Munca, mai 1955 (Anul 11, nr. 2344-2368)
1955-05-03 / nr. 2344
Pag. 3-a Cu privire la acordarea de către U. R. S. S. de ajutor tehnico-ştiinţific în domeniul producţiei energiei atomice unor ţări — printre care şi R.P.R. Recunoştinţă şi caldă afecţiune popoarelor sovietice Comunicatul Amenilei „Tass" din 29 aprilie 1955 a produs o vie satisfacţie in cercurile noastre ştiinţifice si tehnice si nu mă îndoiesc că si cele mai largi cercuri ale opiniei publice rominesti impărtăşesc acest sentiment. Termenii convenţiei semnate la Moscova dovedesc nu numai promptitudinea cu care guvernul sovietic ştie să dea viată iniţiativelor sale, ci şi Proporţiile largi ale ajutorului acordat. Ţara noastră va fi înzestrată în viitorul apropiat (1955—1956) cu o bază materială modernă pentru desfăşurarea cercetărilor şi aplicaţiilor in domeniul fizicii nucleare şi radioactivităţii artificiale. In acelaşi timp, numeroasele cadre necesare utilizării în bune condiţii a acestei baze materiale vor fi admise să se specializeze sau să se perfecţioneze in institutel'’ ştiinţifice corespunzătoare din U.R.S.S. 4 Maşinile, aparatura, utilajul şi materialele care vor constitui baza materială sunt produse ale puternicei industrii sovietice şi rodul muncii de înaltă competenţă a fizicienilor şi inginerilor sovietici. Felul larg şi generos in care guvernul U.R.S.S. traduce in fapt oferta sa de ajutor ştiinţifico-tehnic in domeniul atît de important astăzi al energiei nucleare folosită în scopuri paşnice, este o nouă manifestare a politicii sale de frăţească colaborare internaţională pe tărîmul progresului. FA dovedeşte pe de altă parte nivelul înalt de dezvoltare al fizicii şi tehnicii sovietice în general, al fizicii nucleare şi aplicaţiilor sale, în particular. Acei care au avut fericitul prilej să ia personal cunoştinţă de cercetănle ce se desfăşoară in institutele din Moscova, Leningrad, Kiev, Morcov etc., îşi pot da seama pe deplin de justeţea recentei declaraţii a savantului Bruno Pontecorvo, care a afirmat că fizica sovietică este actualmente cea dinţii din lume. Această intîietate bucură pe oamenii de ştiinţă cinstiţi de pretutindeni, ne luptătorii pentru pace din lumea întreagă, deoarece ea constituie una din chezăşiile puterii de neînvins a lagărului mondial al păcii şi democraţiei. In fruntea acestuia păşesc popoarele sovietice, purtătoare ale steagului ideilor de libertate, convieţuire prietenească între popoare şi progres nelimitat. Cu prilejul semnării acordului de la Moscova, închinăm popoarelor sovietice frăţeşti sentimentele noastre de recunoştinţă şi de caldă afecţiune. prof. univ. AL. SANIELEVICI şef de secţie la Institutul de fizică al Academiei R.P.R. In legătura cu tratativele dintre Pinay şi Adenauer BERLIN 2 (Agerpres). După cum a anunţat agenţia vest-germană D.P.A., în noaptea de 30 aprilie spre 1 Mai la Bonn a fost dat publicităţii comunicatul cu privire la rezultatele tratativelor dintre ministrul Afacerilor Externe al Franţei, Pinay, şi cancelarul de la Bonn, Adenauer, care au durat două zile. Comunicatul repetă din nou afirmaţia de mult demascată că acordurile de la Paris ar crea „condiţii din cele mai bune pentru tratativele cu Răsăritul“. In comunicat se face o reclamă făţarnică năzuinţei spre unificarea Germaniei şi se subliniază că această chestiune va constitui obiectul discuţiilor la apropiata şedinţă de constituire a Consiliului Uniunii Europei occidentale care va avea loc la 10 mai la Paris. De altfel înglobarea Germaniei occidentale în această grupare militară este îndreptată spre menţinerea scindării Germaniei. In acel capitol al comunicatului care se referă la principalele probleme litigioase, îndeosebi la problema Saarului şi la problema uzinelor metalurgice din Völklingen se menţionează vag că cele două părţi au căzut de acord asupra acestei probleme. Totuşi se arată imediat că problema aplicării şi interpretării statutului Saarului va fi discutată de asemenea la 10 mai la Paris. Acest lucru este considerat ca o dovadă că în pofida afirmaţiilor comunicatului, contradicţiile franco-germane n-au fost rezolvate la Bonn. Tonul optimist al comunicatului este explicat prin aceea că participanţii la tratativele de la Bonn au avut nevoie cu orice preţ să facă o demonstraţie de unitate, pentru a termina cît mai curînd definitivarea acordurilor de la Paris. Mişcarea grevistă din ţările capitalului ROMA 30 (Agerpres). — TASS : La Geneva continuă de 100 de zile greva lucrătorilor de la întreprinderile industriale din port. La 28 aprilie, docherii au încetat lucrul în semn de solidaritate cu greviştii. Din această cauză activitatea portului a fost paralizată în întregime. ★ ROMA 2 (Agerpres). — TASS: Greva naţională a directorilor şi învăţătorilor din şcolile italiene se desfăşoară într-o atmosferă de deplină unitate. Directorii şi învăţătorii din şcoli au hotărît să prelungească greva cu încă o zi în semn de protest împotriva faptului că guvernul italian nu numai că nu le-a satisfăcut revendicările, dar chiar a refuzat să discute acele revendicări. La grevă au aderat 95—100 la sută din învățătorii școlilor italiene. BRUXELLES 30 (Agerpres). — TASS : In Belgia continuă de patru săptămîni , greva a 6.000 de muncitori de la filaturile de in din Flandra de vest şi de est. Greviştii cer sporirea salariilor. SINGAPORE 30 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, în urma grevei a 1.300 muncitori portuari, 22 vapoare (vase de pasageri şi cargoboturi) au fost imobilizate în portul Singapore. Alte vapoare care urmau să intre în rada portului, au trebuit să rămînă în larg, întrucît membrii echipajelor remorcherelor au încetat de asemenea lucrul. Greva a fost declarată de muncitori în sprijinul revendicărilor lor cu privire la salarii. Mesaje ale unor participanţi adresate oamenilor muncii din R. Metalurgiştii francezi către fraţii lor romîni la Conferinţa de la Leipzig P. R. cu prilejul zilei de 1 Mai Dragi tovarăşi din Republica Populară Romînă ! Am fost bucuroşi cînd tovarăşii noştri de muncă ne-au ales delegaţi la conferinţa muncitorilor europeni de la Leipzig. Noi francezi, considerăm ca un mare eveniment în istoria mişcării muncitoreşti internaţionale această conferinţă, unde s-a dovedit încă o dată că muncitorii din întreaga lume vorbesc aceeaşi limbă când este , vorba de interesele lor. Cu ocazia zilei de 1 Mai, vă dorim noi şi mari succese pe calea realizării sarcinilor măreţe pe care vi le-aţi luat. Ne angajăm ca la reîntoarcerea in întreprinderile noastre să facem totul pentru ca aţiţătorii la război să nu-şi poată realiza intenţiile lor criminale prin aplicarea acordurilor de la Londra şi Paris , Leipzig, 24 aprilie 1955. Metalurgiştii din delegaţia franceză , ca şi ţara noastră, un interes vital pentru păstrarea păcii in lume Marea operă de construcţie începută de poporul vostru cu preţiosul ajutor al marelui popor sovietic, concentrează munca şi gindurile tuturor cetăţenilor romîni şi-i transformă in partizani activi ai păcii, incombatanţi neînfricaţi împotriva incendiatorilor la război. Conferinţa de la Leipzig ne-a demonstrat că toate popoarele Europei, in frunte cu marele popor sovietic, sunt de partea noastră in măreaţa cauză a apărării păcii. Cauza păcii are apărători hotăriţi şi puternici ! Ea va învinge! Trăiască 1 Mai ! Trăiască poporul romín! Trăiască prietenia dintre poporul romín şi poporul italian ! Leipzig, 24 aprilie 1955. Poporul italian, ca şi poporul ţării voastre, vrea pace ! Delegaţii italieni la conferinţa de la Leipzig sunt foarte mulţumiţi că folosind ocazia întîlnirii reprezentanţilor muncitorilor din întreaga Europă, au posibilitate să transmită cu prilejul zilei de luptă ! Mai un cordial şi frăfesc salut poporului din Republica Populară Romină, prietenilor muncitori romini, împreună cu delegaţii romini, am ascultat in aceste zile vocea puternică a oamenilor muncii, care vor pace, bunăstare, libertate pentru toţi cetăţenii din lume împreună ne-am dat seama la Leipzig cit de uriaşă este forţa care poate să se dezvote din unitatea tuturor celor ce muncesc in lupta împotriva monopoliştilor aţiţători la războaie, pentruîmpiedicarea acestora de a dezlănţui un al treilea măcel mondial care ar putea fi atit de distrugător. Poporul italian, ca şi poporul ţării voastre, vrea pace, distrugerea armelor atomice şi termonucleare; el se opune refacerii Wehrmachtului nazist şi susţine aspiraţia poporului german de reunificare paşnică a ţării sate. Trebuie să arătăm că unitatea bazată pe aceste obiective constituie problema fundamentală, aşa cum a reieşit şi la conferinţa de la Leipzig; suntem convinşi că forţa ce or care apără pacea se va impune şi va izbindi in lupta împotriva aţiţătorilor la război, împotriva marilor monopoluri, care vor să speculeze singele popoarelor pentru a-şi mări profiturile. In ţara noastră, patronatul intensifică acţiunea represivă contra libertăţilor democatice şi a drepturilor muncitorilor, pentru a forţa poporul italian să se lase atras intr un război in favoarea marelui capital monopolist american, război îndreptat împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Dar poporul italian, care a suferit opresiunea nazisto-fascistă şi ororile războiului, nu se va lăsa ingenunchiat şi-şi va continua lupta cu hotărire pentru pace, bunăstare şi libertate. ţara voastră, care păşeşte pe drumul fericit al construirii socialismului — vis luminos al muncitorilor din întreaga lume — are. MUNKA La Viena s-a deschis conferinţa ambasadorilor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu participarea reprezentanţilor Austriei VIENA 2 (Agerpres). — La 2 mai s-a deschis la sediul Comisiei aliate din Viena conferinţa ambasadorilor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu participarea reprezentanţilor Austriei. Această conferinţă va discuta problemele legate de pregătirea conferinţei miniştrilor Afacerilor Exerne ai celor patru puteri, cu participarea Austriei, care va examina chestiunea semnării tratatului de stat cu privire la restabilirea unei Austrii independente și democrate. Declaraţia lui Nehru cu privire la conferinţa de la Bandung DELHI 2 (Agerpres). — China Nouă: Biroul indian de informaţii relatează că la 30 aprilie luînd cuvîntul în faţa Camerei populare a parlamentului indian primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a făcut o declaraţie cu privire la conferinţa de la Bandung in care a spus printre altele : Conferinţa de la Bandung a fost un mare eveniment istoric. Ea a proclamat apariţia pe arena politică mondială a peste o jumătate din populaţia lumii. Conferinţa de la Bandung a proclamat în faţa lumii că noile naţiuni din Asia şi Africa sînt capabile de a gîndi şi a lua măsurile practice, deoarece lucrările conferinţei noastre s-au desfăşurat intr-un timp scurt şi au dus la realizarea unor acorduri de o valoare practică cum rar s-a întîmplat la alte conferinţe internaţionale. Cea mai importantă hotărire a conferinţei, a continuat Nehru, este declaraţia cu privire la promovarea păcii şi colaborării internaţionale. Reprezentanţii ţărilor întrunite la conferinţa de la Bandung au enunţat principiile pe care trebuie să se bazeze relaţiile dintre ele şi chiar relaţiile dintre ţările lumii întregi. Aceste principii pot avea o aplicare universală şi sunt de însemnătate istorică. In continuare Nehru a declarat că la Bandung, Asia şi Africa s-au pronunţat in unanimitate împotriva producţiei şi folosirii de arme de exterminare în masă. Prin colonialism, a spus Nehru, noi înţelegem dominarea unui popor de către un alt popor cu tot cortegiul de nenorociri pe care acest lucru 11 implică. Conferinţa a condamnat în unanimitate colonialismul. S-au ivit insă puncte de vedere divergente. După ce a arătat lipsa de temei a poziţiilor pe care s-au situat unii delegaţi care au susţinut tezele puterilor occidentale Nehru a spus că asemenea opinii nu puteau fi incluse în nici un fel de formulare făcută în numele participanţilor la conferinţă. Ocupîndu-se de problemele economice şi culturale discutate la Bandung, Nehru a adăugat că hotărîrea conferinţei proclamă intenţia fermă a ţărilor asiatice de a profita unele de experienţa celorlalte pe baza colaborării mutuale. Vietnamul de sud, nod al contradicţiilor dintre Franţa şi S. U. A. SAIGON 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia France Presse, ca răspuns la hotărîrea „împăratului" Pao Dai de a demite pe protejatul americanilor Ngo Dinh Diem din funcţia de prim ministru al Vietnamului de sud, adunarea aşa numitelor „forţe revoluţionare“ din Vietnamul de sud a hotărît la 30 aprilie să-i ridice lui Bao Dai „prerogativele de şef al statului". PARIS 2 (Agerpres). — Potrivit relatărilor presei pariziene, în Vietnamul de sud continuă lupta îndîrjită pentru putere. Se afirmă că trupele guvernului Ngo Dinh Diem ar fi reuşit să alunge din Saigon detaşamentele armate ale sectei „Bin-Xyuen“, iar în oraş ca şi în împrejurimile lui ar fi fost instaurat un „armistiţiu". Totuşi, după cum arată ziarele, „succesul“ lui Ngo Dinh Diem „este mai curînd aparent decît real“, întrucît acum a început lupta pentru obţinerea controlului asupra armatei Vietnamului de sud, iar conflictul dintre guvernul lui Ngo Dinh Diem şi secte s-a transformat într-un conflict între Ngo Dinh Diem şi „şeful stătutei“ Bao Dai. După cum se ştie Ngo Dinh Diem este sprijinit de guvernul S.U.A., iar Bao Dai de guvernul francez. După cum transmite agenţia France Presse, generalul Nguyen Van Vy, căruia Bao Dai i-a încredinţat comanda armatei vietnameze, a fost reţinut ca prizonier la reşedinţa primului ministru Ngo Dinh Diem. Conform celor transmise de agenţie ,generalul Nguyen Van Vy „a fost nevoit să semneze documentul în care se arată că i se retrag lui Bao Dai prerogativele de şef al statului". la U. R. S. S. a început să circule avionul cu reacţie de poştă şi mărfuri MOSCOVA 2 (Agerpres) TASS. In ziua de 1 Mai, la ora 2, de pe aerodromul Vnukovo a plecat avionul cu reacţie de poştă şi mărfuri „N.20“, construit de Sf. Iliuşin Avionul purta pe bord matriţele numerelor de 1 Mai ale ziarelor centrale. După un timp relativ scurt de la plecare, avionul a aterizat pe aerodromul din Sverdlovsk. După ce s-a alimentat cu combustibil, avionul a plecat spre Novosibirsk. Distanţa de 3.000 km. a fost parcursă cu succes. Datorită acestei curse locuitorii oraşelor Sverdlovsk și Novosibirsk au avut posibilitatea să citească în aceeași zi ziarele centrale. A fost dat publicităţii manifestul electoral al partidului conservator englez LONDRA 2 (Agerpres). — TASS: A fost dat publicităţii manifestul electoral al partidului conservator. Ţinînd seama de starea de spirit a cercurilor largi de alegători, partidul conservator promite că va contribui „la înlăturarea neîncrederii care otrăveşte în prezent atmosfera dintre est şi vest... Dar, în contradicţie flagrantă cu aceste teze declarative, manifestul face reclamă politicii „de pe poziţii de forţă“, a cărei lipsă de perspectivă este dovedită de întregul mers al evenimentelor internaţionale. Majoritatea ziarelor engleze din 2 mai consacră articole redacţionale manifestului electoral al partidului conservator. Ziarele burgheze se pronunţă în sprijinul acestui manifest. Totuşi, „Times" recunoaşte că manifestul „abundă în generalităţi, în fraze şi rezerve prudente şi reprezintă un maximum de retorică şi un minimum de program“. Salut poporului român, oamenilor muncii şi sindicatelor lor! Cu ocazia zilei de 1 Mai salutăm muncitorii şi sindicatele din R.P . precum şi întreg poporul român care participă la istorica luptă pentru pace şi libertate ce se dă in toată lumea La această luptă sunt chemite azi toate forţele iubitoare de pace, întreaga clasă muncitoare, pentru securitate colectivă, pentru o viaţă mai bună in libertate şi pace, impotriva aţiţătorilor la război şi a monopoliştilor. Noi ştim că poporul român şi clasa muncitoare din ţara Dvs luptă pentru pace, pentru a împiedica izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale. Ştim că aţi îndurat suferinţe grele in timpul ultimului război declanşat de sugrumătorii libertăţii — asupritorii nazişti. Fiţi siguri că noi, cei din Germania occidentală, mobilizăm toate forţele noastre pentru a împiedica prin orice mijloace posibile aplicarea acordurilor de la Paris, care urmăresc refacerea Wehrmachtului nazist. Vom face acest lucru chiar dacă va fi nevoie de jertfe. întreaga clasă muncitoare iubitoare de pace din lume ne va sprijini in această luptă In felul acesta victoria va fi de partea noastră. Atunci, omenirea va putea să se bucure de o pace trainică. Inîntreprinderile din oraşele şi satele noastre, am dus şi vom continua să ducem o intensă muncă de lămurire de la om la om, indiferent de apartenenţa lor politică, pentru a-i convinge pe toţi că cea mai importantă sarcină este lupta pentru pace şi libertate in toată lumea. încheiem cu lozinca atît de des auzită la conferinţa de la Leipzig : Muncitori din toate ţările, înainte, la luptă pentru securitate colectivă, pentru bună stare, libertate şi pace ! Trăiască pacea/ Leipzig, 24 aprilie 1955 REDACŢIA $! ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Scinteii Tel. 7.60.10» 7.60.20» 7.60.40, — Secţia Scrisori: TeL 7.74.25. *1 Marti 3 mai 1955 — nr. 2341 I"............................................................... "■■■"----------1 I Daniel Danielopolu g Academicianul D. Danielopolu a încetat din viaţă în ziua de 29 aprilie a.c. după o scurtă şi grea suferinţă. Prin moartea lui, ştiinţa medicală romînă, Academa Republicii Populare Române, învăţămîntul medical au suferit una din cele mai grele pierderi. Născut la 25 aprilie 1884, acad. Daniel Danielopolu şi-a făcut toate studiile medicale, întreaga sa pregătire pentru strălucita lui activitate ştiinţifică, la Facultatea de medicină din Bucureşti, în institutele noastre ştiinţifice. De la început a împletit clinica cu cercetarea de laborator. A fost elevul şi apoi colaboratorul profesorilor Herescu, Sto Icescu, Buicliu şi Cantacuzino. Primele lucrări ştiinţifice le-a publicat ca student, în clinica lui Herescu, apoi a executat mai multe lucrări de imunologie la Instituul Dr. Cantacuzino. Intuiţia şi perspicacitatea sa, lărgimea şi originalitatea vederilor sale, spiritul de iniţiativă al acad. D. Danielopolu s-au manifestat încă din timpul studiilor cînd a introdus tratamentul fracţionat cu strolantină al miocarditei. Această metodă a fost universal acceptată şi folosită pînă azi în toată lumea. In timpul primului război mondial, la Iaşi, a desfăşurat o muncă intensă in lupta contra tifosului exantematic, rezultatul c ei ştiinţific concretizindu-se într-o serie de lucrări şi într-un volum de excepţională valoare. In 1919 a fost numit profesor provizor şi în 1920, în vîrstă de numai 36 de ani, profesor definitiv de clinică medicală. Aici a acordat o mare atenţie cercetărilor de laborator, care l-au condus la o concepţie originală publicată pentru prima oară în 1926, asupra activităţii fiziologice a organismului ca un întreg, descoperind o serie de legi. Acad. D. Danielopolu, sprijinindu-se pe concepţia sa, a acordat de-a lungul Întregii sale activităţi ştiinţifice o importanţă deosebită farmacodinamiei nespecifice, denumire dată de el. Aceste cercetări au fost apoi extinse în cadrul Academiei de medicină, fondată de dînsul, dar mai ales după 1949, cînd s-a întemeiat Academia R.P.R., în cadrul Institutului de fiziologie normală și patologică al Academiei R.P.R. Prezidiul Academiei Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere moartea academicianului D. Danielopolu, fondator şi director al Institutului de fiziologie normală şi patologică al Angidemiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Ministerul Sănătăţii anunţă cu adâncă durere Încetarea din viaţă a academicianului profesor doctor Daniel Danielopolu, medic emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, întemeietor şi director ★ Pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu, s-a constituit o comisie formată din: acad. Traian Săvulescu, acad. I. Parhon, acad. Şt. Vencov, acad. S. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt Milcu, prof. Gr. Benelato, prof. J. Niţulescu prof. M. Nasta, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., V. Marinescu, ministrul Sănătăţii, şi conf. univ. R. Floru. ★ Comisia pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu comunică : Membrii Academiei R.P.R., oamenii de Graţie mijloacelor puse la dispoziţie Academiei R.P.R. de către statul democrat-popular şi avînd sprijinul devotaţilor săi colaboratori şi elevi, acad. Danielopolu a putut da o mare dezvoltare acestor cercetări. Spiritul său viu, inteligenţa sa ucrtitoare, pasiunea sa pentru cercetarea ştinţifică l-au condus să atace cu succes domenii ca: guşa endemică, reumatisme, afecţiunile cardio-vasculare, imunitatea etc., manifestînd în fiecare din aceste domni o gindire personală. Meritul mare al acad. D. Danielopote este că cel dinţii a legat clinica de cercetările de fiziologie şi fiziopatologie, convins că baza trapeuticii şi progresului ştiinţelor medicale nu poate fi asigurată fără o aprofundare serioasă a fiziologiei şi fiziop..lologiei. In ultimii ani, acad. D. Danielopolu şi colaboratorii săi şi-au orientat cercetările pe calea deschisă de I. P. Pavlov, obţinînd rezultate importante în studiul fiziologiei şi farmacodinamiei interceptorilor tisulari, precum şi în cel al rolului scoarţei cerebrale in reglarea funcţiilor organismului. Acad. D. Daniela Nopolu a desfăşurat o intensă activitate şi in domeniul didactic şi în acela al sănătăţii publice. Activitatea sa de profesor şi cercetător se oglindeşte în cele peste 1.200 note, comunicări, memorii, monografii. Laboratorul pentru acad. D. Danielopoiu nu era numai locul său de muncă, ci cel al vieţii lui de fiecare clipă, nepărăsindu-l pînă în clipa morţii. Profesor înzestrat cu metodă de predare, de o deosebită conştiinciozitate, acad. D. Danielopolu a căutat să ridice pe studenţi pînă la înţelegerea problemelor înalte care făceau obiectul preocupărilor lui. Acad. D. Danielopolu a fost un fiu devotat al ţării noastre, care a ridicat prin stigiul ştiinţei romîneşti, făcînd-o cunoscuta în toate ţările lumii. Printre oamenii noştri de ştiinţă, apreciaţi de savanţii sovietici, acad. D. Danielopolu a ocupat un loc de frunte. Acad. D. Danielopolu va rămîne în istoria mdieinii române şi a celei universale ca unul din marii creatori şi deschizători de drumuri, profesor al Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti, medic emerit, patriot şi luptător pentru progresul ştiinţei şi învăţămîntului medical puse in slujba sănătăţii poporului, om de ştiinţă cu renume mondial al Institutului de fiziologie normală şi patologică, creator de şcoală medicală, om de ştiinţă de mare valoare al ţării noastre, îndrumător a numeroase generaţii de medici şi studenţi ,re ştiinţă şi cultură, medicii, prietenii şi elevii acad. D. Danielopolu sunt anunţaţi că în sala bibliotecii Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., Bulevardul 1 Mai nr. 11, este depus corpul defunctului. Accesul In camera mortuară va avea loc şi in ziua de marti 3 mai de la orele 10—16. Ceremonia funebră se va desfăşura in ziua de 3 mai orele 16 la Institutul de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., iar înhumarea în aceeaşi zi, orele 17, la cimitirul Bellu. Prezidiul Academiei R.P.R., Ministerul învăţămîntului, Ministerul Sănătăţii, Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R.P.R., Institutele şi colectivele medicale ale Academiei R.P.R. din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş Societatea ştiinţelor medicale. Din partea Prezidiului Academiei Republicii Populare Romina Din partea Ministerului Sănătăţii Tineretul vest - german încadrat in sindicate se împotriveşte recrutării în Wehrmachtul nazist BERLIN 30 (Agerpres). — Populaţia vest-germană continuă să se pronunţe cu hotărtre împotriva politicii de remilitarizare dusă de guvernul de la Bonn. In cadrul conferinţei delegaţilor tinerilor metalurgişti din Essen, reprezentînd 40.000 tineri metalurgişti organizaţi în sindicate. Werner, secretarul organizaţiei de tineret din Essen, a declarat că „tineretul din sindicate se menţine ferm, pe poziţia sa ostilă recrutării“. Zilele trecute au avut loc în Berlinul occidental demonstraţii ale tineretului împotriva întîlnirilor soldăţeşti anunţate de organizaţiile fasciste, demonstraţii care s-au desfăşurat sub lozinca „Berlinul nu trebuie să devină loc de întîlnire pentru imperialişti“. PE SCURT • La 2 mai a avut loc la Muzeul de arte plastice „Puşkin“ din Moscova deschiderea festivă a Expoziţiei de tablouri ale Galeriei de la Dresda, salvată de Armata Sovietică cu 10 ani în urmă în zilele lunii mai ale anului 1945. După cum se ştie, guvernul sovietic a hotărît să predea comorile de nepreţuit ale galeriei guvernului Republicii Democrate Germane. Din iniţiativa guvernului R. D. Germane s-a hotărît ca operele artei plastice să fie expuse la Moscova înainte de a fi trimise în patrie. Expoziţia va rămîne deschisă timp de cîteva luni. • Arthur Deakin, secretarul general al sindicatului salariaţilor din transporturi şi membru în consiliul general al trade-unionurilor britanice, a încetat din viaţă duminică seara la Leicester. • Intr-un discurs pe care l-a rostit la 29 aprilie la Chesham (Buckinghamshire), Aneurin Bevan, liderul aripei de stînga a partidului laburist, s-a pronunțat din nou împotriva hotărîrii guvernului conservator ca Anglia să fabrice bomba cu hidrogen. „Sînt categoric împotriva fabricării bombei cu hidrogen — a spus Bevan. Numai criminalii ar putea s-o folosească“. • La 29 aprilie, Polowski, secretarul organizaţiei „Veteranii americani ai întîlnirii de pe Elba", a comunicat reprezentanţilor presei că Departamentul de stat a eliberat unui număr de 12 membri ai acestei organizaţii paşapoarte în vederea plecării la Moscova, unde vor participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a întîlnirii de pe Elba dintre ostaşii americani şi cei sovietici. • In ziua de 18 aprilie, autorităţile britanice din Hongkong au adus peste 800 de poliţişti pentru a reprima demonstraţia muncitorilor de la fabrica de mătase „Meia", organizată in urma unui conflict cu direcţia fabricii. Poliţia a rănit 36 muncitori, dintre care şase foarte grav. • In legătură cu alegerea lui Giovanni Gronchi în funcţia de preşedinte al republicii, Palmiro Togliatti, secretar general al Partidului Comunist Italian, a declarat intr-un interviu acordat ziarului „Unita" că comuniştii din parlament au sprijinit candidatura lui Gronchi şi „salută în primul rind faptul că noul preşedinte a fost ales cu o majoritate covîrşitoare de voturi“. • Premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-tai, şi ceilalţi membri ai delegaţiei chineze, care s-au înapoiat de la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii, au sosit la 29 aprilie la Kunmin (China de sud). • In ajunul zilei de 1 Mai a fost pusă în funcţiune hidrocentrala „Studena“ de lîngă lacul de acumulare cu acelaşi nume din apropierea oraşului Dimitrovo (R. P. Bulgaria). Utilajul importantei hidrocentrale „Studena“ a fost construit în întregime in R. P. Bulgaria pe baza unor proiecte elaborate de ingineri bulgari. • După cum relatează agenţia France Presse, în urma prăbuşirii unei părţi dintr-o galerie a minelor de cărbune din Limbourg, departamentul Gnok (Belgia), doi mineri au fost ucişi iar alţi doi răniţi grav. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „T. V. Stalin".