Munca, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2628-2652)
1956-04-01 / nr. 2628
Duminică 1 aprilie 1956 —nr. 2628 In ţara prietenă Iugoslavia şi printre oamenii muncii italieni Urmare din pag. la ce este In tara noastră. Ceea ce este Insă esenţial e faptul că în Iugoslavia ca şi în tara noastră domină proprietatea obştească asupra principalelor mijloace de producţie în domeniul industriei, transporturilor, sistemului bancar, în comerţul cu ridicata şi în cea mai mare parte a comerţului cu amănuntul. Iugoslavia este o republică federativă compusă din mai multe republici nationale. Forma de stat introdusă în Iugoslavia a permis rezolvarea justă a problemei nationale. In componenta guvernului federal din Belgrad intră reprezentanţi ai tuturor republicilor nationale, iar guvernele celor şase republici sunt alcătuite pe principiul just al reprezentării nationale. In cele 4 limbi folosite — sârba, croata, slovena şi macedoneana — se desfăşoară învăţămîntul, se scrie presa, literatura. S-au creat astfel condiţii pentru dezvoltarea unei bogate culturi naţionale în formă şi socialistă în ceea ce priveşte conţinutul ei. In timpul şederii noastre, noi am avut ocazia să cunoaştem unele aspecte din viaţa minorităţii naţionale romîneşti din Iugoslavia prin vizita pe care am făcut-o la Vrşeţ. Romînii din această parte a ţării au şcoli în limba romînă, teatru, editură, presă; ei au manifestat o vie satisfacţie în legătură cu sosirea delegaţiei noastre. Ocupîndu-se de rolul şi activitatea sindicatelor iugoslave, tov. Gh. Apostol a spus : Din 2.200.000 salariaţi cui are Iugoslavia, 1.650.000 sunt membri ai sindicatelor. In Iugoslavia sunt 18 sindicate pe ramuri de producţie şi 10 asociaţii care cuprind diferite profesiuni. Principiul organizatoric călăuzitor este ca şi cel al sindicatelor noastre: organizarea pe întreprinderi şi ramuri de producţie. Asigurările sociale sunt organizate pe principiul autoadministrării de către asiguraţi. Resursele financiare necesare pentru asigurări sociale sunt plătite de către întreprinderi şi instituţii, asiguraţii fiind scutiţi de orice cotizaţie. In timpul vizitei noastre, tov. D. Salaj, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia, precum şi ceilalţi tovarăşi din conducerea sindicatelor iugoslave, s-au străduit şi au reuşit să asigure condiţii cît mai bune pentru desfăşurarea vizitei noastre. Noi ţinem şi cu această ocazie să exprimăm mulţumirile delegaţiei sindicale române pentru primirea călduroasă ce s-a făcut delegaţiei şi pentru condiţiile create pentru cunoaşterea experienţei activităţii sindicatelor iugoslave în educarea şi mobilizarea oamenilor muncii, în construcţia socialistă a Iugoslaviei. Tov. Djuro Salaj ne-a declarat că colaborarea dintre sindicatele noastre va deveni tot atît de strînsă ca şi în trecut şi că aceasta nu numai că e posibil, dar e şi necesar pentru că ambele ţări au aceleaşi sarcini — construirea socialismului. Cu ocazia întîlnirilor pe care le-am avut cu activul sindical din oraşe, din întreprinderi şi instituţii, tovarăşii iugoslavi au făcut numeroase propuneri pentru strîngerea legăturilor între sindicatele noastre. Tov. Draga Bogdanovici, preşedintele Consiliului Sindical din Rjeka, a propus să se facă o legătură directă între Consiliul Sindical din Rjeka şi Consiliul Sindical dintr-un port românesc, precum şi un schimb de delegaţii ale muncitorilor din aceste porturi, tovarăşul Iosip Cazi, preşedintele Consiliului Sindical republican din Croaţia, a arătat că clasa muncitoare din ţările noastre are interese comune şi nu se poate ca noi să nu găsim un limbaj comun. Vizitarea de către delegaţia noastră a diferite monumente istorice şi muzee la Belgrad, Zagreb, Ljubljana, ne-a permis să cunoaştem o serie de aspecte de neuitat din trecutul şi lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi poporului iugoslav pentru eliberarea naţională. Tovarăşi, Delegaţia sindicatelor din R.P.R. a purtat — potrivit sarcinii care i-a fost încredinţată — mai multe convorbiri fructuoase cu conducerea sindicatelor iugoslave. Avem bucuria să anunţăm activul sindical al capitalei noastre că privitor la dezvoltarea legăturilor şi colaborării frăţeşti dintre sindicatele noastre, am ajuns la o înţelegere deplină, nu numai asupra necesităţii colaborării dintre sindicatele noastre ci şi asupra unor forme concrete pentru realizarea unei mai bune cunoaşteri reciproce şi a unor legături trainice şi rodnice. Astfel s-a stabilit: 1. Organizarea schimburilor de delegaţii sindicale pe ramuri de producţie. 2. Organizarea unui schimb de experienţă socialistă între muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile din R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia. 3. Realizarea unor schimburi de formaţii artistice şi schimburi operative de publicaţii sindicale, de articole pentru presă, de conferenţiari care să trateze problemele muncii sindicale în Iugoslavia şi în ţara noastră. Ne este deosebit de plăcut să vă anunţăm hotărîrea conducerii sindicatelor iugoslave de a trimite în toamna acestui an în ţara noastră o delegaţie sindicală mai largă în frunte cu tov. D. Salaj pentru a întoarce astfel vizita delegaţiei noastre în Iugoslavia. De asemenea vă informăm că în cursul acestei luni va veni în ţara noastră o delegaţie a Federaţiei Sindicatelor Metalurgiştilor din Iugoslavia, care va participa şi la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Tovarăşi. Aşa cum am arătat, delegaţia noastră a avut un larg schimb de păreri cu conducătorii statului şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Noi am avut bucuria de a fi primiţi de către preşedintele R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz-Tito, care şi-a exprimat satisfacţia pentru vizita în Iugoslavia a delegaţiei noastre sindicale şi s-a întreţinut cu noi îndelung, informîndu-se asupra vieţii economice a ţării noastre, asupra stadiului dezvoltării industriei şi agriculturii. (Aplauze). In timpul vizitei, am avut de asemenea întîlniri şi cu alţi conducători ai statului iugoslav, ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia. Astfel, la Belgrad, am avut întîlniri cu tovarăşii Eduard Kardelj şi Alexandr Rankovici, vice-preşedinţi ai Vecei Executive Federative, la Zagreb am fost primiţi de tov. Vladimir Bakarici, preşedintele Adunării Populare a Croaţiei, iar la Ljubljana am fost primiţi de tov. Boris Kraigher, preşedintele Vecei Executive a Sloveniei. In discuţiile cu conducătorii statului iugoslav, ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi ai Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, noi am avut posibilitatea să cunoaştem preocupările actuale ale guvenului, ale Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi Uniunii Socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia pentru consolidarea şi dezvoltarea succeselor înregistrate în construcţia socialistă. Trebuie să subliniem că aceste convorbiri cu conducătorii poporului iugoslav au fost animate de dorinţa reciprocă de a găsi formele cele mai bune pentru colaborarea popoarelor noastre, care luptă pentru construirea socialismului în ţările noastre şi apărarea păcii. Tov. Eduard Kardelj, manifestîndu-şi simpatia faţă de delegaţie, a numit-o vestitoarea reînnoirii legăturilor frăţeşti între clasa muncitoare şi popoarele noastre şi a exprimat încrederea că începutul făcut prin vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. va fi urmat de lărgirea schimburilor şi relaţiilor prieteneşti între ţările noastre. La rîndul nostru am arătat că Partidul Muncitoresc Romín, guvernul Republicii Populare Romíne, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor muncitor sunt pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a legăturilor şi colaborării frăţeşti între clasa muncitoare din Iugoslavia şi România, între popoarele noastre (Vi aplauze). Prin înţelegerea încheiată cu sindicatele iugoslave s-au creat condiţiile unui larg schimb de experienţă socialistă între organele sindicale şi colectivele întreprinderilor din ţara noastră şi Iugoslavia. După ce a arătat care sînt sarcinile pentru a traduce în viaţă înţelegerea realizată, tov. Gh. Apostol a spus : Sîntem convinşi că dînd viaţă înţelegerii stabilite vom realiza un rodnic schimb de păreri şi de experienţă în interesul construirii socialismului în ţările noastre, în interesul consolidării solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, al menţinerii şi întăririi păcii în întreaga lume. (Aplauze îndelungate). Tovarăşi, După vizita făcută în Iugoslavia, o delegaţie a sindicatelor noastre a participat la cel de-al IV-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, care a avut loc la Roma. Congresul a constituit un eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa clasei muncitoare şi a poporului italian. Confederaţia Generală a Muncii din Italia este o organizaţie puternică şi combativă. Cuvîntul ei este ascultat nu numai de cei aproape 5 milioane de membri ai săi, ci şi de masele de oameni ai muncii neorganizaţi în sindicate. Congresul a arătat că Confederaţia Generală a Muncii apără cu pricepere, curaj şi succes interesele clasei muncitoare. Ea aduce o contribuţie importantă la organizarea, educarea şi mobilizarea clasei muncitoare pentru îndeplinirea rolului său istoric de conducător al poporului italian în lupta pentru bunăstare, progres social şi pace. Timp de o săptămînă Congresul a dezbătut pe larg situaţia actuală a economiei italiene şi a oamenilor muncii, obiectivele şi metodele de luptă ale sindicatelor în raport cu această situaţie. Dezbaterea importantelor probleme puse în ordinea de zi, întreaga desfăşurare a Congresului a avut loc sub semnul închegării unităţii de acţiune a clasei muncitoare italiene. La Congres erau reprezentate 8 curente politice. Trebuie să subliniem că toate hotărîrile au fost luate în unanimitate. De asemenea s-a ajuns la o înţelegere unanimă în privinţa reprezentării acestor curente în organele de conducere ale Confederaţiei. Linia consecventă de închegare a unităţii de acţiune se oglindeşte şi în indicaţiile date de Congres, cu privire la organizarea acţiunilor pentru aplicarea hotărîrilor luate. Delegaţii au făcut o călduroasă demonstraţie de simpatie şi dragoste faţă de conducerea Confederaţiei Generale Italiene a Muncii. Tov. Giuseppe di Vittorio, secretarul general al C.G.I.L., care, deşi este încă incomplet restabilit, a participat la Congres, a fost întîmpinat cu deosebită dragoste de către toţi participanţii. Salutul prezentat de delegaţia noastră în numele Consiliului Central al Sindicatelor şi al oamenilor muncii din R.P.R. a fost primit cu multă căldură, congresiştii manifestînd pentru prietenia oamenilor muncii şi popoarelor italian şi român. Tovarăşi, Legăturile oamenilor muncii şi sindicatelor noastre cu oamenii muncii şi sindicatele din alte ţări se lărgesc şi se întăresc tot mai mult. Vizita delegaţiei sindicatelor noastre în R.P.F. Iugoslavia constituie în această privinţă un eveniment de o importanţă remarcabilă. Participarea delegaţiei noastre la Congresul Sindicatelor Italiene se situează de asemenea pe linia strîngerii legăturilor internaţionale ale oamenilor muncii. Educaţi în spiritul internaţionalismului proletar de către partidul meru, oamenii muncii şi sindicatele din ţara noastră militează pentru întărirea frăţiei şi solidarităţii oamenilor muncii din toate tarile. Aceasta a fost, este şi rămîne arma cea mai puternică a clasei muncitoare în lupta pentru bunăstare, libertate, progres social și pace. (Aplauze puternice). Poporul ceylonez este dornic să aibă relaţii comerciale cu Romînia Declaraţia lui J. T. Rutnam, membru al Camerei Naţionale de Comerţ din Ceylon, care ne-a vizitat ţara Vineri seara a părăsit Capitala J. T. Rutnam, membru al Camerei Naţionale de Comerţ din Ceylon, care ne-a vizitat ţara ca invitat al Camerei de Comerţ a R.P.R. înaintea plecării, dl. J. T. Rutnam a avut o convorbire cu un corespondent al Agenţiei Române de Presă „Agerpres” căruia i-a făcut următoarea declaraţie : In calitate de comerciant am venit în Europa pentru a participa la Tîrgul internaţional de primăvară de la Leipzig, în R.D. Germană. Aici am avut prilejul să vizitez şi pavilionul R.P.R. M-au interesat produsele dv. pe care le oferiţi pentru export, aşa că am hotărît, la invitaţia Camerei de Comerţ a R.P.R., să vizitez Romînia. In scurtul meu popas în ţara dv. am avut prilejul să vizitez întreprinderi de comerţ exterior, întreprinderi industriale şi instituţii de cultură. Sînteţi o ţară industrială în plină dezvoltare. Ceea ce m-a impresionat însă cel mai mult la dv. a fost poporul. Sînteţi un popor minunat, harnic, entuziast Oriunde am mers am văzut hotărîrea miilor de oameni de a-şi reconstrui ţara prin valorificarea nelimitatelor ei bogăţii. Alături de progresul material am remarcat paşii mari pe care îi faceţi în dezvoltarea artelor şi altor laturi ale culturii Mult timp ţara dv. a fost ca o fîntînă din care s-a scos numai. Dar acum, cînd poporul este singurul stăpân al resurselor ţării — care într-adevăr sunt imense — prevăd că în cîţiva ani veţi avea un asemenea standard ridicat de viaţă care va face să fiţi consideraţi printre ţările înaintate din lume. Pot să vă spun sincer că la dv. nu este nimic despre care să pot spune, cu adevărat, că nu-mi place. Bineînţeles că nu toate în ţara dv., ca de altfel în orice altă ţară, sînt ideale. Desigur că a mai rămas loc pentru îmbunătăţiri. Cunoscînd însă direcţia în care înaintaţi nu am nici o îndoială în privinţa succeselor pe care le veţi dobîndi. Fiind în Europa, am avut bucuria să aflu despre încheierea acordului comercial şi de plăţi dintre Romînia şi Ceylon. Ceylonul, în prezent, este o ţară asiatică puţin dezvoltată, însă sîntem hotărîţi să ne reconstruim ţara. Pentru aceasta avem nevoie de Sprijinul ţărilor industriale. Noi avem materii prime pe care sîntem gata să le vindem oricărei ţări din lume, la preţurile cele mai avantajoase. Acordul comercial a stabilit mărfurile care sîntem interesaţi să le schimbăm. Noi ştim că aveţi produse petrolifere, cherestea, produse cerealiere şi maşini agricole. Pe de altă parte noi avem cauciuc, grafit, produse de cocos, cacao, condimente şi mai ales ceai, ceaiul cegionez care oriunde am fost în Europa este bine apreciat. Vă doresc în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă de ceai bun, ceyionez ! Vă promit că vom face totul ce ne stă în putinţă pentru a introduce produsele dv. în Ceylon. Poporul ceylonez este foarte dornic să aibă relaţii comerciale cu ţara dv. Informaţii Vineri dimineaţa a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia sovietică alcătuită din V. I. Levkin, vicepreşedinte al conducerii Consiliului Central al Cooperativelor Meşteşugăreşti din U.R.S.S., A. K. Zernov, preşedintele conducerii Consiliului cooperativelor meşteşugăreşti din R.S.F.S.R., şi membrii delegaţiei cehoslovace Iosef Kovács, prim vicepreşedinte al Uniunii Centrale a cooperativelor meşteşugăreşti, şi Martin Sebesta, preşedintele cooperativelor meşteşugăreşti din Brno, care au participat la lucrările celui de al doilea Congres al Cooperaţiei Meşteşugăreşti din R.P.R. La plecare, membrii delegaţiilor au fost salutaţi de reprezentanţi ai conducerii Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti din R.P.R. * Sîmbătă a plecat spre Israel prof. Cristofor Simionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., care va lua parte la un Simpozion internaţional de chimie macro-moleculară ce se va ţine la Rehovot între 3—9 aprilie a.c. ★ Sîmbătă la amiază la Galeriile de Artă ale Fondului Plastic din Bd. Magheru s-a deschis expoziţia artiştilor graficieni Gh. Naum şi Gh. Ivancenco. Expoziţia cuprinde aproape 50 de lucrări: litografii, desene, gravuri, monotipii, acuarele, reprezentînd portrete de mineri, de pescari, peisaje din Valea Jiului şi din Lunca Dunării, aspecte din diferite sectoare de activitate. (Agerpres) MUNKA Lucrările celei de a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale Cuvîntul deputatului Constantin Cristescu Unuil din principiile care stau la fundamentul organizării judecătoreşti în Republica Populară Romînă — a spus vorbitorul — este participarea asesorilor populari la judecarea proceselor. Pe timpul cît îşi exercită mandatul, asesorii populari au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi judecătorii. De aceea, nici o hotărîre nu se poate lua în cursul dezbaterilor judiciare fără participarea lor. O altă latură a instituţiei asesorilor populari este şi aceea că, întorşi în mijlocul celor care i-au ales, ei trebuie să împărtăşească din experienţa acumulată, contribuind astfel la difuzarea în mase a principiilor de drept, de gospodărire şi respectare a bunurilor obşteşti, de disciplină în munca. Proiectul de lege privind modificarea legii pentru organizarea judecătorească asigură o formă de organizare mai bună pentru înfăptuirea justiţiei şi întărirea legalităţii populare. Unul din principiile care asigură justiţiei un caracter adînc democratic este independenţa judecătorului şi supunerea lui numai legii. Aceasta înseamnă că judecătorul şi asesorul popular, eliberat de orice influenţă, judecă şi hotărăşte pornind de la conştiinţa lui juridică, socialistă, pe baza probelor şi împrejurărilor de fapt faţă de care este obligat să aplice legile ţării. Proiectul de lege pune în faţa conducerii Ministerului de Justiţie, prin dispoziţia că pentru a fi judecător trebuie să ai studii juridice superioare cu examenul de stat, problema de cea mai mare importanţă a calificării cadrelor de judecători ai justiţiei noastre populare. Rolul educativ al justiţiei se înfăptuieşte şi prin rapiditatea cu care trebuie să se rezolve procesele ce vin în faţa instanţelor de judecată. Problema încadrării tribunalelor cu numărul în trecut, sub regimul burghezo-moşieresc, oamenii muncii din ţara noastră erau excluşi de la activitatea de administrare a justiţiei. Chiar dacă unele infracţiuni erau judecate de aşa numitele „curţi de juraţii* acestea nu reprezentau pe oamenii muncii, juraţii fiind recrutaţi aproape în exclusivitate din rîndurile claselor avute sau ale aparatului birocratic burghez în scopul apărării intereselor acestor clase. In încheiere, vorbitorul a arătat că prin proiectul de lege supus discuţiei s-au adus îmbunătăţiri deosebit de importante legii pentru organizarea judecătorească în vigoare, ducînd astfel la o mai bună administrare a justiţiei în ţara noastră, de judecători necesari pentru a face faţă volumului de cauze ce vin spre rezolvarea lor trebuie să rămînă una din grijile Ministerului de Justiţie. Una din sarcinile principale trasate instanţelor judecătoreşti prin proiectul de lege este aceea de apărare a avutului obştesc. Urmărirea şi încasarea rapidă a despăgubirilor acordate de tribunale împotriva jefuitorilor este educativă şi reparatorie, de aceea ea trebuie făcută cu toată grija. Totuşi, prin faptul că Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor nu au găsit pînă în prezent forma de organizare necesară a acestor urmăriri şi nici cei păgubiţi nu se ocupă cu grijă de această problemă, în cursul anului 1955 nu s-a recuperat decît aproximativ 20 la sută din cuantumul acestor despăgubiri. Remedierea acestei situaţii va ajuta la prevenirea infracţiunilor contra avutului obştesc. Proiectul de lege va asigura justiţiei noastre populare o formă de organizare şi mai bună, mai corespunzătoare împlinirii funcţiei ei de întărire a legalităţii populare. discutăm o parte a codului, parte premergătoare judecăţii, cînd codul penal şi textele penale privesc doar pe infractori, pe cei care frînează mersul nostru înainte, căci infracţiunea este o piedică în construirea socialismului ? Tocmai pentru a distinge binele de rău, pentru a nu trimite în judecată un nevinovat, pentru a apăra drepturile la libertate ale cetăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre,, pentru a le apăra bunul lor de preţ — libertatea individuală — persoana şi avutul lor realizat prin muncă cinstită. Constituţia noastră garantează prin art. 87 inviolabilitatea persoanei şi proiectul de azi prevede mijloacele procedurale destinate acestui scop. Puterea noastră populară pune un preţ deosebit pe înfăptuirea concretă a acestei libertăţi, căci libertatea tuturor acelora care respectă legile noastre foloseşte construcţiei socialiste. In tot cursul urmăririi penale pînă în faţa judecăţii, infractorul participă, contribuie la stabilirea adevărului material, aşa fel încît cauza să fie lămurită sub toate aspectele ei, fie pozitive, fie negative. Această participare continuă şi directă era incomodă, jena ancheta şi justiţia burgheză. Exemplu clasic de violare a celor mai elementare reguli de procedură, ca să nu vorbim decît de acestea, îl constituie monstruosul proces politic din „Dealul Spirei“, în care învinuiţii ..n-au cunoscut nimic din materialul strîns împotriva lor, au cerut şi li s-a refuzat studierea pieselor şi problemelor din dosar, iar în preziua judecăţii au primit o copie de pe ordonanţa definitivă de trimitere în judecată — şi ea aproape ilizibilă. Şi totuşi, din punct de vedere al pretinsei cunoaşteri a adevărului material şi ştiinţific, ordonanţa era denumită definitivă şi sezisarea în formă. Noul proiect modificator al Codului de procedură penală se caracterizează printr-un profund democratism, ajută operei justiţiei populare, ajută la întărirea ordinei de drept socialiste şi a regimului nostru de democraţie populară. Cuvîntul deputatului Stelian Nițulescu Cuvîntul deputatului Ion Vinte Proiectul de lege pentru organizarea judecătorească — a spus vorbitorul — exprimă caracterul profund democratic a! justiţiei noastre populare. Legile statului nostru exprimă voinţa poporului, politica partidului şi guvernului şi servesc interesele de bază, vitale, ale oamenilor muncii în lupta pentru construirea socialismului. In cuprinsul lor se îmbină armonios interesele societăţii cu interesele personale ale cetăţenilor. Hotărîrea Congresului al Il-lea al P.M.R.,combătînd orice manifestare a indolentei şi a încălcării disciplinei de stat, cere din partea tuturor cetăţenilor, în mod deosebit lucrătorilor aparatului de stat, respectarea legalităţii populare. In lupta pentru aplicarea întocmai a legilor, un rol covîrşitor îi revine justiţiei. Fiind promotoarea legalităţii populare în rîndul maselor largi, justiţia contribuie totodată la înrădăcinarea moralei noi, socialiste, şi la lupta pentru lichidarea rămăşiţelor capitalismului în conştiinţa oamenilor. Munca organelor judecătoreşti trebuie să fie astfel organizată încît cei care încalcă legile să fie de îndată şi just pedepsiţi. , Activitatea instanţelor judecătoreşti nu se reduce numai la aplicarea sancţiunilor împotriva celor ce încalcă legile, ea are un rol educativ deosebit de important. In vederea îndeplinirii acestui rol, pe baza proiectului de lege, justiţia noastră populară are la îndemînă o serie de mijloace şi căi. Astfel, judecarea cauzelor în şedinţă publică face posibil ca cetăţenii prezenţi să ia contact cu toate detaliile procesului, de la ascultarea martorilor pînă la pronunţarea sentinţei. Judecătorul trebuie să conducă dezbaterile cu competenţă şi pricepere în spiritul legii. Nu este de conceput înfăptuirea rolului educativ al organelor de justiţie — a spus în continuare vorbitorul — fără ca legile să fie cît mai bine cunoscute de toţi cetăţenii, fără ca cetăţenii să aibă posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege cuprinsul lor. Se întîmplă uneori ca legile să fie încălcate pentru că nu au fost cunoscute sau pentru că dispoziţiile lor nu au fost înţelese. Posibilitatea de popularizare a legilor constituie un factor activ în promovarea legalităţii noastre populare, factor care pînă în prezent nu a fost suficient de înţeles şi folosit. Socotesc de o importantă deosebită atenţia pe care trebuie s-o acorde organele supreme de stat în ceea ce priveşte publicitatea legilor şi toate celelalte organe ale statului, şi îndeosebi organele justiţiei, popularizării legilor, in înfăptuirea rolului educativ al legilor, al activităţii instanţelor şi hotărîrilor pronunţate de acestea, în educarea cetăţenilor pentru respectarea legilor, un rol deosebit de important îi revine presei. Presa şi-a îndeplinit într-o măsură cu totul insuficientă aceste sarcini ce-i reveneau. In ultimii ani instituţiile noastre judecătoreşti au realizat succese importante în activitatea lor de asigurare a aplicării legilor noastre democratice. Trebuie să atragem totuşi atenţia că există încă la unele instanţe multe tendințe birocratice, de formalizare şi tărăgănare în tratarea şi judecarea cauzelor, sau, unii judecători care chiar ei nu dau dovadă de respectarea întocmai a legalității populare. Astfel de organe, tratind soarta oamenilor în mod birocratic, fără suflet, iau măsuri arbitrare şi unilaterale. Trebuie arătat că se mai întocmesc dosare pe baza cărora oameni cinstiţi şi nevinovaţi sunt trimişi în faţa tribunalelor şi după mai multe amînări sunt achitaţi. Unii judecători soluţionează procesele rupt de realităţile vieţii şi în mod formal. Alţii, manifestă tendinţe puternice de indulgenţă în soluţionarea dosarelor de judecată. Sunt de asemenea cazuri cînd în mod inutil, fără rost şi justificare, se pun oamenii pe drumuri ca martori. In legătură cu necesitatea unei continue îmbunătăţiri a activităţii instanţelor judecătoreşti, Tribunalului Suprem îi revine un rol deosebit de important de a îndruma instanţele judecătoreşti în practica lor judiciară pentru o mai bună aplicare a legilor. Judecătorii, organele justiţiei, în frunte cu conducerea Ministerului Justiţiei, trebuie să depună toate eforturile pentru lichidarea lipsurilor ce se observă în activitatea lor. Este necesar să depunem eforturi tot mai mari pentru continuarea educării personalului judecătoresc în spiritul răspunderii pentru respectarea legalităţii în munca sa, în spiritul intoleranţei faţă de orice lipsuri şi greşeli, faţă de acei care fac abuz de putere, deoarece greşelile judiciare sunt întotdeauna greşeli care ating în mod serios interesele societăţii noastre, interesele oamenilor muncii. Mergînd pe acest drum, organele noastre de justiţie se vor bucura şi mai mult de încrederea, dragostea şi sprijinul tuturor cetăţenilor cinstiţi ai Republicii noastre. Cuvîntul deputatului Isidor Pop Din studierea proiectului pentru modificarea codului de procedură penală rezultă că acesta conţine reglementări amănunţite cu privire la pornirea procesului penal, la modul în care se desfăşoară cercetarea şi ancheta penală, la modul cum învinuitul participă la urmărirea penală. Reglementarea propusă prin proiect urmăreşte stabilirea în cele mai bune condiţii a faptelor, aşa cum s-au petrecut ele în realitate, astfel încît în faţa instanţelor judecătoreşti penale să nu ajungă decît dosarele în care cercetările făcute indică în mod categoric pe învinuit ca autor al infracţiune săvîrşite. Desigur că nu trebuie să se mai ivească în practică situaţii ca acelea cu dosarul nr. 305/1953 al tribunalului popular al raionului Jibou, în care, deoarece ancheta a fost efectuată în mod superficial, a trebuit ca dosarul să fie restituit de patru ori procuraturii din şedinţa pregătitoare, spre a fi completat. Tot astfel, dosarul nr. 3740/1955 al tribunalului popular al raionului Beclean a trebuit să fie restituit organelor procuraturii, din şedinţa pregătitoare, deoarece tribunalul a constatat că ancheta nu fusese efectuată în mod complet, că nu fuseseră stabilite toate circumstanţele referitoare la fapt, nu fusese stabilit cuantumul prejudiciului cauzat prin infracţiune şi nu se verificase nici apărarea făcută de învinuit. Prin modificările ce aduce Codului de procedură penală, proiectul de lege prezentat contribuie în mod activ la realizarea sarcinii de combatere a faptelor pedepsite de legislaţia noastră. Prin reglementările ce le aduce proiectul merge pe linia garantării intereselor şi drepturilor cetăţenilor Republicii noastre Populare. Cuvîntul deputatului C. Paraschivescu-Bălăceanu Modificările aduse Codului de procedură penală prin proiectul ce nu se supune spre aprobare reprezintă, în principiu şi în fond, grija faţă de om, faţă de drepturile şi libertăţile lui cetăţeneşti, de asigurare şi garantare a lor. De ce în regimul nostru există o așa de mare grijă pentru modificarea Codului de procedură penală și azi ag. 3-a Cuvîntul deputatului Alexa Augustin, procuror general al R. P. R. Proiectul de lege pentru modificarea procedurii penale constituie una din cele mai importante schimbări în legislaţia penală a ţării noastre. In procesul activităţii legislative, în neîntreruptă dezvoltare pe baza principiilor socialiste ale dreptului, şi în concordanţă cu noile stări social-economice şi politice din ţara noastră, noua reglementare a procedurii privind urmărirea penală reprezintă un moment cînd se înlătură rămăşiţele vechilor reguli de cercetări, realizîndu-se şi mai mult principiile profund democratice ale dreptului socialist cu privire la urmărirea penală. Normele noi ce se fixează prin acest proiect de modificare a procedurii penale şi traducerea lor în viaţă în desfăşurarea procesului penal vor avea o mare influenţă pentru sporirea şi întărirea garanţiilor procesuale, ceea ce constituie una din trăsăturile de bază ale dreptului socialist. Prin aceste norme se asigură efectuarea unor cercetări şi anchete penale temeinice, astfel încît persoana vinovată de săvirşirea unei fapte penale să nu scape de răspundere şi in acelaşi timp nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală pe nedrept. Prin aceste norme juridice noi, caracteristice statelor socialiste, se asigură dreptul de apărare al învinuitului şi se garantează libertatea personală a cetăţenilor împotriva oricărei măsuri arbitrare din partea vreunui organ de cercetare sau anchetă penală. In ele se reflectă democratismul socialist al modului de desfăşurare al procesului penal. Procesul penal este un instrument de luptă pentru întărirea legalităţii populare; prin el se asigură pedepsirea celor ce săvîrşesc fapte penale sau încearcă să încalce voinţa poporului, ordinea de stat a ţării noastre, să submineze securitatea statului, să sustragă bunuri din avutul obştesc ori din proprietatea personală a oamenilor muncii, sau să încalce în orice alt mod ordinea de drept făurită de puterea populară, să încalce drepturile cetăţenilor consacrate în Constituţia şi legile Republicii Populare Române. In dreptul nou socialist al ţării noastre, urmărirea penală are ca principii fundamentale stabilirea adevărului obiectiv, adică a realităţii faptelor şi stricta individualizare a răspunderii în fiecare cauză penală. In vechea legislaţie burghezomoşierească din ţara noastră, momentul în care se pornea procesul penal era astfel reglementat, încît organele de represiune să aibă mână liberă în acţiunile de reprimare a celor ce muncesc şi să poată manevra, fără nici un control, cercetarea sau ancheta penală împotriva oamenilor muncii şi a elementelor progresiste ale poporului, puse sub urmărire. Aceleaşi interese dictau şi aşa zisul principiu al stabilirii „adevărului juridic“ adică al adevărului formal. Principiul stabilirii adevărului cu garantarea integrală a dreptului de apărare se oglindeşte în mod deosebit în proiect în cele două instituţii, cu totul noi, aceea a punerii sub învinuire, care are loc în prima fază a urmăririi penale şi aceea a prezentării lucrărilor şi materialelor urmăririi penale învinuitului, în faza finală a urmăririi penale. Urmărirea penală trebuie să fie făcută temeinic şi la timp, fără nici o tărăgănare. Este de relevat în mod deosebit faptul că proiectul, în baza prevederilor Constituţiei R.P.R., reglementează precis toate garanţiile cu privire la libertatea personală a celor puşi sub urmărire penală. Nimeni nu poate fi reţinut de organele de cercetare penală mai mult de 24 ore. Numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea procurorului, reţinerea poate fi prelungită pînă la cel mult 5 zile. Nimeni nu poate fi arestat preventiv decît pe baza mandatului emis sau confirmat de procuror şi în condiţiile în care legea prevede posibilitatea arestării. Durata deţinerii preventive este limitată la o lună pentru cercetări şi la două luni pentru ancheta penală. Prelungirea acestor termene nu este îngăduită decît în cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea organelor de conducere ale Procuraturii Republicii Populare Române. La sfîrşitul urmăririi penale, organul care a efectuat cercetarea sau ancheta penală, pe baza lucrărilor de cercetare sau anchetă efectuate trage concluzii cu privire la faptele penale constatate, cu privire la persoanele vinovate de aceste fapte, sau cu privire la încetarea ori suspendarea procesului penal, după caz. In acest moment se angajează întreaga răspundere a acestui organ, a fiecărui lucrător in activitatea de cercetare sau de anchetă, convingerea sa intimă, în scopul unei soluţii drepte în care să se reflecte că stările de fapt în legătură cu infracţiunea cercetată au fost exact reţinute , percepute şi înţelese just de către acest organ şi că el a aplicat prevederile legii în mod corespunzător. Traducerea în viaţă a principiilor socialiste de drept care stau la baza acestui proiect de lege cere o mai bună calificare profesională a cadrelor. * Deşi în ultimii ani procesul întăririi legalităţii populare este în creştere, în ţara noastră mai sunt numeroase cazuri în care cercetările se pornesc în mod netemeinic, durata medie a cercetărilor este încă mult prea mare şi în multe cazuri cercetările efectuate sunt incomplete sau de slabă calitate, îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor care au atribuţiuni de cercetare, este legată de întărirea simţului de răspundere al tuturor celor ce lucrează în astfel de organe. Respectarea legilor puterii populare asigură întărirea continuă a orînduirii de stat democrat-populare şi apărarea consecventă şi fermă a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, care-şi încordează eforturile pentru realizarea construcţiei socialiste în patria noastră. Cuvîntul deputatului Maria Ciocan Studiind proiectul de lege prezentat Marii Adunări Naţionale privitor la unele modificări ale Codului Familiei, am constatat că legiuitorul urmăreşte să dea căsătoriei o existenţă cît mai trainică, ca soţii să hotărască de comun acord în problemele de familie, întrucît la baza familiei stă înţelegerea şi armonia dintre soţi. Una din completările aduse Codului Familiei precizează că schimbarea numelui comun, declarat de soţi la încheierea căsătoriei, nu va putea fi obţinută decît cu consimţămîntul ambilor soţi. Socotesc de asemenea justă dispoziţia care prevede că măsurile ordonate de instanţa de divorţ cu privire la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copiii lor, nu pot fi modificate decit, de instanţa judecătorească competentă şi nu de autoritatea tutelară, care potrivit vechilor dispozitiuni, avea această competentă. In aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalată şi completarea propusă prin care se stabileşte o delimitare clară între competenta instanţei judecătoreşti şi aceea a autorităţii tutelare, ambele chemate a interveni in neînţelegerile dintre părinţi referitoa- re la drepturile copiilor. Prevederile Codului Familiei sunt o expresie vie a grijii părinteşti ce o poartă partidul şi guvernul nostru copiilor şi tineretului, viitorilor constructori ai socialismului. Cuvîntul deputatului D. Dejeu Autoritatea tutelară, a spus vorbitorul, a fost instituită pentru a se putea supraveghea şi exercita un control efectiv şi continuu din partea statului asupra modului în care copilul este crescut, educat şi îngrijit, indiferent dacă acesta este sub ocrotirea părinţilor, a tutorelui, sau sub altă îngrijire. Acest sistem este menţinut şi în actualul proiect de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului Familiei, cu observaţia că în privinţa modificării măsurilor referitoare la drepturile şi obligaţiile existente între părinţii divorţaţi şi copii, proiectul trece competenţa de la comitetul executiv al sfatului popular, ca autoritate tutelară, la instituţia judecătorească. In continuare, vorbitorul a arătat că sarcina de a exercita atribuţiile autorităţii tutelare, deci de a supraveghea şi ocroti copiii minori ai ţării, este dată comitetelor executive ale sfaturilor populare. In exercitarea acestor atribuţiuni de mare imortanţă politică, socială şi educativă, comitetele executive ale sfaturilor populare s-au sprijinit pe colective de tutelă formate diin persoane care prin munca şi pregătirea lor - învăţători, medici, deputaţi — puteau să ajute la rezolvarea problemelor legate de ocrotirea minorului. S-au obţinut astfel în general rezultate pozitive. Un aspect important pe care-l prezintă atît Codul, cît şi proiectul modificat, în ceea ce priveşte ocrotirea minorului — a spus în continuare vorbitorul — este felul în care a fost reglementată înfierea. Consider că dispoziţia proiectului, potrivit căruia adopţiile, încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codului Familiei, se vor putea transforma în înfiere cu efectele filiaţiunii fireşti, este bine venită.