd pe toţi ortacii din brigadă. Nu, nici unul nu era. De fapt tot i-aş fi spus lui Boyte, lui Cioară, ori lui Iancu... Dar întîi vreau să încerc să văd cum o fi, să nu mă fac de rușine, — își urmă gîndurile minerul. In fata birourilor minei slnt așezate patru panouri mari: graficele de întrecere ale sectoarelor. Iovan Andronic se opri în fata lor. întîi își atinti privirea asupra sectorului său: „Da... nu stăm rău, dar nici prea bine... Avem şi grupe sub normă...“ Apoi privirile cătară cercetător către celelalte grafice. Börte a terminat planul anual. Vezi la fel şi Iancu... şi... şi... unii în 7 luni, alţii în 8—9. De fapt mei el nu avea de ce să fie mîhnit. In primele luni ale anului, în zilele cînd Dealul Babei se îmbrăcase în haină nouă şi în sus pe Valea Lupului pomii îşi deschiseseră primii muguri, el şi brigada lui mai adăugaseră un plan anual la cele patru terminate de la începutul cincinalului. Totuşi, la Petrila, Haidu şi Mihai Ştefan dădeau cărbune în contul lui 1957. la Lupeni alţii. — Nici noi cei doi de la Vulcan nu ne-om lăsa — vorbise Iovan ortacilor într-o pauză de puşcare. Şi nu-i mare lucru de făcut. Trebuie numai să lucrăm ca lumea cele 8 ore, să nu stea craterul nici o minută. — Apăi nu ne schimbăm noi la locul de muncă ? glăsui unul. — Baie, da asta nu-i totul. De folos că sîntem la 6 în abatar, dacă craterul stă că-i trebuie un șurub, ori n-avem tuburile de aerai și nu putem pușca, ori nu-i gata armarea... Toate astea trebuie gîndite. Și s-or gîndit. Minerul dacă-și bagă ceva în cap, apoi musai să și împlinească. Şi-apoi Iovan e comunist. Oamenilor din brigadă i li-e drag nu numai pentru priceperea lui la lucru, ci şi pentru vorba-i dreaptă, pentru sfatul prietenesc, pentru omenia lui. Poate ar fi vrut Iovan să aplice graficul ciclic, dar în locul acesta de muncă nu se putea, nu erau condiţii. Abatajul-cameră nu-i totdeauna nimerit pentru asta. In schimb si aici organizarea muncii, disciplina, pot face tare mult. ...Şatul e pe sfîrşite. In abataj îşi vesti sosirea cu un „noroc bun“, tînărul Anatolie Paniş, responsabilul cu evidenta întrecerii. Venea zilnic în mină, trecea de la toate brigăzile. Oamenii îi așteptau nerăbdători, era doar graficul viu, vorbitor al întrecerii... — Cît Iovan baci ? — întrebă el. — Păi, vreo patruzeci... — Așa zici dumneata totdeauna, îți place să mă zgîndări, dar eu tot știu, că doar maistrul de revir n-are degeaba carnet de evidentă zilnică... ai 70 la sută. Te apropii, te apropii, azi-mîine trebuie să-ţi cumpărăm iar flori... Noroc bun, mă duc la altă grupă, n-am fost încă la toți. — Stai ficiorule, păi cum pleci aşa, da nu-ți sfii datoria? — Aaa, aşa e... Iancu 60 la sută. Vizi 85 la sută. Cioară 45, — rosti pe de-a rost tînărul cu evidenta. — Dar sectorul? I — Și el plus 3 la sută. In abatai ciocanele răpăiră din nou, acoperind totul. Oamenii erau veseli. „Așa mai da... nu-i degeaba întrecere. Doar mina noastră^ poartă numele „7 Noiembrie“. Oamenii ştiu să-i cinstească însemnătatea, gîndi şeful brigăzii. Azi-mîine cele 17 brigăzi ce subscriseseră la începutul anului angajamente ce arătau că planul pe 1954 îl vor găta în 7—10 luni, îşi vor respecta, toate, cuvîntul. Mai erau doar 3—4. Dar şi zile mai erau şi mai sînt pînă la Noiembrie 7. Şi zilele trec cu bucurii şi necazuri. Azi o bucurie, c-ai trimis la ziuă cu 10—20 vagonete mai mult; altfel e însă , cînd presiunea şi metanul se puneau de-a curmezişul angajamentelor. Apoi uneori lipseau goalele ori lemnul de mină. Şi cite nu se întîmplă într-un şut, d-apăi într-o zi ori în mai multe! Toate însă Ie poate infringe omul atunci cînd ştie pentru ce munceşte. Şi minerii lui Iovan ştiu pentru ce scot cărbune din adîncul pămîntului. ...Soarele nămiezii aurea mai tare frunzele îmbătrlnite ale copacilor. In faţa graficelor se adunaseră mulţime de mineri ce ieşeau din schimbul I. Pe tabla neagră unde direcţia minei îşi puţnea de obicei avizele, cei de la sindicat puseră un afiş mare: „Ediţie specială : Cinste brigăzii tovarăşului Iovan An-dronic, care şi-a terminat sarcinile de plan pe 1956 şi dă patriei cărbune în contul lui 1957. Aţineri de la Vulcan, urmaţi-i exemplul!“. Şi,în ziua asta de sfîrşit de toamnă, ca şi atunci în primăvară, ortacii lui Iovan au dus acasă buchete de flori, 16 flori ale dragostei tovărăşeşti, ale cinstirii colectivului, flori ale întrecerii aşa cum le zic minerii Văii Jiului. AUREL MOJA _________________________________|