Munca, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2628-2652)

1956-04-01 / nr. 2628

Duminică 1 aprilie 1956 —nr. 2628 In ţara prietenă Iugoslavia şi printre oamenii muncii italieni Urmare din pag. l­a ce este In tara noastră. Ceea ce este Insă esenţial e faptul că în Iugoslavia ca şi în tara noastră domină proprie­tatea obştească asupra principalelor mijloace de producţie în domeniul in­dustriei, transporturilor, sistemului bancar, în comerţul cu ridicata şi în cea mai mare parte a comerţului cu amănuntul. Iugoslavia este o republică federa­tivă compusă din mai multe republici nationale. Forma de stat introdusă în Iugoslavia a permis rezolvarea justă a problemei nationale. In componenta guvernului federal din Belgrad intră reprezentanţi ai tu­turor republicilor nationale, iar guver­nele celor şase republici sunt alcătuite pe principiul just al reprezentării na­tionale. In cele 4 limbi folosite — sârba, croata, slovena şi macedoneana — se desfăşoară învăţămîntul, se scrie pre­sa, literatura. S-au creat astfel condiţii pentru dezvoltarea unei bogate culturi naţionale în formă şi socialistă în ceea ce priveşte conţinutul ei. In timpul şederii noastre, noi am avut ocazia să cunoaştem unele as­pecte din viaţa minorităţii naţionale romîneşti din Iugoslavia prin vizita pe care am făcut-o la Vrşeţ. Romînii din această parte a ţării au şcoli în limba romînă, teatru, editură, presă; ei au manifestat o vie satisfacţie în legătură cu sosirea delegaţiei noastre. Ocupîndu-se de rolul şi activitatea sindicatelor iugoslave, tov. Gh. Apos­tol a spus : Din 2.200.000 salariaţi cu­i are Iugoslavia, 1.650.000 sunt membri ai sindicatelor. In Iugoslavia sunt 18 sin­dicate pe ramuri de producţie şi 10 a­­sociaţii care cuprind diferite profesiuni. Principiul organizatoric călăuzitor este ca şi cel al sindicatelor noastre: organizarea pe întreprinderi şi ramuri de producţie. Asigurările sociale sunt organizate pe principiul autoadministrării de că­tre asiguraţi. Resursele financiare ne­cesare pentru asigurări sociale sunt plătite de către întreprinderi şi insti­tuţii, asiguraţii fiind scutiţi de orice cotizaţie. In timpul vizitei noastre, tov. D. Sa­­laj, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia, precum şi cei­lalţi tovarăşi din conducerea sindica­telor iugoslave, s-au străduit şi au reuşit să asigure condiţii cît mai bune pentru desfăşurarea vizitei noastre. Noi ţinem şi cu această ocazie să expri­măm mulţumirile delegaţiei sindicale române pentru primirea călduroasă ce s-a făcut delegaţiei şi pentru condiţiile create pentru cunoaşterea experienţei activităţii sindicatelor iugoslave în e­­ducarea şi mobilizarea oamenilor muncii, în construcţia socialistă a Iugoslaviei. Tov. Djuro Salaj ne-a declarat că colaborarea dintre sindicatele noastre va deveni tot atît de strînsă ca şi în trecut şi că aceasta nu numai că e posibil, dar e şi necesar pentru că ambele ţări au aceleaşi sarcini — con­struirea socialismului. Cu ocazia întîlnirilor pe care le-am avut cu activul sindical din oraşe, din întreprinderi şi instituţii, tovarăşii iugoslavi au făcut numeroase propuneri pentru strîngerea legăturilor între sin­dicatele noastre. Tov. Draga Bogdano­­vici, preşedintele Consiliului Sindical din Rjeka, a propus să se facă o legă­tură directă între Consiliul Sindical din Rjeka şi Consiliul Sindical dintr-un port românesc, precum şi un schimb de delegaţii ale munci­tori­lor din a­­ceste porturi, tovarăşul Iosip Cazi, preşedintele Consiliului Sindical repu­blican din Croaţia, a arătat că clasa muncitoare din ţările noastre are in­terese comune şi nu se poate ca noi să nu găsim un limbaj comun. Vizitarea de către delegaţia noastră a diferite monumente istorice şi mu­zee la Belgrad, Zagreb, Ljubljana, ne-a permis să cunoaştem o serie de aspecte de neuitat din trecutul şi lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi poporului iugoslav pentru eliberarea naţională. Tovarăşi, Delegaţia sindicatelor din R.P.R. a purtat — potrivit sarcinii care i-a fost încredinţată — mai multe con­vorbiri fructuoase cu conducerea sin­dicatelor iugoslave. Avem bucuria să anunţăm activul sindical al capitalei noastre că privitor la dezvoltarea le­găturilor şi colaborării frăţeşti dintre sindicatele noastre, am ajuns la o în­ţelegere deplină, nu numai asupra necesităţii colaborării dintre sindicatele noastre ci şi asupra unor forme con­crete pentru realizarea unei mai bune cunoaşteri reciproce şi a unor legături trainice şi rodnice. Astfel s-a stabilit: 1. Organizarea schimburilor de dele­gaţii sindicale pe ramuri de producţie. 2. Organizarea unui schimb de ex­perienţă socialistă între muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile din R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia. 3. Realizarea unor schimburi de for­maţii artistice şi schimburi operative de publicaţii sindicale, de articole pen­tru presă, de conferenţiari care să tra­teze problemele muncii sindicale în Iugoslavia şi în ţara noastră. Ne este deosebit de plăcut să vă a­­nunţăm hotărîrea conducerii sindicate­lor iugoslave de a trimite în toamna acestui an în ţara noastră o delegaţie sindicală mai largă în frunte cu tov. D. Salaj pentru a întoarce astfel vi­zita delegaţiei noastre în Iugoslavia. De asemenea vă informăm că în cursul acestei luni va veni în ţara noastră o delegaţie a Federaţiei­­ Sindicatelor Metalurgiştilor din Iugoslavia, care va participa şi la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Tovarăşi. Aşa cum a­m arătat, delegaţia noas­tră a avut un larg schimb de păreri cu conducătorii statului şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Noi am avut bucuria de a fi primiţi de către preşedintele R.P.F. Iugoslavia, tova­răşul Iosip Broz-Tito, care şi-a expri­mat satisfacţia pentru vizita în Iugo­slavia a delegaţiei noastre sindicale şi s-a întreţinut cu noi îndelung, in­­formîndu-se asupra vieţii economice a ţării noastre, asupra stadiului dez­­voltării industriei şi agriculturii. (Aplauze). In timpul vizitei, am avut de aseme­nea întîlniri şi cu alţi conducători ai statului iugoslav, ai Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia şi Uniunii Socia­liste a poporului muncitor din Iugo­slavia. Astfel, la Belgrad, am avut în­tîlniri cu tovarăşii Eduard Kardelj şi Alexandr Rankovici, vice-preşedinţi ai Vecei Executive Federative, la Zagreb am fost primiţi de tov. Vladimir Baka­­rici, preşedintele Adunării Populare a Croaţiei, iar la Ljubljana am fost pri­miţi de tov. Boris Kraigher, preşedin­tele Vecei Executive a Sloveniei. In discuţiile cu conducătorii statu­lui iugoslav, ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi ai Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, noi am avut posibilitatea să cunoaştem preocupările actuale ale guv­enului, ale Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via şi Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia pentru conso­lidarea şi dezvoltarea succeselor înre­gistrate în construcţia socialistă. Trebuie să subliniem că aceste con­vorbiri cu conducătorii poporului iu­goslav au fost animate de dorinţa re­ciprocă de a găsi formele cele mai bune pentru colaborarea popoarelor noastre, care luptă pentru construirea socialismului în ţările noastre şi apă­rarea păcii. Tov. Eduard Kardelj, manifestîndu-şi simpatia faţă de delegaţie, a numit-o vestitoarea reînnoirii legăturilor fră­ţeşti între clasa muncitoare şi po­poarele noastre şi a exprimat încre­derea că începutul făcut prin vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. va fi urmat de lărgirea schimburilor şi relaţiilor prieteneşti între ţările noas­tre. La rîndul nostru am arătat că Par­tidul Muncitoresc Romín, guvernul Re­publicii Populare Romíne, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor muncitor sunt pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a legăturilor şi colaborării frăţeşti între clasa munci­toare din Iugoslavia şi România, între popoarele noastre (Vi­ aplauze). Prin înţelegerea încheiată cu sindi­catele iugoslave s-au creat condiţiile unui larg schimb de experienţă socia­listă între organele sindicale şi colec­tivele întreprinderilor din ţara noastră şi Iugoslavia. După ce a arătat care sînt sarcinile pentru a traduce în viaţă înţelegerea realizată, tov. Gh. Apostol a spus : Sîntem convinşi că dînd viaţă înţe­legerii stabilite vom realiza un rodnic schimb de păreri şi de experienţă în interesul construirii socialismului în ţările noastre, în interesul consolidării solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, al menţinerii şi întăririi păcii în întreaga lume. (Aplauze îndelungate). Tovarăşi, După vizita făcută în Iugoslavia, o delegaţie a sindicatelor noastre a par­ticipat la cel de-al IV-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, care a avut loc la Roma. Congresul a constituit un eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa clasei muncitoare şi a poporului ita­lian. Confederaţia Generală a Muncii din Italia este o organizaţie puternică şi combativă. Cuvîntul ei este ascultat nu numai de cei aproape 5 milioane de membri ai săi, ci şi de masele de oameni ai muncii neorganizaţi în sin­dicate. Congresul a arătat că Confederaţia Generală a Muncii apără cu pricepere, curaj şi succes interesele clasei mun­citoare. Ea aduce o contribuţie impor­tantă la organizarea, educarea şi mo­bilizarea clasei muncitoare pentru în­deplinirea rolului său istoric de con­ducător al poporului italian în lupta pentru bunăstare, progres social şi pace. Timp de o săptămînă Congresul a dezbătut pe larg situaţia actuală a economiei italiene şi a oamenilor mun­cii, obiectivele şi metodele de luptă ale sindicatelor în raport cu această situaţie. Dezbaterea importantelor probleme puse în ordinea de zi, întreaga des­făşurare a Congresului a avut loc sub semnul închegării unităţii de acţiune a clasei muncitoare italiene. La Con­­gres erau reprezentate 8 curente poli­tice. Trebuie să subliniem că toate ho­­tărîrile au fost luate în unanimitate. De asemenea s-a ajuns la o înţelegere unanimă în privinţa reprezentării a­­cestor curente în organele de condu­cere ale Confederaţiei. Linia consec­ventă de închegare a unităţii de ac­ţiune se oglindeşte şi în indicaţiile date de Congres, cu privire la orga­nizarea acţiunilor pentru aplicarea ho­­tărîrilor luate. Delegaţii au făcut o călduroasă de­monstraţie de simpatie şi dragoste faţă de conducerea Confederaţiei Ge­nerale Italiene a Muncii. Tov. Giu­seppe di Vittorio, secretarul general al C.G.I.L., care, deşi este încă incom­plet restabilit, a participat la Congres, a fost întîmpinat cu deosebită dragos­te de către toţi participanţii. Salutul prezentat de delegaţia noas­tră în numele Consiliului Central al Sindicatelor şi al oamenilor muncii din R.P.R. a fost primit cu multă căl­dură, congresiştii manifestînd pentru prietenia oamenilor muncii şi po­poarelor italian şi român. Tovarăşi, Legăturile oamenilor muncii şi sin­dicatelor noastre cu oamenii muncii şi sindicatele din alte ţări se lărgesc şi se întăresc tot mai mult. Vizita delegaţiei sindicatelor noas­tre în R.P.F. Iugoslavia constituie în această privinţă un eveniment de o importanţă remarcabilă. Participarea delegaţiei noastre la Congresul Sindicatelor Italiene se si­tuează de asemenea pe linia strînge­­rii legăturilor internaţionale ale oa­menilor muncii. Educaţi în spiritul internaţionalis­mului proletar de către partidul m­eru, oamenii muncii şi sindicatele din ţara noastră militează pentru întări­rea frăţiei şi solidarităţii oamenilor muncii din toate tarile. Aceasta a fost, este şi rămîne arma cea mai pu­ternică a clasei muncitoare în lupta pentru bunăstare, libertate, progres social și pace. (Aplauze puternice). Poporul ceylonez este dornic să aibă relaţii comerciale cu Romînia Declaraţia lui J. T. Rutnam, membru al Camerei Naţionale de Comerţ din Ceylon, care ne-a vizitat ţara Vineri seara a părăsit Capitala J. T. Rutnam, membru al Camerei Naţio­nale de Comerţ din Ceylon, care ne-a vizitat ţara ca invitat al Camerei de Comerţ a R.P.R. înaintea plecării, dl. J. T. Rutnam a avut o convorbire cu un corespondent al Agenţiei Române de Presă „Ager­­pres” căruia i-a făcut următoarea de­claraţie : In calitate de comerciant am venit în Europa pentru a participa la Tîrgul internaţional de primăvară de la Leip­zig, în R.D. Germană. Aici am avut prilejul să vizitez şi pavilionul R.P.R. M-au interesat produsele dv. pe care le oferiţi pentru export, aşa că am ho­­tărît, la invitaţia Camerei de Comerţ a R.P.R., să vizitez Romînia. In scurtul meu popas în ţara dv. am avut prilejul să vizitez întreprin­deri de comerţ exterior, întreprinderi industriale şi instituţii de cultură. Sînteţi o ţară industrială în plină dezvoltare. Ceea ce m-a impresio­nat însă cel mai mult la dv. a fost poporul. Sînteţi un popor minunat, harnic, entuziast Oriunde am mers am văzut hotărîrea miilor de oameni de a-şi reconstrui ţara prin valorifi­carea nelimitatelor ei bogăţii. Alături de progresul material am remarcat pa­şii mari pe care îi faceţi în dezvol­tarea artelor şi altor laturi ale cul­turii Mult timp ţara dv. a fost ca o fîn­­tînă din care s-a scos numai. Dar a­­cum, cînd poporul este singurul stă­pân al resurselor ţării — care într-a­­devăr sunt imense — prevăd că în cîţi­­va ani veţi avea un asemenea stan­dard ridicat de viaţă care va face să fiţi consideraţi printre ţările înaintate din lume. Pot să vă spun sincer că la dv. nu este nimic despre care să pot spune, cu adevărat, că nu-mi place. Bineînţe­les că nu toate în ţara dv., ca de altfel în orice altă ţară, sînt ideale. Desigur că a mai rămas loc pentru îmbunătă­ţiri. Cunoscînd însă direcţia în care înaintaţi nu am nici o îndoială în pri­vinţa succeselor pe care le veţi do­­bîndi. Fiind în Europa, am avut bucuria să aflu despre încheierea acordului co­mercial şi de plăţi dintre Romînia şi Ceylon. Ceylonul, în prezent, este o ţară asiatică puţin dezvoltată, însă sîntem hotărîţi să ne reconstruim ţara. Pentru aceasta avem nevoie de Spri­jinul ţărilor industriale. Noi avem ma­terii prime pe care sîntem gata să le vindem oricărei ţări din lume, la pre­ţurile cele mai avantajoase. Acordul comercial a stabilit mărfurile care sîn­tem interesaţi să le schimbăm. Noi ştim că aveţi produse petrolifere, che­restea, produse cerealiere şi maşini a­­gricole. Pe de altă parte noi avem cauciuc, grafit, produse de cocos, ca­cao, condimente şi mai ales ceai, ceaiul cegionez care oriunde am fost în Europa este bine apreciat. Vă do­resc în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă de ceai bun, ceyionez ! Vă promit că vom face totul ce ne stă în putinţă pentru a introduce pro­dusele dv. în Ceylon. Poporul ceylo­nez este foarte dornic să aibă relaţii comerciale cu ţara dv. Informaţii Vineri dimineaţa a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia sovietică alcătuită din V. I. Levkin, vicepreşedinte al conducerii Consiliu­lui Central al Cooperativelor Meşteşu­găreşti din U.R.S.S., A. K. Zernov, preşedintele conducerii Consiliului cooperativelor meşteşugăreşti din R.S.F.S.R., şi membrii delegaţiei ceho­slovace Iosef Kovács, prim vicepreşe­dinte al Uniunii Centrale a coopera­tivelor meşteşugăreşti, şi Martin Se­­besta, preşedintele cooperativelor meş­teşugăreşti din Brno, care au parti­cipat la lucrările celui de al doilea Congres al Cooperaţiei Meşteşugă­reşti din R.P.R. La plecare, membrii delegaţiilor au fost salutaţi de reprezentanţi ai con­ducerii Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti din R.P.R. * Sîmbătă a plecat spre Israel prof. Cristofor Simionescu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., care va lua parte la un Simpozion internaţio­nal de chimie macro-moleculară ce se va ţine la Rehovot între 3—9 apri­lie a.c. ★ Sîmbătă la amiază la Galeriile de Artă ale Fondului Plastic din Bd. Magheru s-a deschis expoziţia artiş­tilor graficieni Gh. Naum şi Gh. Ivan­­cenco. Expoziţia cuprinde aproape 50 de lucrări: litografii, desene, gravuri, monotipii, acuarele, reprezentînd por­trete de mineri, de pescari, peisaje din Valea Jiului şi din Lunca Dunării, aspecte din diferite sectoare de acti­vitate. (Agerpres) MUNKA Lucrările celei de a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale Cuvîntul deputatului Constantin Cristescu Unuil din principiile care stau la fundamentul organizării judecătoreşti în Republica Populară Romînă — a spus vorbitorul — este participarea a­­sesori­lor populari la judecarea proce­selor. Pe timpul cît îşi exercită mandatul, asesorii populari au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi judecătorii. De a­­ceea, nici o hotărîre nu se poate lua în cursul dezbaterilor judiciare fără participarea lor. O altă latură a instituţiei asesorilor populari este şi aceea că, întorşi în mijlocul celor care i-au ales, ei trebuie să împărtăşească din experienţa acu­mulată, contribuind astfel la difuzarea în mase a principiilor de drept, de gospodărire şi respectare a bunurilor obşteşti, de disciplină în munca. Proiectul de lege privind modifica­rea legii pentru organizarea judecăto­rească asigură o formă de organizare mai bună pentru înfăptuirea justiţiei şi întărirea legalităţii populare. Unul din principiile care asigură justiţiei un caracter adînc democratic este independenţa judecătorului şi su­punerea lui numai legii. Aceasta în­seamnă că judecătorul şi asesorul popular, eliberat de orice influenţă, judecă şi hotărăşte pornind de la con­ştiinţa lui juridică, socialistă, pe baza probelor şi împrejurărilor de fapt faţă de care este obligat să aplice legile ţării. Proiectul de lege pune în faţa con­ducerii Ministerului de Justiţie, prin dispoziţia că pentru a fi judecător tre­buie să ai studii juridice superioare cu examenul de stat, problema de cea mai mare importanţă a calificării cadrelor de judecători ai justiţiei noas­tre populare. Rolul educativ al justiţiei se înfăp­tuieşte şi prin rapiditatea cu care tre­buie să se rezolve procesele ce vin în faţa instanţelor de judecată. Proble­ma încadrării tribunalelor cu numărul în trecut, sub regimul burghezo-mo­­şieresc, oamenii muncii din ţara noas­tră erau excluşi de la activitatea de administrare a justiţiei. Chiar dacă unele infracţiuni erau judecate de aşa numitele „curţi de juraţii* acestea nu reprezentau pe oamenii muncii, juraţii fiind recrutaţi aproape în exclusivitate din rîndurile claselor avute sau ale aparatului birocratic burghez în scopul apărării intereselor acestor clase. In încheiere, vorbitorul a arătat că prin proiectul de lege supus discuţiei s-au adus îmbunătăţiri deosebit de importante legii pentru organizarea judecătorească în vigoare, ducînd ast­fel la o mai bună administrare a jus­tiţiei în ţara noastră, de judecători necesari pentru a face faţă volumului de cauze ce vin spre rezolvarea lor trebuie să rămînă una din grijile Ministerului de Justiţie. Una din sarcinile principale trasate instanţelor judecătoreşti prin proiectul de lege este aceea de apărare a avu­tului obştesc. Urmărirea şi încasarea rapidă a des­păgubirilor acordate de tribunale îm­potriva jefuitorilor este educativă şi reparatorie, de aceea ea trebuie fă­cută cu toată grija. Totuşi, prin faptul că Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor nu au găsit pînă în prezent forma de organizare necesară a aces­tor urmăriri şi nici cei păgubiţi nu se ocupă cu grijă de această problemă, în cursul anului 1955 nu s-a recuperat decît aproximativ 20 la sută din cuan­tumul acestor despăgubiri. Remedierea acestei situaţii va ajuta la prevenirea infracţiunilor contra avutului obştesc. Proiectul de lege va asigura justi­ţiei noastre populare o formă de orga­nizare şi mai bună, mai corespunză­toare împlinirii funcţiei ei de întărire a legalităţii populare. discutăm o parte a codului, parte premergătoare judecăţii, cînd codul penal şi textele penale privesc doar pe infractori, pe cei care frînează mersul nostru înainte, căci infracţiu­nea este o piedică în construirea so­cialismului ? Tocmai pentru a dis­tinge binele de rău, pentru a nu tri­mite în judecată un nevinovat, pentru a apăra drepturile la libertate ale ce­tăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre,, pentru a le apăra bunul lor de preţ — libertatea individuală — persoana şi avutul lor realizat prin muncă cinstită. Constituţia noastră garantează prin art. 87 inviolabilitatea persoanei şi proiectul de azi prevede mijloacele procedurale destinate acestui scop. Puterea noastră populară pune un preţ deosebit pe înfăptuirea concretă a acestei libertăţi, căci libertatea tu­turor acelora care respectă legile noastre foloseşte construcţiei socia­liste. In tot cursul urmăririi penale pînă în faţa judecăţii, infractorul participă, contribuie la stabilirea adevărului ma­terial, aşa fel încît cauza să fie lă­murită sub toate aspectele ei, fie po­zitive, fie negative. Această participare continuă şi di­rectă era incomodă, jena ancheta şi justiţia burgheză. Exemplu clasic de violare a celor mai elementare reguli de procedură, ca să nu vorbim decît de acestea, îl constituie monstruosul proces politic din „Dealul Spirei“, în care învinuiţii ..n-au cunoscut nimic din materialul strîns împotriva lor, au cerut şi li s-a refuzat studierea piese­lor şi problemelor din dosar, iar în preziua judecăţii au primit o copie de pe ordonanţa definitivă de trimitere în judecată — şi ea aproape ilizibilă. Şi totuşi, din punct de vedere al pre­tinsei cunoaşteri a adevărului mate­rial şi ştiinţific, ordonanţa era denu­mită definitivă şi sezisarea în formă. Noul proiect modificator al Codu­lui de procedură penală se caracteri­zează printr-un profund democratism, ajută operei justiţiei populare, ajută la întărirea ordinei de drept socialiste şi a regimului nostru de democraţie populară. Cuvîntul deputatului Stelian Nițulescu Cuvîntul deputatului Ion Vinte Proiectul de lege pentru organizarea judecătorească — a spus vorbitorul — exprimă caracterul profund democratic a! justiţiei noastre populare. Legile statului nostru exprimă voinţa po­­porului, politica partidului şi guver­nului şi servesc interesele de bază, vitale, ale oamenilor muncii în lupta pentru construirea socialismului. In cuprinsul lor se îmbină armonios inte­resele societăţii cu interesele personale ale cetăţenilor. Hotărîrea Congresului al Il-lea al P.M.R.,combătînd orice manifestare a indolentei şi a încălcării disciplinei de stat, cere din partea tuturor cetă­ţenilor, în mod deosebit lucrătorilor aparatului de stat, respectarea lega­lităţii populare. In lupta pentru aplicarea întocmai a legilor, un rol covîrşitor îi revine jus­tiţiei. Fiind promotoarea legalităţii populare în rîndul maselor largi, jus­tiţia contribuie totodată la înrădăci­narea moralei noi, socialiste, şi la lupta pentru lichidarea rămăşiţelor capitalis­mului în conştiinţa oamenilor. Munca organelor judecătoreşti trebuie să fie astfel organizată încît cei care încalcă legile să fie de îndată şi just pedep­siţi. , Activitatea instanţelor judecătoreşti nu se reduce numai la aplicarea sanc­ţiunilor împotriva celor ce încalcă le­gile, ea are un rol educativ deosebit de important. In vederea îndeplinirii acestui rol, pe baza proiectului de lege, justiţia noastră populară are la îndemînă o serie de mijloace şi căi. Astfel, judecarea cauzelor în şedinţă publică face posibil ca cetăţenii pre­zenţi să ia contact cu toate detaliile procesului, de la ascultarea martorilor pînă la pronunţarea sentinţei. Judecă­torul trebuie să conducă dezbaterile cu competenţă şi pricepere în spiritul legii. Nu este de conceput înfăptuirea ro­lului educativ al organelor de justi­ţie — a spus în continuare vorbito­rul — fără ca legile să fie cît mai bine cunoscute de toţi cetăţenii, fără ca cetăţenii să aibă posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege cuprinsul lor. Se întîmplă uneori ca legile să fie încălcate pentru că nu au fost cunos­cute sau pentru că dispoziţiile lor nu au fost înţelese. Posibilitatea de popu­larizare a legilor constituie un factor activ în promovarea legalităţii noas­tre populare, factor care pînă în pre­zent nu a fost suficient de înţeles şi folosit. Socotesc de o importantă deo­sebită atenţia pe care trebuie s-o acorde organele supreme de stat în ceea ce priveşte publicitatea legilor şi toate celelalte organe ale statului, şi îndeo­sebi organele justiţiei, popularizării legilor, in înfăptuirea rolului educa­tiv al legilor, al activităţii instanţelor şi hotărîrilor pronunţate de acestea, în educarea cetăţenilor pentru respec­tarea legilor, un rol deosebit de im­portant îi revine presei. Presa şi-a îndeplinit într-o măsură cu totul in­suficientă aceste sarcini ce-i reveneau. In ultimii ani instituţiile noastre judecătoreşti au realizat succese im­portante în activitatea lor de asigu­rare a aplicării legilor noastre demo­cratice. Trebuie să atragem totuşi a­­tenţia că există încă la unele instanţe multe tendințe birocratice, de forma­lizare şi tărăgănare în tratarea şi ju­decarea cauzelor, sau, unii judecători care chiar ei nu dau dovadă de res­pectarea întocmai a legalității popu­lare. Astfel de organe, tratind soarta oamenilor în mod birocratic, fără su­flet, iau măsuri arbitrare şi unilate­rale. Trebuie arătat că se mai întoc­mesc dosare pe baza cărora oameni cinstiţi şi nevinovaţi sunt trimişi în faţa tribunalelor şi după mai multe amînări sunt achitaţi. Unii judecători soluţionează procesele rupt de reali­tăţile vieţii şi în mod formal. Alţii, manifestă tendinţe puternice de indul­genţă în soluţionarea dosarelor de ju­decată. Sunt de asemenea cazuri cînd în mod inutil, fără rost şi justificare, se pun oamenii pe drumuri ca mar­tori. In legătură cu necesitatea unei con­tinue îmbunătăţiri a activităţii instan­ţelor judecătoreşti, Tribunalului Su­prem îi revine un rol deosebit de im­portant de a îndruma instanţele ju­decătoreşti în practica lor judiciară pentru o mai bună aplicare a legilor. Judecătorii, organele justiţiei, în frunte cu conducerea Ministerului Justiţiei, trebuie să depună toate efor­turile pentru lichidarea lipsurilor ce se observă în activitatea lor. Este ne­cesar să depunem eforturi tot mai mari pentru continuarea educării per­sonalului judecătoresc în spiritul răs­punderii pentru respectarea legalităţii în munca sa, în spiritul intoleranţei faţă de orice lipsuri şi greşeli, faţă de acei care fac abuz de putere, de­oarece greşelile judiciare sunt întot­deauna greşeli care ating în mod se­rios interesele societăţii noastre, inte­resele oamenilor muncii. Mergînd pe acest drum, organele noastre de justiţie se vor bucura şi mai mult de încrederea, dragostea şi sprijinul tuturor cetăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre. Cuvîntul deputatului Isidor Pop Din studierea proiectului pentru modificarea codului de procedură pe­nală rezultă că acesta conţine regle­mentări amănunţite cu privire la por­nirea procesului penal, la modul în care se desfăşoară cercetarea şi an­cheta penală, la modul cum învinuitul participă la urmărirea penală. Reglementarea propusă prin proiect urmăreşte stabilirea în cele mai bune condiţii a faptelor, aşa cum s-au pe­trecut ele în realitate, astfel încît în faţa instanţelor judecătoreşti penale să nu ajungă decît dosarele în care cercetările făcute indică în mod cate­goric pe învinuit ca autor al infrac­ţiune săvîrşite. Desigur că nu trebuie să se mai ivească în practică situaţii ca acelea cu dosarul nr. 305/1953 al tribunalu­lui popular al raionului Jibou, în care, deoarece ancheta a fost efectuată în mod superficial, a trebuit ca dosarul să fie restituit de patru ori procura­turii din şedinţa pregătitoare, spre a fi completat. Tot astfel, dosarul nr. 3740/1955 al tribunalului popular al raionului Beclean a trebuit să fie restituit organelor procuraturii, din şedinţa pregătitoare, deoarece tribu­nalul a constatat că ancheta nu fuse­se efectuată în mod complet, că nu fuseseră stabilite toate circumstanţele referitoare la fapt, nu fusese stabilit cuantumul prejudiciului cauzat prin infracţiune şi nu se verificase nici apărarea făcută de învinuit. Prin modificările ce aduce Codului de procedură penală, proiectul de lege prezentat contribuie în mod activ la realizarea sarcinii de combatere a fap­telor pedepsite de legislaţia noastră. Prin reglementările ce le aduce proiectul merge pe linia garantării in­tereselor şi drepturilor cetăţenilor Re­publicii noastre Populare. Cuvîntul deputatului C. Paraschivescu-Bălăceanu Modificările aduse Codului de pro­­cedură penală prin proiectul ce nu se supune spre aprobare reprezintă, în principiu şi în fond, grija faţă de om, faţă de drepturile şi libertăţile lui cetăţeneşti, de asigurare şi garantare a lor. De ce în regimul nostru există o așa de mare grijă pentru modificarea Codului de procedură penală și azi ­­ag. 3-a Cuvîntul deputatului Alexa Augustin, procuror general al R. P. R. Proiectul de lege pentru modificarea procedurii penale constituie una din cele mai importante schimbări în le­gislaţia penală a ţării noastre. In procesul activităţii legislative, în neîn­treruptă dezvoltare pe baza principii­lor socialiste ale dreptului, şi în con­cordanţă cu noile stări social-econo­­mice şi politice din ţara noastră, noua reglementare a procedurii privind ur­mărirea penală reprezintă un moment cînd se înlătură rămăşiţele vechilor reguli de cercetări, realizîndu-se şi mai mult principiile profund democra­tice ale dreptului socialist cu privire la urmărirea penală. Normele noi ce se fixează prin acest proiect de modi­ficare a procedurii penale şi traduce­rea lor în viaţă în desfăşurarea pro­cesului penal vor avea o mare influen­­ţă pentru sporirea şi întărirea ga­ranţiilor procesuale, ceea ce con­stituie una din trăsăturile de bază ale dreptului socialist. Prin aceste norme se asigură efectuarea unor cercetări şi anchete penale te­meinice, astfel încît persoana vinova­tă de săvirşirea unei fapte penale să nu scape de răspundere şi in acelaşi timp nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală pe nedrept. Prin aceste norme juridice noi, caracteristice statelor socialiste, se asigură dreptul de apărare al în­vinuitului şi se garantează liber­tatea personală a cetăţenilor împotri­va oricărei măsuri arbitrare din par­tea vreunui organ de cercetare­ sau anchetă penală. In ele se reflectă de­mocratismul socialist al modului de desfăşurare al procesului penal. Procesul penal este un instrument de luptă pentru întărirea legalităţii populare; prin el se asigură pedep­sirea celor ce săvîrşesc fapte penale sau încearcă să încalce voinţa poporu­lui, ordinea de stat a ţării noastre, să submineze securitatea statului, să sustragă bunuri din avutul obştesc ori din proprietatea personală a oa­menilor muncii, sau să încalce în ori­­ce alt mod ordinea de drept făurită de puterea populară, să încalce drep­turile cetăţenilor consacrate în Con­stituţia şi legile Republicii Populare Române. In dreptul nou socialist al ţării noastre, urmărirea penală are ca prin­cipii fundamentale stabilirea adevă­rului obiectiv, adică a realităţii fapte­lor şi stricta individualizare a răs­punderii în fiecare cauză penală. In vechea legislaţie burghezo­­moşierească din ţara noastră, momen­tul în care se pornea procesul penal era astfel reglementat, încît organe­le de represiune să aibă mână liberă în acţiunile de reprimare a celor ce muncesc şi să poată manevra, fără nici un control, cercetarea sau anche­ta penală împotriva oamenilor mun­cii şi a elementelor progresiste ale poporului, puse sub urmărire. Aceleaşi interese dictau şi aşa zisul principiu al stabilirii „adevărului juridic“ adi­că al adevărului formal. Principiul stabilirii adevărului cu garantarea integrală a dreptului de apărare se oglindeşte în mod deose­bit în proiect în cele două instituţii, cu totul noi, aceea a punerii sub învinui­re, care are loc în prima fază a urmă­ririi penale şi aceea a prezentării lu­crărilor şi materialelor urmăririi pe­nale învinuitului, în faza finală a ur­măririi penale.­­ Urmărirea penală trebuie să fie făcu­tă temeinic şi la timp, fără nici o tă­răgănare. Este de relevat în mod deosebit fap­tul că proiectul, în baza prevederilor Constituţiei R.P.R., reglementează pre­cis toate garanţiile cu privire la liber­tatea personală a celor puşi sub ur­mărire penală. Nimeni nu poate fi re­ţinut de organele de cercetare penală mai mult de 24 ore. Numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea procuroru­lui, reţinerea poate fi prelungită pînă la cel mult 5 zile. Nimeni nu poate fi arestat preventiv decît pe baza man­datului emis sau confirmat de procuror şi în condiţiile în care legea prevede posibilitatea arestării. Durata deţinerii preventive este limitată la o lună pentru cercetări şi la două luni pentru ancheta penală. Prelungirea acestor termene nu este îngăduită decît în cazuri excepţionale şi numai cu apro­barea organelor de conducere ale Pro­curaturii Republicii Populare Române. La sfîrşitul urmăririi penale, orga­nul care a efectuat cercetarea sau an­cheta penală, pe baza lucrărilor de cercetare sau anchetă efectuate trage concluzii cu privire la faptele penale constatate, cu privire la persoanele vi­novate de aceste fapte, sau cu privire la încetarea ori suspendarea procesu­lui penal, după caz. In acest moment se angajează întreaga răspundere a acestui organ, a fiecărui lucrător in activitatea de cercetare sau de anche­tă, convingerea sa intimă, în scopul unei soluţii drepte în care să se re­flecte că stările de fapt în legătură cu infracţiunea cercetată au fost exact re­ţinute , percepute şi înţelese just de către acest organ şi că el a aplicat prevederile legii în mod corespunzător. Traducerea în viaţă a principiilor socialiste de drept care stau la baza acestui proiect de lege cere o mai bună calificare profesională a cadre­lor. * Deşi în ultimii ani procesul întăririi legalităţii populare este în creştere, în ţara noastră mai sunt numeroase ca­zuri în care cercetările se pornesc în mod netemeinic, durata medie a cer­cetărilor este încă mult prea mare şi în multe cazuri cercetările efectuate sunt incomplete sau de slabă calitate, îndeplinirea sarcinilor ce revin or­ganelor care au atribuţiuni de cerce­tare, este legată de întărirea simţului de răspundere al tuturor celor ce lu­crează în astfel de organe. Respectarea legilor puterii populare asigură întărirea continuă a orînduirii de stat democrat-populare şi apărarea consecventă şi fermă a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, ca­­re-şi încordează eforturile pentru rea­lizarea construcţiei socialiste în patria noastră. Cuvîntul deputatului Maria Ciocan Studiind proiectul de lege prezentat Marii Adunări Naţionale privitor la unele modificări ale Codului Familiei, am constatat că legiuitorul urmăreşte să dea căsătoriei o existenţă cît mai trainică, ca soţii să hotărască de co­mun acord în problemele de familie, întrucît la baza familiei stă înţelege­rea şi armonia dintre soţi. Una din completările aduse Codu­lui Familiei precizează că schimbarea numelui comun, declarat de soţi la încheierea căsătoriei, nu va putea fi obţinută decît cu consimţămîntul am­bilor soţi. Socotesc de asemenea justă dispozi­ţia care prevede că măsurile ordonate de instanţa de divorţ cu privire la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copiii lor, nu pot fi modificate decit, de instanţa judecătorească competentă şi nu de autoritatea tutelară, care potri­vit vechilor dispozitiuni, avea această competentă. In aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalată şi completarea propusă prin care se stabileşte o delimitare clară între competenta instanţei ju­decătoreşti şi aceea a autorităţii tu­telare, ambele chemate a interveni in neînţelegerile dintre părinţi referitoa-­ re la drepturile copiilor. Prevederile Codului Familiei sunt o expresie vie a grijii părinteşti ce o poartă partidul şi guvernul nostru co­piilor şi tineretului, viitorilor construc­tori ai socialismului. Cuvîntul deputatului D. Dejeu Autoritatea tutelară, a spus vorbi­torul, a fost instituită pentru a se putea supraveghea şi exercita un control efectiv şi continuu din partea statului asupra modului în care copi­lul este crescut, educat şi îngrijit, in­diferent dacă acesta este sub ocro­tirea părinţilor, a tutorelui, sau sub altă îngrijire. Acest sistem este men­ţinut şi în actualul proiect de lege cu privire la modificarea şi comple­tarea Codului Familiei, cu observaţia că în privinţa modificării măsurilor referitoare la drepturile şi obligaţiile existente între părinţii divorţaţi şi copii, proiectul trece competenţa de la comitet­ul executiv al sfatului popular, ca autoritate tutelară, la instituţia judecătorească. In continuare, vorbitorul a arătat că sarcina de a exercita atribuţiile autorităţii tutelare, deci de a supra­veghea şi ocroti copiii minori ai ţării, este dată comitetelor executive ale sfaturilor populare. In exercitarea acestor atribuţiuni de mare im­or­­tanţă politică, socială şi educativă, comitetele executive ale sfaturilor populare s-au sprijinit pe colective de tutelă formate diin persoane care prin munca şi pregătirea lor - învă­ţători, medici, deputaţi — puteau să ajute la rezolvarea problemelor legate de ocrotirea minorului. S-au obţinut astfel în general rezultate pozitive. Un aspect important pe care-l pre­zintă atît Codul, cît şi proiectul mo­dificat, în ceea ce priveşte ocrotirea minorului — a spus în continuare vorbitorul — este felul în care a fost reglementată înfierea. Consider că dispoziţia proiectului, potrivit căruia adopţiile, încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codu­lui Familiei, se vor putea transforma în înfiere cu efectele filiaţiunii fireşti, este bine venită.

Next