Munca, mai 1955 (Anul 11, nr. 2344-2368)

1955-05-03 / nr. 2344

Pag. 3-a Cu privire la acordarea de către U. R. S. S. de ajutor tehnico-ştiinţific în domeniul producţiei energiei atomice unor ţări — printre care şi R.P.R. Recunoştinţă şi caldă afecţiune popoarelor sovietice Comunicatul A­men­ilei „Tass" din 29 aprilie 1955 a pro­dus o vie satisfacţie in cercurile noastre ştiinţifice si tehnice si nu mă îndoiesc că si cele mai largi cercuri ale opiniei publice rominesti impărtăşesc acest sentiment. Termenii convenţiei semnate la Mos­cova dovedesc nu numai promptitudi­nea cu care guvernul sovietic ştie să dea viată iniţiativelor sale, ci şi Pro­­porţiile largi ale ajutorului acordat. Ţara noastră va fi înzestrată în viito­rul apropiat (1955—1956) cu o bază materială modernă pentru desfăşura­rea cercetărilor şi aplicaţiilor in dome­niul fizicii nucleare şi radioactivităţii artificiale. In acelaşi timp, numeroase­le cadre necesare utilizării în bune condiţii a acestei baze materiale vor fi admise să se specializeze sau să se perfecţioneze in institutel'’ ştiinţifice corespunzătoare din U.R.S.S. 4 Maşinile, aparatura, utilajul şi mate­rialele care vor constitui baza mate­rială sunt produse ale puternicei indus­trii sovietice şi rodul muncii de înal­tă competenţă a fizicienilor şi ingine­rilor sovietici. Felul larg şi generos in care guver­nul U.R.S.S. traduce in fapt oferta sa de ajutor ştiinţifico-tehnic in domeniul atît de important astăzi al energiei nu­cleare folosită în sco­puri paşnice, este o­­ nouă manifestare a politicii sale de fră­ţească colaborare internaţională pe tă­­rîm­ul progresului. FA dovedeşte pe de altă parte nivelul înalt de dezvoltare al fizicii şi tehnicii sovietice în general, al fizicii nucleare şi aplicaţiilor sale, în particular. Acei care au avut fericitul prilej să ia personal cunoştinţă de cercetănle ce se desfăşoară in institutele din Mosco­va, Leningrad, Kiev, Morcov etc., îşi pot da seama pe deplin de justeţea recentei declaraţii a savantului Bruno Pontecorvo, care a afirmat că fizica sovietică este actualmente cea dinţii din lume. Această intîietate bucură pe oamenii de ştiinţă cinstiţi de pretutin­deni, ne lupt­ă­tor­ii pentru pace din lu­mea întreagă, deoarece ea constituie una din chezăşiile puterii de neînvins a lagărului mondial al păcii şi demo­craţiei. In fruntea acestuia păşesc po­poarele sovietice, purtătoare ale stea­gului ideilor de libertate, convieţuire prietenească între popoare şi progres nelimitat. Cu prilejul semnării acordu­lui de la Moscova, închinăm popoare­lor sovietice frăţeşti sentimentele noas­tre de recunoştinţă şi de caldă afecţi­une. prof. univ. AL. SANIELEVICI şef de secţie la Institutul de fizică al Academiei R.P.R. In legătura cu tratativele dintre Pinay şi Adenauer BERLIN 2 (Agerpres).­­ După cum a anunţat agenţia vest-germană D.P.A., în noaptea de 30 aprilie spre 1 Mai la Bonn a fost dat publicităţii comunicatul cu privire la rezultatele tratativelor dintre ministrul Afacerilor Externe al Franţei, Pi­nay, şi cancelarul de la Bonn, Adenauer, care au durat două zile. Comunicatul repetă din nou afirmaţia de mult demascată că acordurile de la Paris ar crea „condiţii din cele mai bune pentru tra­tativele cu Răsăritul“. In comunicat se face o reclamă făţarnică năzuinţei spre unificarea Germaniei şi se subliniază că această chestiune va constitui obiectul discuţiilor la apropiata şedinţă de constituire a Consiliului Uniunii Europei occidentale care va avea loc la 10 mai la Paris. De altfel înglobarea Germaniei occi­dentale în această grupare militară este îndreptată spre menţinerea scindării Germa­niei. In acel capitol al comunicatului care se re­feră la principalele probleme litigioase, înde­osebi la problema Saarului şi la problema uzinelor metalurgice din Völklingen se men­ţionează vag că cele două părţi au căzut de acord asupra acestei probleme. Totuşi se arată imediat că problema aplicării şi in­terpretării statutului Saarului va fi discutată de asemenea la 10 mai la Paris. Acest lucru este considerat ca o dovadă că în pofida afirmaţiilor comunicatului, contradicţiile franco-germane n-au fost rezolvate la Bonn. Tonul optimist al comunicatului este explicat prin aceea că participanţii la tratativele de la Bonn au avut nevoie cu orice preţ să fa­că o demonstraţie de unitate, pentru a ter­mina cît mai curînd definitivarea acordurilor de la Paris. Mişcarea grevistă din ţările capitalului ROMA 30 (Agerpres). — TASS : La Geneva continuă de 100 de zile greva lucrătorilor de la întreprinderile industriale din port. La 28 aprilie, docherii au încetat lucrul în semn de solidaritate cu greviştii. Din această cauză activitatea portului a fost paralizată în întregime. ★ ROMA 2 (Agerpres). — TASS: Greva naţională a directorilor şi învăţătorilor din şcolile italiene se desfăşoară într-o atmosfe­ră de deplină unitate. Directorii şi învăţă­torii din şcoli au hotărît să prelungească greva cu încă o zi în semn de protest îm­potriva faptului că guvernul italian nu nu­mai că nu le-a satisfăcut revendicările, dar chiar a refuzat să discute ace­le revendicări. La grevă au aderat 95—100 la sută din în­vățătorii școlilor italiene. BRUXELLES 30 (Agerpres). — TASS : In Belgia continuă de patru săptămîni , greva a 6.000 de muncitori de la filaturile de in din Flandra de vest şi de est. Greviştii cer sporirea salariilor.­­ SINGAPORE 30 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia France Presse, în urma grevei a 1.300 muncitori portuari, 22 vapoare (vase de pasageri şi cargobo­­turi) au fost imobilizate în portul Singapo­re. Alte vapoare care urmau să intre în rada portului, au trebuit să rămînă în larg, întru­­cît membrii echipajelor remorcherelor au în­cetat de asemenea lucrul. Greva a fost de­clarată de muncitori în sprijinul revendicări­lor lor cu privire la salarii. Mesaje ale unor participanţi adresate oamenilor muncii din R. Metalurgiştii francezi către fraţii lor romîni la Conferinţa de la Leipzig P. R. cu prilejul zilei de 1 Mai Dragi tovarăşi din Republica Populară Romînă ! Am fost bucuroşi cînd tovarăşii noştri de muncă ne-au ales delegaţi la conferinţa muncitorilor europeni de la Leipzig. Noi francezi, considerăm ca un mare e­­veniment în istoria mişcării muncitoreşti internaţionale această conferinţă, unde s-a dovedit încă o dată că muncitorii din în­treaga lume vorbesc aceeaşi limbă când este , vorba de interesele lor. Cu ocazia zilei de 1 Mai, vă dorim noi şi mari succese pe calea realizării sarcinilor măreţe pe care vi le-aţi luat. Ne angajăm ca la reîntoarcerea in între­prinderile noastre să facem totul pentru ca aţiţătorii la război să nu-şi poată realiza in­tenţiile lor criminale prin aplicarea acordu­rilor de la Londra şi Paris , Leipzig, 24 aprilie 1955. Metalurgiştii din delegaţia franceză , ca şi ţara noastră, un interes vital pentru păstrarea păcii in lume Marea operă de construcţie începută de poporul vostru cu preţiosul ajutor al marelui popor sovietic, concentrează munca şi gin­­durile tuturor cetăţenilor romîni şi-i trans­formă in partizani activi ai păcii, in­comba­tanţi neînfricaţi împotriva incendiatorilor la război. Conferinţa de la Leipzig ne-a demonstrat că toate popoarele Europei, in frunte cu marele popor sovietic, sunt de partea noas­tră in măreaţa cauză a apărării păcii. Cau­za păcii are apărători hotăriţi şi puternici ! Ea va învinge! Trăiască 1 Mai ! Trăiască poporul romín! Trăiască prietenia dintre poporul romín şi poporul italian ! Leipzig, 24 aprilie 1955. Poporul italian, ca şi poporul ţării voastre, vrea pace ! Delegaţii italieni la conferinţa de la Leip­zig sunt foarte mulţumiţi că folosind ocazia întîlnirii reprezentanţilor muncitorilor din întreaga Europă, au posibilitate să trans­mită cu prilejul zilei de luptă ! Mai un cor­dial şi frăfesc salut poporului din Republica Populară Romină, prietenilor muncitori ro­m­ini, împreună cu delegaţii romini, am ascultat in aceste zile vocea puternică a oamenilor muncii, care vor pace, bunăstare, libertate pentru toţi cetăţenii din lume împreună ne-am dat seama la Leipzig cit de uriaşă este forţa care poate să se dezvote din unitatea tuturor celor ce muncesc in lupta împotriva monopoliştilor aţiţători la războaie, pentru­­împiedicarea acestora de a dezlănţui un al treilea măcel mondial care ar putea fi atit de distrugător. Poporul italian, ca şi poporul ţării voas­tre, vrea pace, distrugerea armelor atomice şi termo­nucleare; el se opune refacerii Wehrmachtului nazist şi susţine aspiraţia po­porului german de reunificare paşnică a ţării sate. Trebuie să arătăm că unitatea bazată pe aceste obiective constituie problema funda­mentală, aşa cum a reieşit şi la conferinţa de la Leipzig; suntem convinşi că forţa ce or care apără pacea se va impune şi va iz­­bindi in lupta împotriva aţiţătorilor la război, împotriva marilor monopoluri, care vor să speculeze singele popoarelor pentru a-şi mări profiturile. In ţara noastră, patronatul intensifică ac­ţiunea represivă contra libertăţilor dem­oca­­tice şi a drepturilor muncitorilor, pentru a forţa poporul italian să se lase atras intr un război in favoarea marelui capital monopo­list american, război îndreptat împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Dar poporul italian, care a suferit opresiunea nazisto-fascistă şi ororile războiu­lui, nu se va lăsa ingenunchiat şi-şi va con­tinua lupta cu hotărire pentru pace, bună­stare şi libertate. ţara voastră, care păşeşte pe drumul fe­ricit al construirii socialismului — vis lumi­nos al muncitorilor din întreaga lume — are. MUNKA La Viena s-a deschis conferinţa ambasadorilor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu participarea reprezentanţilor Austriei VIENA 2 (Agerpres). — La 2 mai s-a deschis la sediul Comisiei a­­liate din Viena conferinţa ambasadorilor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu participarea reprezentanţilor Austriei. Aceas­tă conferinţă va discuta problemele legate de pregătirea conferinţei miniştrilor Afaceri­lor Ex­erne ai celor patru puteri, cu partici­parea Austriei, care va examina chestiunea semnării tratatului de stat cu privire la re­stabilirea unei Austrii independente și demo­crate. Declaraţia lui Nehru cu privire la conferinţa de la Bandung DELHI 2 (Agerpres). — China Nouă: Biroul indian de informaţii relatează că la 30 aprilie luînd cuvîntul în faţa Camerei populare a parlamentului indian primul mi­nistru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a făcut o declaraţie cu privire la conferinţa de la Ban­dung in care a spus printre altele : Conferinţa de la Bandung a fost un mare eveniment istoric. Ea a proclamat apariţia pe arena politică mondială a peste o jumătate din populaţia lumii. Conferinţa de la Ban­dung a proclamat în faţa lumii că noile na­ţiuni din Asia şi Africa sînt capabile de a gîndi şi a lua măsurile practice, deoarece lucrările conferinţei noastre s-au desfăşurat intr-un timp scurt şi au dus la realizarea unor acorduri de o valoare practică cum rar s-a întîmplat la alte conferinţe internaţio­nale. Cea mai importantă hotărire a conferinţei, a continuat Nehru, este declaraţia cu privire la promovarea păcii şi colaborării internaţio­nale. Reprezentanţii ţărilor întrunite la con­ferinţa de la Bandung au enunţat principiile pe care trebuie să se bazeze relaţiile dintre ele şi chiar relaţiile dintre ţările lumii în­tregi. Aceste principii pot avea o aplicare universală şi sunt de însemnătate istorică. In continuare Nehru a declarat că la Ban­dung, Asia şi Africa s-au pronunţat in una­nimitate împotriva producţiei şi folosirii de arme de exterminare în masă. Prin colonialism, a spus Nehru, noi înţe­legem dominarea unui popor de către un alt popor cu tot cortegiul de nenorociri pe care acest lucru 11 implică. Conferinţa a condam­nat în unanimitate colonialismul. S-au ivit insă puncte de vedere divergente. După ce a arătat lipsa de temei a poziţii­lor pe care s-au situat unii delegaţi care au susţinut tezele puterilor occidentale Nehru a spus că asemenea opinii nu puteau fi incluse în nici un fel de formulare făcută în numele participanţilor la conferinţă. Ocupîndu-se de problemele economice şi culturale discutate la Bandung, Nehru a adăugat că hotărîrea conferinţei proclamă intenţia fermă a ţărilor asiatice de a profita unele de­ experienţa celorlalte pe baza colaborării mutuale. Vietnamul de sud, nod al contradicţiilor dintre Franţa şi S. U. A. SAIGON 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia France Presse, ca răspuns la hotărîrea „împăratului" Pao Dai de a demite pe protejatul americanilor Ngo Dinh Diem din funcţia de prim ministru al Vietnamului de sud, adunarea aşa numi­telor „forţe revoluţionare“ din Vietnamul de sud a hotărît la 30 aprilie să-i ridice lui Bao Dai „prerogativele de şef al statului".­­ PARIS 2 (Agerpres). — Potrivit relatărilor presei pariziene, în Vietnamul de sud continuă lupta îndîrjită pentru putere. Se afirmă că trupele guvernu­lui Ngo Dinh Diem ar fi reuşit să alunge din Saigon detaşamentele armate ale sectei „Bin-Xyuen“, iar în oraş ca şi în împrejuri­mile lui ar fi fost instaurat un „armistiţiu". Totuşi, după cum arată ziarele, „succesul“ lui Ngo Dinh Diem „este mai curînd aparent decît real“, întrucît acum a început lupta pentru obţinerea controlului asupra armatei Vietnamului de sud, iar conflictul dintre gu­vernul lui Ngo Dinh Diem şi secte s-a trans­format într-un conflict între Ngo Dinh Diem şi „şeful stătutei“ Bao Dai. După cum se ştie Ngo Dinh Diem este sprijinit de guver­nul S.U.A., iar Bao Dai de guvernul francez. După cum transmite agenţia France Pres­se, generalul Nguyen Van Vy, căruia Bao Dai i-a încredinţat comanda armatei vietna­meze, a fost reţinut ca prizonier la reşedinţa primului ministru Ngo Dinh Diem. Conform celor transmise de agenţie ,generalul Nguyen Van Vy „a fost nevoit să semneze documen­tul în care se arată că i se retrag lui Bao Dai prerogativele de şef al statului". la U. R. S. S. a început să circule avionul cu reacţie de poştă şi mărfuri MOSCOVA 2 (Agerpres) TASS. In ziua de 1 Mai, la ora 2, de pe aero­dromul Vnukovo a plecat avionul cu reacţie de poştă şi mărfuri „N­.­20“, construit de S­f. Iliuşin Avionul purta pe bord matriţele numerelor de 1 Mai ale ziarelor centrale. După un timp relativ scurt de la plecare, avionul a aterizat pe aerodromul din Sverd­lovsk. După ce s-a alimentat cu combusti­bil, avionul a plecat spre Novosibirsk. Distanţa de 3.000 km. a fost parcursă cu succes. Datorită acestei curse locuitorii ora­şelor Sverdlovsk și Novosibirsk au avut po­sibilitatea să citească în aceeași zi ziarele centrale. A fost dat publicităţii manifestul electoral al partidului conservator englez LONDRA 2 (Agerpres). — TASS: A fost dat publicităţii manifestul elec­toral al partidului conservator. Ţinînd seama de starea de spirit a cercu­rilor largi de alegători, partidul conservator promite că va contribui „la înlăturarea ne­încrederii care otrăveşte în prezent atmos­fera dintre est şi vest... Dar, în contradicţie flagrantă cu aceste teze declarative, manifestul face reclamă po­liticii „de pe poziţii de forţă“, a cărei lipsă de perspectivă este dovedită de întregul mers al evenimentelor internaţionale. Majoritatea ziarelor engleze din 2 mai consacră articole redacţionale manifestului electoral al partidului conservator. Ziarele burgheze se pronunţă în sprijinul acestui manifest. Totuşi, „Times" recunoaşte că ma­nifestul „abundă în generalităţi, în fraze şi rezerve prudente şi reprezintă un maximum de retorică şi un minimum de program“. Salut poporului român, oamenilor muncii şi sindicatelor lor! Cu ocazia zilei de 1 Mai salutăm munci­torii şi sindicatele din R.P . precum şi în­treg poporul român care participă la istorica luptă pentru pace şi libertate ce se dă in toată lumea La această luptă sunt chem­ite azi toate forţele iubitoare de pace, întreaga clasă muncitoare, pentru securitate colectivă, pentru o viaţă mai bună in libertate şi pace, impotriva aţiţătorilor la război şi a mono­poliştilor. Noi ştim că poporul român şi clasa mun­citoare din ţara Dvs luptă pentru pace, pen­tru a împiedica izbucnirea unei noi confla­graţii mondiale. Ştim că aţi îndurat suferin­ţe grele in timpul ultimului război declan­şat de sugrumătorii libertăţii — asupritorii nazişti. Fiţi siguri că noi, cei din Germania occi­dentală, mobilizăm toate forţele noastre pentru a împiedica prin orice mijloace posi­bile aplicarea acordurilor de la Paris, care urmăresc refacerea Wehrmachtului nazist. Vom face acest lucru chiar dacă va fi ne­voie de jertfe. întreaga clasă muncitoare iu­bitoare de pace din lume ne va sprijini in această luptă In felul acesta victoria va fi de partea noastră. Atunci, omenirea va pu­tea să se bucure de o pace trainică. In­­întreprinderile d­in oraşele şi satele noastre, am dus şi vom continua să ducem o intensă muncă de lămurire de la om la om, indiferent de apartenenţa lor politică, pentru a-i convinge pe toţi că cea mai importantă sarcină este lupta pentru pace şi libertate in toată lumea. încheiem cu lozinca atît de des auzită la conferinţa de la Leipzig : Muncitori din toate ţările, înainte, la luptă pentru securitate colectivă, pentru bună stare, libertate şi pace ! Trăiască pacea/ Leipzig, 24 aprilie 1955 REDACŢIA $! ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Scinteii Tel. 7.60.10» 7.60.20» 7.60.40, — Secţia Scrisori: TeL 7.74.25. *1 Marti 3 mai 1955 — nr. 2341 I"............................................................... "■■■"----------1 I Daniel Danielopolu g Academicianul D. Danielopolu a înce­tat din viaţă în ziua de 29 aprilie a.c. după o scurtă şi grea suferinţă. Prin moartea lui, ştiinţa medicală romînă, Academ­a Republicii Populare Române, învăţămîn­­tul medical au suferit una din cele mai grele pierderi. Născut la 25 aprilie 1884, acad. Daniel Danielopolu şi-a făcut toate studiile m­e­­dicale, întreaga sa pregătire pentru stră­lucita lui activitate ştiinţifică, la Facul­tatea de medicină din Bucureşti, în insti­tutele noastre ştiinţifice. De la început a împletit clinica cu cer­cetarea de laborator. A fost elevul şi apoi colaboratorul profe­sorilor Herescu, Sto­ Icescu, Buicliu şi Cantacuzino. Primele lucrări şti­inţifice le-a publi­cat ca student, în cli­nica lui Herescu, a­­poi a executat mai multe lucrări de imu­­nologie la Institu­ul Dr. Cantacuzino. Intuiţia şi perspica­citatea sa, lărgimea şi originalitatea vede­rilor sale, spiritul de iniţiativă al acad. D. Danielopolu s-au manifestat încă din timpul studiilor cînd a introdus tratamen­tul fracţionat cu stro­­lantină al miocardi­­tei. Această metodă a fost universal accep­tată şi folosită pînă azi în toată lumea. In timpul primu­lui război mondial, la Iaşi, a desfăşurat o muncă intensă in lupta contra tifosului exantematic, rezultatul c ei ştiinţific con­­cretizindu-se într-o serie de lucrări şi în­tr-un volum de excepţională valoare. In 1919 a fost numit profesor provizor şi în 1920, în vîrstă de numai 36 de ani, profesor definitiv de clinică medicală. Aici a acordat o mare atenţie cercetări­lor de laborator, care l-au condus la o concepţie originală publicată pentru pri­ma oară în 1926, asupra activităţii fizio­logice a organismului ca un întreg, desco­perind o serie de legi. Acad. D. Danielopolu, sprijinindu-se pe concepţia sa, a acordat de-a lungul În­tregii sale activităţi ştiinţifice o importanţă deosebită farmacodinamiei nespecifice, denu­mire dată de el. Aceste cercetări au fost apoi extinse în cadrul Academiei de medicină, fondată de dînsul, dar mai ales după 1949, cînd s-a întemeiat Academia R.P.R., în cadrul In­stitutului de fiziologie normală și patologică al Academiei R.P.R. Prezidiul Academiei Republicii Popu­lare Române anunţă cu profundă durere moartea academicianului D. Danielopolu, fondator şi director al Institutului de fi­ziologie normală şi patologică al Angide­­miei R.P.R., laureat­ al Premiului de Stat, Ministerul Sănătăţii anunţă cu adâncă durere Încetarea din viaţă a academicia­nului profesor doctor Daniel Danielo­­polu, medic emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, întemeietor şi director ★ Pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu, s-a constituit o comisie for­mată din: acad. Traian Săvulescu, acad­­. I. Parh­on, acad. Şt. Vencov, acad.­­­ S. Nicolau, acad. N. Hortolomei, acad. Şt Milcu, prof. Gr. Benelato, prof. J. Niţulescu prof. M. Nasta, membri corespondenţi ai A­­cademiei R.P.R., V. Marinescu, ministrul Sănătăţii, şi conf. univ. R. Floru. ★ Comisia pentru organizarea funeraliilor acad. D. Danielopolu comunică : Membrii Academiei R.P.R., oamenii de Graţie mijloacelor puse la dispoziţie Academiei R.P.R. de către statul demo­crat-popular şi avînd sprijinul devotaţilor săi colaboratori şi elevi, acad. Danielopolu a putut da o mare dezvoltare acestor cer­cetări. Spiritul său viu, inteligenţa sa ucrti­­toare, pasiunea sa pentru cercetarea ştin­­ţifică l-au condus să atace cu succes do­menii ca: guşa endemică, reumatism­­e, afecţiunile cardio-vasculare, imunitatea etc., manifestînd în fiecare din aceste dom­n­i o gindire­ personală. Meritul mare al acad. D. Danielopote este că cel dinţii a legat clinica de cer­cetările de fiziolo­gie şi fiziopatologie, con­vins că baza t­ra­­peuticii şi progresu­lui ştiinţelor medi­cale nu poate fi asi­gurată fără o apro­fundare serioasă a fiziologiei şi fiziop..­­lologiei. In ultimii ani, acad. D. Danielopolu şi colaboratorii săi şi-au orientat cerce­­tările pe calea des­chisă de I. P. Pavlov, obţinînd rezultate im­portante în studiul fiziologiei şi farma­codinamiei interce­p­­torilor tisulari, pre­cum şi în cel al ro­lului scoarţei cere­brale in reglarea funcţiilor organismu­lui. Acad. D. Daniela N­o­polu a desfăşurat o intensă activitate şi in domeniul didactic şi în acela al sănătăţii publice. Activi­tatea sa de profesor şi cercetător se oglin­deşte în cele peste 1.200 note, comunicări, memorii, monografii. Laboratorul pentru acad. D. Danielopoiu nu era numai locul său de muncă, ci cel al vieţii lui de fiecare clipă, nepărăsin­­du-l pînă în clipa morţii. Profesor înzestrat cu metodă de predare, de o deosebită conştiinciozitate, acad. D. Danielopolu a căutat să ridice pe studenţi pînă la înţelegerea problemelor înalte care făceau obiectul preocupărilor lui. Acad. D. Danielopolu a fost un fiu de­votat al ţării noastre, care a ridicat prin stigiul ştiinţei romîneşti, făcînd-o cunoscuta în toate ţările lumii. Printre oamenii noştri de ştiinţă, apre­ciaţi de savanţii sovietici, acad. D. Da­nielopolu a ocupat un loc de frunte. Acad. D. Danielopolu va rămîne în is­toria md­ieinii române şi a celei univer­sale ca unul din marii creatori şi deschi­zători de drumuri, profesor al Institutului medico-farmaceu­­tic din Bucureşti, medic emerit, patriot şi luptător pentru progresul ştiinţei şi în­­văţămîntului medical puse in slujba să­nătăţii poporului, om de ştiinţă cu renu­me mondial­ al Institutului de fiziologie normală şi pa­tologică, creator de şcoală medicală, om de ştiinţă de mare valoare al ţării noastre, îndrumător a numeroase generaţii de medici şi studenţi­ ,­­­r­e ştiinţă şi cultură, medicii, prietenii şi elevii acad. D. Danielopolu sunt anunţaţi că în sala bibliotecii Institutului de fiziologie nor­mală şi patologică al Academiei R.P.R., Bu­levardul 1 Mai nr. 11, este depus corpul de­functului. Accesul In camera mortuară va avea loc şi in ziua de marti 3 mai de la orele 10—16. Ceremonia funebră se va desfăşura in ziua de 3 mai orele 16 la Institutul de fiziologie normală şi patologică al Academiei R.P.R., iar înhumarea în aceeaşi zi, orele 17, la ci­mitirul Bellu. Prezidiul Academiei R.P.R., Ministerul învăţă­mîntului, Ministerul Sănătăţii, Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R.P.R., Institutele şi colectivele medicale ale Academiei R.P.R. din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş Societatea ştiinţe­lor medicale. Din partea Prezidiului Academiei Republicii Populare Romina Din partea Ministerului Sănătăţii Tineretul vest - german încadrat in sindicate se împotriveşte recrutării în Wehrmachtul nazist BERLIN 30 (Agerpres). — Populaţia vest-germană continuă să se pronunţe cu hotărtre împotriva politicii de remilitarizare dusă de guvernul de la Bonn. In cadrul conferinţei delegaţilor tinerilor metalurgişti din Essen, reprezentînd 40.000 tineri metalurgişti organizaţi în sindicate. Werner, secretarul organizaţiei de tineret din Essen, a declarat că „tineretul din sin­dicate se menţine ferm, pe poziţia sa ostilă recrutării“. Zilele trecute au avut loc în Berlinul occi­dental demonstraţii ale tineretului împotri­va întîlnirilor soldăţeşti anunţate de orga­nizaţiile fasciste, demonstraţii care s-au desfăşurat sub lozinca „Berlinul nu trebuie să devină loc de întîlnire pentru­­ imperia­­lişti“. P­E SCURT • La 2 mai a avut loc la Muzeul de arte plastice „Puşkin“ din Moscova deschiderea festivă a Expoziţiei de tablouri ale Galeriei de la Dresda, salvată de Armata Sovietică cu 10 ani în urmă în zilele lunii mai ale anului 1945. După cum se ştie, guvernul so­vietic a hotărît să predea comorile de ne­preţuit ale galeriei guvernului Republicii Democrate Germane. Din iniţiativa guvernu­lui R. D. Germane s-a hotărît ca operele artei plastice să fie expuse la Moscova înainte de a fi trimise în patrie. Expoziţia va rămîne deschisă timp de cîteva luni. • Arthur Deakin, secretarul general al sindicatului salariaţilor din transporturi şi membru în consiliul general al trade-union­­urilor britanice, a încetat din viaţă duminică seara la Leicester. • Intr-un discurs pe care l-a rostit la 29 aprilie la Chesham (Buckinghamshire), Ane­urin Bevan, liderul aripei de stînga a parti­dului laburist, s-a pronunțat din nou împo­triva hotărîrii guvernului conservator ca An­glia să fabrice bomba cu hidrogen. „Sînt ca­tegoric împotriva fabricării bombei cu hidro­gen — a spus Bevan. Numai criminalii ar putea s-o folosească“. • La 29 aprilie, Polowski, secretarul orga­nizaţiei „Veteranii americani ai întîlnirii de pe Elba", a comunicat reprezentanţilor pre­sei că Departamentul de stat a eliberat unui număr de 12 membri ai acestei organizaţii paşapoarte în vederea plecării la Moscova, unde vor participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a întîlnirii de pe Elba din­tre ostaşii americani şi cei sovietici. • In ziua de 18 aprilie, autorităţile bri­tanice din Hongkong au adus peste 800 de poliţişti pentru a reprima demonstraţia mun­citorilor de la fabrica de mătase „Mei­­a", organizată in urma unui conflict cu direcţia fabricii. Poliţia a rănit 36 muncitori, dintre care şase foarte grav. • In legătură cu alegerea lui Giovanni Gronchi în funcţia de preşedinte al republi­cii, Palmiro Togliatti, secretar general al Partidului Comunist Italian, a declarat in­tr-un interviu acordat ziarului „Unita" că co­muniştii din parlament au sprijinit candida­tura lui Gronchi şi „salută în primul rind faptul că noul preşedinte a fost ales cu o ma­joritate covîrşitoare de voturi“. • Premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-tai, şi ceilalţi membri ai de­legaţiei chineze, care s-au înapoiat de la con­ferinţa ţărilor Asiei şi Africii, au sosit la 29 aprilie la Kunmin (China de sud). • In ajunul zilei de 1 Mai a fost pusă în funcţiune hidrocentrala „Studena“ de lîngă lacul de acumulare cu acelaşi nume din apro­pierea oraşului Dimitrovo (R. P. Bulgaria). Utilajul importantei hidrocentrale „Studena“ a fost construit în întregime in R. P. Bul­garia pe baza unor proiecte elaborate de in­gineri bulgari. • După cum relatează agenţia France Presse, în urma prăbuşirii unei părţi dintr-o galerie a minelor de cărbune din Limbourg, departamentul Gnok (Belgia), doi mineri au fost ucişi iar alţi doi răniţi grav. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „T. V. Stalin".

Next