Munca, ianuarie 1955 (Anul 11, nr. 2243-2266)

1955-01-04 / nr. 2243

Marti 4 ianuarie 1955nr. 2243 Prima zi de muncă în noul an In luptă pentru mai multe produse de larg consum Au pornit cu încredere Prima zi de muncă din ultimul an al cincinalului la uzinele „7 Noiembrie“ din Capitală, însufleţite de realizările obţi­nute anu­l trecut cînd au dat peste plan 565.000 m.p. ţesături şi 76.600 kg fire de bumbac, textilistele au pornit cu încre­dere în noul an. Muncitorii din primul schimb al sectorului ţesător­ie au produs peste plan în ziua de 3 ianuarie, peste 230 m. p. ţesături şi au introdus în fa­bricaţie un nou model la sort mentul Katia. Muncitoarea Floarea Lungu care lucrează la acest model a dat în această zi, peste sarcinile de plan, 50 m. p. de ţe­sături. In sectorul ţesătorie ,muncitoarele Elena Iorgulescu şi Stana Marin au ţe­sut peste plan cîte 7 şi 12 m.p. de ţesă­turi. Filatoarele din primul schimb au dat 160 kg fire de bumbac mai mult decît prevedea planul. Ana Dorobanţu şi Maria Uceanuu, care lucrează la cîte 3 părţi de ring, au produs în această zi peste 9 kg fire de bumbac fiecare. (Agerpres) Ne-am pregătit pentru ultimul an al cincinalului In anul ce s-a scurs — al 4-lea din cin­­cinal — colectivul fabricii noastre nu a precupeţit eforturile în lupta pentru tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor plenarei lărgi­te din august 1953 a C.C. al P.M.R. Rea­lizarea înainte de termen a planului anual, cei 65.000 metri pătraţi ţesături de lină şi cei 15.000 metri ţesături de bumbac daţi peste sarcina anuală, precum şi reducerea preţului de cost al produselor cu 1,30 la sută, constituie dovada ataşamentului co­lectivului nostru faţă de politica partidu­lui. Ridicarea tehnicităţii întreprinderii noa­stre, a făcut posibil ca în a doua jumătate a anului 1954 sortimentul de articole să fie modificat. Treptat au fost reduse can­tităţi planificate din articolele al căror proces tehnologic nu cerea o tehnicitate specială şi s-au introdus sortimente noi, mai fine. In anul 1955, colectivul nostru va trebui să producă mai mult cu 220.000 metri pătrati ţesături de lînă şi bumbac decît în 1954. Planul de producţie pentru anul 1955 cuprinde în acelaşi timp noi sorti­mente. Stofele noi destinate costumelor bărbăteşti, pardesielor şi rochiilor, lucrate în culori şi desene variate prin natura componenţilor firului, îmbogăţesc simţitor sortimentul de produse mai­­fine al între­prinderii noastre.­­ Aceste schimbări cer însă ca să ne pre­gătim temeinic. Planul de măsuri tehni­­co-organizatorice întocmit prevede nume­roase îmbunătăţiri. Astfel, s-a prevăzut construirea cu mijloace interne a unui nou aparat de vopsit; s-a scos din rezervă şi s-a pus în funcţiune o maşină, de opărit, bucăţi; s-au făcut lucrările pregătitoare pentru buna funcţionare a maşinilor de scămoşat ţesături. De asemenea, se va construi o nouă magazie care să asigure toate condiţiile unei bune înmagazinări. Ea va fi gata în trimestrul I 1955. Colectivul de conducere al fabricii şi-a îndreptat atenţia şi spre îmbunătăţi­rea condiţiilor de lucru ale muncitorilor, prin mecanizarea unor operaţii. Grija partidului şi guvernului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, dovedită din nou prin Hotărîrea privind desfiinţarea cartelelor, ne face să păşim cu şi mai mult elan la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul­ 1955. VALERIU ROMAN director, fabrica de postav „Proletarul" Bacău Fruntaşa In producţie Maria Ionescu, de la fabrica de conserve „Flora“ din Ca­pitală, însufleţită de Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la trecerea la comerţul desfăşurat, a pornit chiar din prima zi a anului să lucreze cu mult elan. Astfel ea a reuşit să-şi depăşească sarcinile ce-i reveneau în această zi cu 36%. Foto: A. PALLY : *■ *' In întrecere Sirena a şuierat prelung. Strungurile, frezele, rabotezel­e, reglate şi­­puse la punct, strunite de mîini dibace, au prins a muş­ca metalul Oamenii au început prima zi de muncă din noul an mai însufleţiţi ca de obicei. Pîiniile, difuzoarelor împrăştie o melodie veselă, săltăreaţă. In hala de montaj, lla­bancul său, bătrînul mentor Marin Gheorghe ajustează biele pentru ambreiaje. Alături,­­tînărul Tudor Simion calificat de el, execută aceeaşi operaţie. Amândoi sînt în întrecere Aceasta nu în­seamnă că bătrînul ma-i mai arată, nu-l mai povăţuieşte, iar tînărul nu mai are ce învăţa. Din contră, Simion se prezintă la Marin Gheorghe cu o bielă pentru a tractorul I.A.R. Se pare că seralul nu-i făcut perfect. Bătrînul ia piesa, o măsoară cu ochi de cunoscător, arată tînărului ce are de făcut, apoi... la treabă. Că, cine poate şt­i ? Tînărul Tudor Simion e harnic şi ambiţios din cale afară. Nu se lasă cu una cu două. Şi apoi ţine cu tot dinadinsul să-şi ia revanşa pentru anul­ trecut, cînd bătrînul a cîştigat între­cerea. Chiar din prima zi de muncă din noul an disputa între cei doi trântori con­tinuă mai viu, mai însufleţit... Or unde ţi-ai arunca privirea în halele centrului mecanic Otopeni, observi că oa­menii au pornit cu avorrt sporit la muncă, în întrecere, pentru a da agriculturii noas­tre în plină dezvoltare, tot mai multe piese de schimb şi motoare de tractoare repa­rate. La strungărie, unde lucrează frunta­şii în întrecerea socialistă Ghiţă Constan­tin şi Ştefan Ene, planul secţiei pe aceas­tă zi a fost îndeplinit încă din primele 6 ore. Depăşiri importante de norme au în­registrat şi muncitorii din secţia turnăto­rie, în frunte situîndu-se echipa condusă de Simion Angh­ei care lucrează chiuloase pentru tractoare I.A.R. Tot după 6 ore, pe graficul de întrecere din secţia montaj sta scris: „Marin Gheorghe şi-a depăşit nor­ma zilnică cu 25­­la sută, Tudor Simion cu 23 la sută..­“ Din pîlnia difuzoarelor porneşte din nou urarea : „Spor la muncă tovarăși! Mai mulți ani într-un an!“... Hotărîrea partidului şi guvernului un puternic imbold Membrii brigăzii noastre de bună de­servire de la raionul coloniale al maga­zinului „Comaliment“, unitatea nr. 2, din Piaţa Amzei, au primit cu bucurie Hotă­rîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi rafii. Noi ştim că trecerea la comerţul desfă­şurat a devenit posibilă numai datorită faptului că oamenii muncii de la oraşe şi sate, urmînd chemarea partidului, s-au străduit şi au reuşit să producă din ce în ce mai multe bunuri de consum pentru populaţie. Recenta Hotărîre pune în faţa noastră, a lucrătorilor din comerţ, sarcina de a ne îmbunătăţi munca, pentru ca de­servirea cumpărătorilor să se facă în con­diţiile cele mai bune. Acum magazinul nostru este aprovizio­nat din abundenţă cu produse variate, astfel că avem posibilitatea să satisfacem pe deplin cerinţele cumpărătorilor. Prac­tica de fiecare zi ne arată însă că mulţu­mirea acestora depinde şi de felul cum sînt serviţi. Tocmai de aceea membrii bri­găzii noastre s-au sfătuit împreună, pen­tru a asigura o deservire cît mai promptă chiar din prima zi de vînzare fără car­tele. O primă măsură organizatorică luată în magazinul nostru a fost înfiinţarea u­­nei a treia case pentru raionul nostru. Pe de altă parte, membrii brigăzii noastre de bună deservire au iniţiat preambala­­rea anumitor mărfuri solicitate mai mult de clienţi, ceea ce reduce din timpul de aşteptare. Suntem­ hotărîţi a asigura o astfel de deservire încît publicul cumpărător să se poată bucura din plin de măsurile luate de partid şi guvern. Ecaterina Creţu responsabila brigăzii de bună deservire ----------------------------------------------oooooooooo---------------------------------------------­ Sărbătorirea Anului Nou In Capitală In Capitală, la clubul C.F.R. Grivita Roşie, Anul Nou a fost întîmpinat cu bu­curie de către sute de muncitori ai Com­plexului C.F.R. Griviţa Roşie, împreună cu ei se aflau oaspeţi dragi: D. Coliu, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Stelian Moraru, pre­şedintele Consiliului­ Central ai­ Sindicate­lor, Dumitru Mocanu, locţiitor al ministru­lui Căilor Ferate, Florian Dăb­ălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Şt. Cruceru, secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi alţii. Voia bună, muzica şi dansul au dommit în noaptea de revelion şi la Industria Bumbacului­­. Aici, textilistele au săr­bătorit sosirea noului an împreună cu tov. Liuba Ghişînevschi, secretar aii Con­siliului Central al Sindicatelor şi Maria Moraru, vicepreşedinte a Comitetului Fe­meilor Democrate din R.P.R., preşedinte al C.C. al­ Sindicatului muncitorilor din industria uşoară. Revelionul a constituit un prilej de ve­selie şi pentru salariaţii Ministerului In­dustriei Uşoare. In jurul mesei tovără­şeşti, îmbelşugată şi aranjată cu gust, s-au strîns sute de ingineri, tehnicieni şi funcţionari din cadrul ministerului. Ei au toastat pentru noul an, pentru noi succese în muncă Printre comeseni se gă­seau tovarăşii: Petre Borilă, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, minis­tru­l Industriei Alimentare, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Horaţiu Atha­­nasiu, locţiitor al ministrului Industriei Uşoare, Ileana Răceanu, vicepreşedinte a Comitetului Femeilor Democrate din RPR, şi alţii. *­rturtdl dintre inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au întîmpinat de asemenea împreună noul an. Ei au ciocnit paharele în cinstea succeselor obţinute în dezvol­tarea agriculturii ţării noastre, pentru noul an, prilej de alte victorii. Răsunau cîntece, se dansa, se auzea clinchet de pahare. Toasturile au tinut pînă tîrziu, în zori Laolaltă, alături de colectivul cu care lucrează zi de zi, se aflau tovarășii Constantin Popescu, ministrul­ Agricul­turii si Silviculturii, Marin Stamcu, prim locţiitor al ministrului Agriculturii şi Sil­viculturii, şi S­teimer, locţiitor al minis­trului Agriculturii şi Silviculturii. Pretutindeni, în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor, în marile restaura­nte, în familii, în jurul meselor bogate, petrecerile au continuat pînă la ziuă. La Iaşi Oamenii muncii din oraşul Iaşi au pe­trecut revelionul cu încredere în viitor, cu hotărîre de a munci mai mult şi mai bine, pentru înflorirea patriei noastre, pentru întărirea lagărului păcii. La revelionul organizat la fabrica „Ţesătura“, de pildă, au luat parte nume­roşi muncitori împreună cu familiile lor. Cu mare bucurie, comesenii au primit în mijlocul lor pe tovarăşii I. Chişinev­­schi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Roşu, prim se­­cretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R. care a­u venit să le ureze tradi­ţionalul ,,La mulţi ani“. In mijlocul mun­citorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la „Ţesătura“, oaspeţii au petrecut cîteva ore plăcute. Muncitoa­rele fruntaşe Maria Iordache, Pina Sch­wach Elena Pistol, Leon Ghidale, mai­strul Moscu Osoc, Silvia Schwart şi mulţi alţii au închinat paharele pentru noi suc­cese în muncă în anul 1955. In munţi In gara Sinaia, trenul a­­poposit pentru cîteva minute. Gălăgioşi, zeci de călători coboară grăbiţi pe peron Mai toţi poartă în spate rucsacuri, iar pe umeri — schiuri. Sunt oameni ai muncii din Capitală, care vor petrece revelionul la cabanele C.C.S. din masivul Bucegi.­­­­­ La ieşirea din clădirea ş1 gării, se for­mează cîteva grupuri. Uniii merg spre cabanele din apropiere,, ca „Furnica", sau „Cabana Schiorilor“ alţii spre Cota 1500, Vîrful cu Dor sau Piat­ra Arsă. M-am alăturat unui grup vesel care merge spre Cota 1500 şi iată-ne,porniţi la drum. Curînd, lăsăm în aripă ultimele case ale oraşului Începem urcuşul Ca nişte uriaşi, purtînd pe creştet ci forme de omăt, brazii stau nemişcaţi pe m­arginea drumului în serpentină E liniştea deplină. Din cînd în cînd, o şuviţă de vînt se strecoară printre cetini stîrnind o pulbere fină de zăpadă. De departe, felinarul din capul coloanei care ne luminează calea pare un licurici, asemenea sutelor de licurici care se zăresc jos, în Sinaia Tăcer­eg­­rainică a codrului e spintecată acum de.Voci — Hai, tovarășe Lazar. Doar ești frun­taş! Ce vrei să ne facio­ de rîs? — glumi Elena Stănciulescu, montatoare la fabrica „Clement Gottwald“ — pe seama strunga­rului Lazăr Iordan, de la aceiași între­prindere.­­ — Poate vrei să ți se ducă vestea că ai făcut de la Sinaia pînă sus nu mai puțin de tip ap — spuse cineva, stîrpind hazul tuturor. — Ei, opr­i-vă! Le răspunse strunga­rul, iuțind pasul. Deodată, în fata noastră vedem cabana între troiene. Strigătele de bucurie atrag atenția celor dinăuntru, care ne ies în în­­tîmpinare. — Bine aţi venit, dragi tovarăşi! Intrăm. In cabană e cald. Totul fusese pregătit cu grijă şi gust, ca pentru nişte oaspeţi de seamă. Mesele aşezate frumos, ghirlandele din hîrtie multicoloră, stegule­­ţele romîneşti şi sovietice, crenguţele de brad, dau sufrageriei un aspect sărbăto­resc. Şi — lucrul cel mai important — de la bucătărie se strecoară viclean miros de friptură şi sarmale... Aparatul de radio transmite muzică veselă... Anul îşi trăieşte ultimul ceas- Tinerii petrec de zor. Unii dansează, alţii ciocnesc pahare. De la mese, cei mai vîrstnici îi privesc zîmbind. Deodată, s-a făcut linişte. Nu se mai aude clinchetul pahare­lor şi al tacîmurilor. In acest moment, la posturile noastre de radio, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza, rosteşte tradiţionalul mesaj de Anul Nou. E miezul nopţii. In cabană s-a stins lumina Cu paharele pline, cei prezenţi se ridică în picioare. — La mulţi ani în pace şi belşug, tovarăşi! Mesenii se felicită reciproc. Tînărul matriţer loan Sfetcu strînge cu căldură mîna lăcătuşului Florian Dinuţă, ambii de la uzinele „Clement Gottwald“... şi petre­cerea continuă în aceeaşi atmosferă de voie bună şi entuziasm pînă în zori. A doua zi, cei „îndrăzneţi“ şi-au pus schiurile şi s-au avîntat pe pantele troie­nite. Posesorii de aparate fotografice au fost foarte des solicitaţi. ...Ne-am adunat iarăşi în gara Sinaia, unde s-a încins o horă mare. Toţi erau veseli. Seara tîrziu, în ritmul roţilor de tren, excursioniştii au început să cînte. Petre­cuseră două zile minunate şi acum se în­torceau la muncă cu forţe sporite, cu gîn­­dul de a porni la înfăptuirea înainte de termen a ultimului plan anual din cinci­nal, la făurirea unui belșug de mărfuri de larg consum pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. MUNKA Semnarea acordului sovieto-chinez cu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate intre U. R. S. S. şi Republica Populari Chineză PEKMN 31 (Agerpres). — CHINA NOUA : In urma tratativelor dintre delegaţiile guvernamentale sovietică şi chineză, care s-au desfăşurat la­ 30 decembrie 1954 la Pekin într-o atmosferă de sinceră priete­nie şi deplină înţelegere reiprocă, a fost semnat un acord cu privire la stabilirea comunicaţiilor aeriene regulate între Uniu­nea Sovietică şi Republica Populară Chineză. Acest acord prevede stabilirea comunicaţiilor aeriene cu avioane civile sovietice şi chineze între Moscova şi Pekin, Alma-Ata şi Urmud­ şi între Cita şi Pekin. încheierea lucrărilor Congresului Partidului Comunist din Germania BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. La 30 decembrie, în cadrul Congresului Partidului Comunist din Germania, care s-a ţinut la Hamburg, au fost adoptate cele 32 teze propuse de conducerea P. C. din Germania. Aceste teze conţin o caracterizare a ac­tualei situaţii politice şi precizează linia P.C. din Germania în lupta împotriva reîn­vierii militarismului german agresiv. Delegaţii la congres au adoptat modifi­cările în Statutul P.C. din Germania, care prevăd desfiinţarea funcţiei de preşedinte al partidului şi alegerea unui prim-secretar şi a membrilor secretariatului din rîndurile conducerii partidului. A­­fost aleasă apoi conducerea P.C. din Germania. Prim-secretar a fost ales Max Reimann. In încheiere s-a dat citire cuvîntării lui Max Reimann, înscrisă pe bandă de mag­netofon. (Din cauza pericolului de a fi a­­restat, Max Reimann n-a putut lua parte la congres). Cu aceasta Congresul P.C. din Germania și-a încheiat fvrările ---------­Hotărîrea Comisiei de control a C. C. al Uniunii comuniștilor din Iugoslavia cu privire la V. Dedijer BELGRAD­­ (Agerpres). — TASS : După cum relatează ziarul „Borba“, Co- ■ misia de control a Comitetului Central al Uniunii comuniștilor din Iugoslavia a adop­tat o hotărîre cu privire la excluderea lui V. Dedijer din rîndurile Uniunii şi din compo­nenţa C.C. pentru poziţia sa duşmănoasă faţă de Uniunea comuniştilor din Iugoslavia şi pentru activitatea sa care prejudiciază in­teresele Iugoslaviei. In hotărîre se spune că Dedijer a încer­cat să aducă prejudicii prestigiului interna­ţional al ţării sale şi că împreună cu Djilas şi-a oferit serviciile acelor cercuri din străinătate care au o atitudine neprieteneas­că faţă de Iugoslavia. Comunicatul Agenţiei Taniug BELGRAD 31 (Agerpres). Agenţia Tanjug anunţă că la propune­rea procurorului din Belgrad, tribunalul regional Belgrad a hotărît intentarea unui proces penal lui Milovan Djilas și lui Vladimir Dedijer pentru propaganda lor ca­lomnioasă și dușmănoasă. . Pag. 3-a EL.111.1 .-vasas Recepţia oferită cu prilejul Anului Nou de Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. şi C. C. al P. C. U. S. MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS: La 31 decembrie, Consiliul de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au oferit o recepţie cu prilejul Anului Nou. In sala Gheorghi din marele palat al Kremlinului s-au adunat membrii guver­nului U.R.S.S., membrii C.C. al P.C.U.S., deputaţi în Sovietele Supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., fruntaşi in producţie şi con­ducători ai întreprinderilor industriale şi de construcţii din Moscova, lucrători din agricultura socialistă, Eroi ai Uniunii So­vietice şi Eroi ai Muncii Socialiste, repre­zentanţi de seamă ai armatei, ştiinţei şi culturii sovietice. Participanţii la recepţie au întîmpinat cu ovaţii cuvîntarea de Anul Nou rostită de K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. rvSl3tIJ,a a primit cu eipmuze lui cuvintele de salut rostite de K. E. Voro­şilov î n cinstea marelui popor sovietic, a înţeleptului partid comunist, in cinstea clasei muncitoare şi a ţărănimii colhoz­nice, pentru alianţa tor de nezdruncinat, in cinstea vitezelor forţe armate sovietice, în cinstea politicii de pace a Statului So­vietic. Participanţii la recepţie au întîm­pinat cu căldură cuvintele de salut în cin­stea marelui popor chinez prieten, în cinstea oamenilor muncii din ţările de democraţie populară. Recepţia a fost o demonstraţie a unităţii de monolit a partidului, guvernului şi poporului sovietic. In cadrul recepţiei a avut loc un bogat program artistic, la care şi-au dat concursul cei mai butii artişti din Moscova, Leningrad şi Kiev. Cuvîntarea lui Wilhelm Pieck cu prilejul Anului Nou A.D.N.: A BERLIN 3 (Agerpres). — A.D.N.: La 1 ianuarie, preşedintele Republicii De­mocrate Germane, Wilhelm Pieck, a primit la reşedinţa sa din Niederschönhausen pe mem­brii Prezidiului Camerei Populare şi ai Ca­merei Laenderelor, pe membrii guvernului, membrii corpului diplomatic şi un reprezen­tant al bisericii evanghelice germane de pe lingă guvernul R.D. Germane, care au trans­mis preşedintelui felicitări şi urări de Anul Nou. In cuvîntarea sa de răspuns, Wilhelm Pieck a subliniat: In noul an criteriul unei politici germane cu adevărat naţionale ii va constitui în pri­mul rînd hotărîrea de a realiza un acord­ cu privire la unificarea paşnică a Germaniei şi luarea de atitudine pentru relaţii paşnice în­tre popoarele europene. înlăturarea primejdiei care­ decurge pentru poporul german din acordurile de la Paris şi realizarea reunificării paşnice intr-un stat democrat german — iată care este sarcina primordială a Camerei Populare în noul an. Răspunzînd la felicitările prezentate de primul ministru O. Grotewohl în numele gu­vernului R. D. Germane, preşedintele W. Pieck a relevat sprijinul unanim pe care populaţia Republicii Democrate Germane îl acordă politicii guvernului său. El a arătat că propunerile conferinţei de la Moscova a ţărilor europene prevăd ţinerea de alegeri libere pe întreaga Germanie încă în 1955 şi formarea pe această bază a unui guvern al întregii Germanii. înfăptuirea acestor propu­neri, a continuat Wilhelm ..Pieck, este cu pu­tinţă numai în cazul cînd populaţia germa­nă iubitoare de pace va împiedeca ratifica­rea şi aplicarea acordurilor de la Paris. A­­ceasta constituie o condiţie indispensabilă pentru unificarea naţională a Germaniei şi pentru asigurarea păcii în Europa. Laolaltă cu toate statele iubitoare de pace care au fost reprezentate la conferinţa de la Mosco­va vom întreprinde acţiuni pentru a putea apăra populaţia paşnică a republicii noastre împotriva tuturor atentatelor imperialiștilor. Mesajul de Anul Nou adresat de preşedintele Ho Şi Min poporului vietnamez HANOI 3 (Agerpres). — China Nouă : Ho Şi Min, preşedintele R. D. Vietnam, a adresat un mesaj de Anul Nou poporului vietnamez în care a arătat sarcinile ce stau în faţa ţăr­i în anul 1955. „Suntem­ hotăriţi, se spune în mesaj, să îndeplinim întocmai acordurile de armistiţiu. Totodată, cerem şi celeilalte părţi să aplice armistiţiul cu scrupulozitate, să respecte libertăţile democratice ale poporului, să pună capăt actelor de teroare împotriva populaţiei din Vietnamul de sud şi să înceteze ducerea cu forţa a compatrioţilor noştri in Vietnamul de sud“. Preşedintele Ho Şi Min a mulţumit Comi­siei Internaţionale de supraveghere şi con­trol pentru contribuţia ei la aplicarea acor­durilor de armistiţiu. El a declarat că Viet­namul nu poate fi scindat şi că „noi trebuie să intensificăm legăturile strînse între nordul şi sudul ţării. Trebuie să sprijinim pe com­patrioţii noştri din sud în lupta pentru liber­tăţile democratice, aşa cum prevede acordul de la Geneva. Trebuie să înlesnim legăturile economice şi culturale precum şi comunica­ţiile dintre compatrioţii noştri din nord şi din sud“. „Aceste sarcini, subliniază preşedintele Ho Si Min, trebuie să fie înfăptuite pentru a înlesni ţinerea unor alegeri generale şi uni­ficarea ţării. Suntem­ gata să ne alăturăm în mod sincer oricărei persoane sau grup care doreşte pacea, unificarea, independenţa şi democraţia. Ne vom baza pe cele cinci prin­cipii enunţate în declaraţiile comune chino­­indiană şi chino-birmană pentru a stabili relați­i prieteneşti cu guvernele regale ale Cambodgiei şi Laosului. Vom dezvolta relaţii de prietenie cu ţările din Asia de sud-est. Cu Franţa ne vom strădui să restabilim relaţiile economice şi culturale pe baza principiului egalităţii şi avantajelor reciproce. Suntem alături de poporul francez şi de popoarele iubitoare de pace din lume. Trebuie să menţinem trează vigilenţa noastră şi să ne opunem cu hotărîre complo­tului imperialiştilor americani care vor să intensifice intervenţia lor în Indochina, să instige pe lache­i­tor la sabotarea acorduri­lor de armistiţiu şi la torpilarea păcii. Ne vom strădui să contribuim la menţinerea păcii în Asia şi în lume“. „Popoarele noastre sunt gata să apere cauza lor dreaptă.“ PRAGA 2 (Agerpres). — TASS : La 31 decembrie s-a încheiat la Praga conferinţa reprezentanţilor Seimului Repu­blicii Populare Polone, ai Adunării Naţio­nale a Republicii Cehoslovace şi ai Camerei Populare a Republicii Democrate Germane. Participanţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o rezoluţie în care se spune că s-au întrunit „pentru a discuta situaţia in legătură cu examinarea problemei ratificării acordurilor de la Paris de către parlamen­tele unor ţări ale Europei occidentale şi pentru a exprima voinţa popoarelor pe care le reprezintă de a apăra pacea şi de a lupta împotriva reînvierii militarismului ger­man“. „Reprezentanţii adunărilor legiuitoare ale celor trei ţări vecine şi prietene, se subli­niază în rezoluţie, condamnă presiunea ru­şinoasă pe care instigatorii şi organizatorii reînarmării Germaniei occidentale o exercită asupra parlamentelor Europei occidentale pentru a le constrînge să ratifice acordurile de la Paris. Această presiune Fără prece­dent care s-a intensificat în special în ul­timul timp şi care jigneşte­ profund demni­tatea naţiunilor, precum şi maşinaţiile de culise cu ajutorul cărora, contrar voinţei po­poarelor exprimată în mod limpede, se im­pune ratificarea acordurilor de la Paris, de­mască în faţa întregii lumi planurile agre­sive ale iniţiatorilor lor, duşmănoase cauzei păcii. Acordurile de la Paris sunt in contra­dicţie cu voinţa şi interesele vitale ale po­poarelor. Ele sunt de asemenea în contradic­ţie cu tratatele internaţionale existente şi implică primejdia unei agresiuni din partea militarismului german. Popoarele cer pace, ele resping tot mai hotărît acordurile de la Rezoluţia adoptată la conferinţa reprezentanţilor Seimului R.P. Polone, ai Adunării Naţionale a R. Ceho­slovace şi ai Camerei Populare a R. D. Germane Paris, ele nu vor reînvierea militarismului german şi resping politica de înjghebare de blocuri militare. O dovadă a hotărîrii ferme a popoarelor europene de a înlătura perico­lul unui nou război o constituie de aseme­nea lupta care a avut loc în parlamentele ță­rilor occidentale. Deosebit de dîrză a fost lupta dusă împotriva acordurilor militare de la Paris în parlamentul francez. Lupta plină de abnegaţie a poporului francez împotriva reînvierii duşmanului său de moarte — mi­litarismul german — găseşte un răsunet pu­ternic în inimile popoarelor noastre. Po­poarele ţărilor noastre sunt convinse că a­­ceastă luptă nu a luat sfîrşit prin votul care a fost obţinut la 30 decembrie 1954 ca ur­mare a presiunilor exercitate. Ele sînt con­vinse că poporul francez, ca şi popoarele ce­lorlalte ţări ale Europei occidentale, vor duce lupta lor curajoasă pînă cînd voinţa lor va triumfa. In lupta lor pentru pace şi securitate in Europa, masele de milioane de oameni iu­bitori de pace pot fi încredinţaţi de prie­tenia şi sprijinul activ al oamenilor muncii din Polonia, Cehoslovacia şi Republica De­mocrată Germană şi ale tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace. Republica Populară Polonă, Republica Cehoslovacă şi Republica Democrată Ger­mană sînt ameninţate de o primejdie direc­tă ca urmare a reînvierii Wehrmachtului re­vanşard. De aceea ele sînt ferm hotărîte de a adunei şi pe viitor în toate domeniile, co­laborarea lor şi de a se ajuta reciproc Ele vor întări neîntrerupt prietenia lor cu pu­ternica Uniune Sovietică, cu Republica Populară Chineză şi cu celelalte ţări de de­mocraţie populară, precum şi cu celelalte popoare iubitoare de pace. întocmai ca şi toate ţările din lagărul păcii, cele trei ţări ale noastre nu vor fi observatori pasivi în faţa reînvierii militarismului german ca unealtă a unei noi agresiuni. Popoarele noastre sînt ferm hotărîte ca in cazul ratificării acordurilor de la Paris s­ă ia toate măsurile necesare pentru asigu­rarea independenţei lor, a muncii lor paş­nice, a inviolabilităţii frontierelor şi terito­riilor lor. Noi, reprezentanţii Seimului Republicii Populare Polone, ai Adunării Naţionale a Republicii Cehoslovace şi ai Camerei Popu­lare a Republicii Democrate Germane, în ca­litate de reprezentanţi fideli şi de apărători ai intereselor popoarelor noastre declarăm că in ţările noastre popoarele vor da un sprijin total şi eficace guvernelor lor pen­tru înfăptuirea acestor măsuri. Orice încercare de provocare militară din partea militariştilor germani, a protectori­lor lor americani şi a altor acoliţi ai lor va suferi un eşec Popoarele noastre sunt gata să apere cau­za lor dreaptă împotriva oricăror atacuri, ele nu-şi vor cruţa forţele pentru ca poli­tica coexistenţei paşnice şi colaborării tu­turor popoarelor să triumfe asupra politicii războiului“. Declaraţiile primilor miniştri ai ţărilor Asiei de sud-est în legătură cu rezultatele conferinţei de la Bogor CALCUTTA 3 (Agerpres). — In declaraţiile făcute cu prilejul Anului Nou, primul ministru al Indiei, Nehru, a acordat o deosebită atenţie problemelor de politică externă privitoare la menţinerea şi consolidarea păcii în Asia. „In pofida complexităţii problemelor pe care lumea trebuie să le rezolve în momen­tul de faţă — a declarat premierul indian — şansele păcii sunt acum mai mari decât înainte. Lumea îşi dă din ce in ce mai mult seama de consecinţele teribile ale unui nou război mondial“. Referindu-se la rezultatele conferinţei de la Bogor, Nehru a declarat că viitoarea,, conferinţă a ţărilor din Asia şi Africa, la care au fost Invitate după cum se ştie şi Republica Populară Chineză şi Republica Democrată Vietnam, „nu are ca scop for­marea unui bloc de state, ci discutarea pro­blemelor comune care privesc ţările res­pective“. Vorbind despre invitaţia făcută statelor îndoctrineze de a participa la conferinţa africano-asiatică, premierul indian a spus că ţările participante la planul Colombo (India, Indonezia, Birmania, Pakistan, Cey­lon) sunt interesate în mod deosebit de si­tuaţia din Indochina şi că la ultima confe­rinţă a acestor ţări au fost adoptate o serie de măsuri, ţinîndu-se seama de acordurile încheiate la Geneva. Vorbind despre recentele discuţii purtate în cadrul O.N.U. In problema spionilor ame­ricani condamnaţi de tribunalul suprem al R. P. Chineze, premierul indian a declarat că modul în care a fost abordată problema la O.N.U. este nefericit. Referindu-se la situaţia din Extremul Orient şi la activitatea comandamentului O.N.U. în Coreea de sud, Nehru a anunţat că mai multe mii de pri­zonieri chinezi au fost trimişi din Coreea de sud în Taiwan în ciuda protestelor repetate ale Comisiei neutre de repatriere. Primul ministru Nehru a arătat că această acţiune poate fi considerată ca o încălcare a acor­dului de armistiţiu. DJAKARTA 3 (Agerpres). — China Nouă transmite: Primul ministru al Indoneziei, Sastroamid­­jojo, a declarat la 2­­ianuarie in cadrul unei conferinţe de presă că succesul conferinţei de la Bogor în ceea ce priveşte aproprierea dintre Republica Populară Chineză şi ţările din Asia şi Africa constituie un triumf al cauzei păcii. La o întrebare cu privire la cele cinci principii ale coexistenţei paşnice, Sastroa­­midjojo a răspuns: „Eu le sprijin întru to­tul. Nu cred că cineva ar putea să obiecteze împotriva lor“. El a calificat încercările ţă­rilor occidentale de a critica şi minimaliza importanţa conferinţei de la Bogor şi a a­­propiatei conferinţe a ţărilor Asiei şi Africii ca „lipsite de răspundere“ şi ca o manifes­tare de „ignoranţă în chestiunile politicii in­ternaţionale“. DJAKARTA 2 (Agerpres). — China Nouă: Primul ministru al Uniunii Birmane, U Nu, a declarat reprezentanţilor presei înainte de a pleca spre patrie că „realizările confe­rinţei de la Bogor vor fi un ajutor foarte preţios pentru făurirea păcii“. El a declarat că conferinţa de la Bogor s-a referit în ge­neral la cele cinci principii ale coexistenţei paşnice şi la faptul că este foarte probabil ca ele să fie reluate în cadrul apropiatei con­ferinţe a ţărilor din Africa şi Asia. Agenţia Antara relatează că în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Jogjakarta premierul birman a spus: „Dacă ţările Asiei nu se vor uni, celelalte state nu le vor acorda respectul cuvenit Dacă ţările Asiei vor , însă unite ele nu vor putea fi lesne influen­ţate de nici o altă ţară“. * In cadrul unei conferinţe de presă ţinută la Djakarta la 30 decembrie, Mohammed Ali, primul ministru al Pakistanului, a spus că conferinţa de la Bogor a însemnat un suc­ces. „Toate problemele au fost discutate şi s-a putut obţine unanimitatea asupra lor“. Premierul pakistanez şi-a exprimat speranţa că şi conferinţa ţărilor din Africa şi Asia se va încheia cu succes. Răspunzînd la o Întrebare privitoare la problema Taiwanului primul ministru Mohammed Ali a spus: „In ce priveşte Pakistanul, noi recunoaştem Re­­publica Populară Chineză. Nu recunoaştemii că Taiwanul ar reprezenta China“. ★

Next