Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)

1957-02-01 / nr. 2883

Vineri 1 februarie 1957 — nr. 2885 De vorbă cu proiectanţii transformatorului de 10.000 KVA şi tensiunea de 110.000 Volţi cu reglaj sub sarcină CRAIOVA (coresp. „Munca“) intr-unul din birourile serviciului teh­nic al sectorului „Tran­­sformator“ de la fabrica „Electroputere“ i-am in­­tîlnit pe realizatorii­ proiectului şi prototipu­lui transformatorului de 10.000 KVA şi tensiunea de 110.000 volţi cu re­glaj sub sarcină, pri­mul de acest fel con­struit în ţara noastră. Fiecăruia i-am solicitat să ne spună cîte ceva despre noua realizare. Tovarăşul inginer Ian­cu Cojocaru ne-a răs­puns : — Extinderea reţele­­lor de 110 kilovolţi a impus necesitatea­ Con­struirii pentru prima dată­­ la noi în ţară a echipamentului energe­tic care pînă în prezent se importa. Această sarcină încredinţată de către conducerea fabri­­cii a constituit pentru noi tinerii ingineri un greu examen, dar în acelaşi timp ne-a adus o mare bucurie şi ne-a insuflat încredere­a în forţele noastre. Că nu am dat greş ne-o con­firmă şi faptul că încă din prima lună a aces­tui an fabrica „Elec­­troputere“ a început să construiască în serie noul tip de transforma­tor. In continuare tovară­şul inginer Tiberiu Cio­­botaru a ţinut să arate pe scurt cum a fost în­deplinită această sar­cină. — Nu am avut ex­perienţă proprie în ce priveşte construirea noului tip de transfor­mator. Sursele de in­formare în această pri­vinţă au fost reduse. Am ales o soluţie inter­mediară, care după pă­rerea noastră a îmbinat siguranţa în exploatare prezentată de docu­mentaţia sovietică, cu economicitatea construc­ţiei germane. După un an de muncă încordată prototipul noului tran­sformator a fost gata, dar despre încercarea şi punerea lui în func­ţiune vă va vorbi cole­­gul meu Gheorghe To­ma. Cel vizat n-avu în­­­­cotro şi ne-a spus : — Transformatorul a fost încercat în fabrică la sfîrşitul lunii decem­*­­brie 1956. La toate pro­bele s-au obţinut rezul­­tatele­­scontate. Zilele trecute el a fost pus în exploatare la Combina­tul chimic nr. 2. Fiind încărcat la sarcina no­minală a dat rezultate cît se poate de bune. Carnet Electoral Patru răspunsuri la aceeaşi întrebare M-am adresat pe rând unor ce­tăţeni din oraşul Codrea, tineri şi bătrini cu întrebarea : Pentru ce votaţi dumneavoastră? „...Pentru ce ? Păi, pentru bucurie. Pentru dezvoltarea industrială a ţării, deci şi a fabricii noastre... (Ion Gh. Mihăilă — ,Colorom*) Interlocutorul meu este un fost plu­gar pălmaş, astăzi maistru chimist, laureat al Premiului de Stat. Afla­sem lucruri frumoase despre el şi ţi­nusem mult să-l cunosc. Cu osebi­re mă interesa ascensiunea sa de la coroana plugului la una din cele mai strălucite distincţii acordate de stat. Şi asta nu pentru că aş fi fost ne­încrezător. Dimpotrivă, tot bătînd în lung şi-n lat drumurile ţării am avut prilejul să aflu multe transformări, nu oameni şi locuri. Încît ele au în­cetat de mult să mai constituie cu­riozităţi, toate acestea intrînd în cel mai obişnuit făgaş al prefacerilor pe care le trăim. Mă interesa însă ca om, ca atitudine. Şi apoi, fiecare creştere îşi are particularităţile ei ce merită a fi cunoscute. Acum ne aflăm împreună într-unul din birourile întreprinderii „Colorom“ şi, discutăm, Ion Gh. Mihăilă — căci aşa se numeşte omul nostru — oco­lea cu­ încăpăţînare tot ceea ce se putea referi la persoana sa şi vorbea mai mult despre tovarăşii săi, despre dezvoltarea fabricii în anii din urmă. — Nu-i vorba numai despre mine — zicea el Mulţi au venit de la ţară şi s-au calificat aici. Dacă stai să-i numeri, ţi-ar trebui timp... Şi o să mai vie că fabrica se dezvoltă mereu... Mi-a fost dat să ascult în conti­nuare o straşnică lecţie despre politi­ca partidului în ceea ce priveşte in­dustrializarea ţării ca mijloc de men­ţinere a neatârnării şi a creşterii bunăstării noastre. El dovedea o a­­dîncă înţelegere a acestei politici pe care o aproba deschis şi căuta să-şi susţină afirmaţiile prin exemple luate din însuşi procesul de dezvol­­tare a fabricii unde lucrează Cunoşteam diagrama dezvoltării fabricii de produse chimice. Tehnicie­nii îmi dăduseră toate amănuntele. Dar a trebuit să mai ascult pentru a doua oară deoarece lui Ion Mihăilă îi făcea mare plăcere să vorbească despre toate acestea. întreprinderea „Colorom“ s-a dezvoltat considerabil în ultimii patru ani. Au fost amena­jate și reutilate cinci ateliere, s-au construit două secţii moderne pentru producerea de intermediari pentru co­loranţi — produse care înainte se im­portau. Din procesul de producţie a fost eliminat contactul manual cu substanţele vătămătoare, prin mecani­zarea descărcării acizilor şi ridica­rea materiei prime la aparate. In cî­­teva secţii s-a introdus ziua de mun­că de şase ore. Producţia acestei fa­brici chimice a crescut în 1956 (faţă de 1952) cu 40 la sută. Totul pentru om, pentru sănătate,­­ pentru viaţă. Cî­nd veni vorba de construcţiile so­­cial-culturale, bătrînul Ion Mihăilă a­­dăugă! — S-au făcut multe. Dar nu­­f des­pre ceea ce s-a făcut vreau să vor­besc, ci despre ceea ce vom face de aci înainte. Se proiectează să se con­struiască lîngă fabrică un întreg cartier muncitoresc. După cițiva ani n-o să mai cunoști locurile astea... Cînd a tăcut, l-am întrebat direct: — Am aflat că sînteți laureat al Premiului de Stat. Pentru ce anume v-a fost acordată această distincție ? El își frecă puțin barba, căutînd un răspuns. — Păi se zice că pentru contribu­ția adusă la dezvoltarea industriei de coloranți a ţării. Dar e prea mult... Eu n-am făcut Chiar aşa lucruri de ispravă. Mai sînt şi alţi doi ingineri de la noi, laureaţi. Ei, da , merită să fie laureaţi. Atît ara putut afla despre el însuşi. Mi-am dat repede seama că nu-i place să vorbească prea mult despre sine. După ce ne-am despărţit, preşedin­tele comitetului de întreprindere, Pe­tre Asan, i-a întregit­ portretul. Bă­trînul este un foarte activ inovator, maistru cu vaste cunoştinţe. El citeş­te multă literatură, tehnică şi nu-l scuteşte de critica lui aspră nici chiar pe fecioru-său — maistru şi acesta la întreţinere — atunci cînd nu-i mul­ţumit de munca lui. Ion Mihăilă, plugarul pălmaş de odinioară, este astăzi iu­bit şi stimat de întregul colectiv. •­ „...Pentru ca toţii oamenii muncii să locuiască in case corespunzătoare, aşa cum mi-am făcut eu casa, ca şi a­­tiţia alţii din fabrica noa­stră...” (Maria Thomas — IPROFIL) Nu departe de întreprinderea „Co­lor­om”, dincolo de artera principală a oraşului, se intind uriaşele clădiri ale întreprinderii IPROFIL Măgura Codlei, Mei se fabrică In serie caro­serii pentru autocamioanele Steagul Roşu”. La intervale aproape reputate — aproximativ din două in două ore — se vede ieşind pe poarta în­treprinderii un camion cu caroserie nouă, vopsită în verde închis. La secţia de confecţionare şi mon­tare a platformelor de autocamioane se munceşte în bandă. Oameni înde­mânatici, repartizaţi în mici grupuri de lucru, sunt într-o continuă între­cere cu timpul. Ei au un calendar propriu, calendar care se măsoară — după spusele unui timplar — în „caro­­serii de maşini". Măgura Codlei nu mai este aşa cum am văzut-o cu ciţiva ani în ur­mă. Mă plimbam prin curtea imensă a fabricii şi aveam impresia că mă a­­flam aci pentru întîia oară. Hale noi, unele terminate, altele In roşu se înălţau pretutindeni ca o mărturie a înnoirilor. S-au construit două corpuri de us­cat­orie, un atelier de montaj­­căruţe, o secţie de valorificare a de­şeurilor, o unitate pentru tapisatul mobilei şi atttea altele. Foarte ama­bil, tovarăşul Alexandru Racz,, şeful serviciului muncă şi salarii, imi face dovada cifrică a creşterii fabricii. Faţă de anul 1952 producţia globală a crescut cu 75 la sută şi productivi­tatea muncii cu 83 la sută. Numărul de salariaţi a crescut şi el simţitor iar c­stipul lor mediu este cu 54 la sută mai mare faţă de acelaşi an luat pentru comparaţie. Statul a acordat credite salariaţilor întreprinderii în valoare de 780.000 lei pentru con­strucţii de locuinţe muncitoreşti indi­viduale. Undeva, lîngă şoseaua na­ţională s-a ridicat un tntrep cartier. Aci şi-a făcut casă şi muncitoarea Maria Thomas, ca şi alţi 31 de tova­răşi din întreprindere. i­ „...Pentru linişte şi pace, ca să ne putem bucura de reali­zările noastre, de cele de a­­cum, precum şi de cele vii­toare..." (Vasile Gherasim — funcţionar) In aceşti patru ani Codrea s-a dez­voltat mult în toate laturile vieţii sale, îmi dau seama de creşterea Codr­eei răsfoind dosarele conţinînd reali­zările sfatului popular orăşenesc. Voi lăsa la o parte învelişul cifrelor — simt că orice vorbe sînt de prisos — şi voi cita aceste realizări fără vreun alt adaus, aşa cum le-am extras din dosare. ★ Un spital cu o sută paturi înze­strat cu instalaţii moderne şi o poli­­clinică. ★ Două noi şcoli profesionale — în ramurile chimie şi lemn. ★ Un cămin de cartier, un cămin de zi şi o creşă. ★ In 300 de apartamente oamenii şi-au introdus gaz metan. ★ S-au făcut trotuare pe o supra­faţă de 2.000 m.p ★ A luat fiinţă o gospodărie agri­colă colectivă cu 292 familii. ★ Două întovărăşiri agricole cu­­prinzînd 176 familii. ★ O întovărăşire zootehnică cu­­prinzînd 114 familii. Etc, etc, etc... * „...Pentru ca fiecare om, tî­­năr sau bătrîn să aibă mereu deschisă calea spre învăţătu­ră şi cultură, aşa cum o avem noi... (Ana Coman — IPROFIL) Se Inserase, Fulgura uşor Mă plimbam prin micul orăşel şi mă gîn­­deam ca a doua zi să dau o raită pe la instituţiile culturale pentru a găsi fundament spuselor Anei Co­man. Şi cum mă plimbam Imi trecu deodată prin minte: de ce miine şi nu chiar acum, tn seara asta ? Ce vor fi făcind cetăţenii la această oră ? Ajunsesem de-acum In faţa şcolii germane din localitate. Am intrat. M-a Intlmpinat o tlnără profesoară — Maria Tecuşanu. Se pregătea să intre la oră Cîteva lămuriri date in fugă mi-au fost de-ajuns. In şcoală, la orele acestea, fiinţează un liceu seral. Elevii — tineri şi vârstnici din întreprinderile şi instituţiile oraşului — îşi însuşesc acum ceea ce nu şi-au putut însuşi in anii întunecaţi de odinioară­, din pricini binecunoscute nouă tuturor. In altă aripă a clădirii am aflat alt curs. Tinărul şi mult apreciatul doctor Nicolae Saghin, directorul şi unul din organizatorii acestui curs, mă informează: „Aceasta este o şcoa­lă pentru surori de Cruce Roşie. Scopul ei este de a crea o rezervă pentru organizaţia noastră sanitară. Elevele sunt recrutate din producţie. 41 de fete"... In timp ce şedeam de vorbă pe coridorul claselor veneau alte fete din oraş, multe şi vesele, la repeti­ţiile corului german din localitate ...Fulgura mereu. La lumina becu­rilor electrice se vedea cum cerne văzduhul... Cetăţenii se plimbau... În micul studio radiofonic al oraşului, instalat la „Casa de Cultură", bri­gada artistică a întreprinderii IPROFIL prezenta un scurt program închinat alegerilor de deputaţi pen­tru cel mai înalt sfat al ţării. Un­deva pe o stradă, la o anume casă, tinerii saşi se adunaseră la tradiţio­nala lor sărbătoare de lamă „Fasching" — un fel de bal mascat sau carnaval — şi petreceau. La gos­podăria agricolă colectivă se dansa. Acordurile orchestrei se auzeau lim­pede acum, seara, cînd firea se mai linişteşte şi totul trage spre odihnă. La biblioteca orăşenească cetăţenii intrau şi ieşeau. Intr-un continuu dure-vino... Ai ...Şi cum mă plimbam aşa, inre­­gistrlnd aproape mecanic toate aces­tea, crescu in mine convingerea că spusele Anei Coman, ca şi ale celor­lalţi tovarăşi cărora mă adresasem cu întrebarea — Pentru ce veţi vota la 3 februarie ? — au un­ fundament de beton nn Însăşi realitatea vieţii noastre. ŞT. ZIDARIŢA MUNKA Oamenii muncii întimpină alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională sub semnul luptei pentru noi realizări Eforturi coordonate în procurarea pieselor de schimb necesare reparaţiilor maşinilor agricole M-aim­ abătut, nu de mult, pe la S.M.T._Aradu Nou. Voiam să aflu în ce stadiu se află aici pregătirea parcului de maşini şi tractoare pentru muncile agricole din acest an. Directorul staţiunii, Golbacsi Ma­tei, plin de amabilitate, lri-a pus ime­diat la curent. El mi-a arătat că re-­­­araţia tractoarelor se desfăşoară re­­ativ bine, staţiunea aflîndu-se în această privinţă,­la loc de frunte. Cu toate acestea oamenii nu sînt mulţu­miţi de ritmul lucrărilor. Ei, ca şi a.'.te unităţi, ar fi putut repara pînă acum mult mai multe tractoare, dar... — Ne lipsesc o serie de piese — îmi spunea dînsul supărat. Avem nevoie de ax antrenor la transmisia finală K.D., disc de antrenare, axul rolei, carcasa cutiei de viteze și mai ales role. Fără ele tractoarele sunt ca și cum n-ar fi reparate. — Dar bazele de aprovizionare nu vă dau ajutorul necesar ? — Adevărul este că primim unele piese. Din acelea de care avem foar­te mare nevoie însă, nu primim ,de­cit cantităţi mici sau deloc. Şi atunci facem şi noi ce putem. Trebuie să recunoaştem că această situaţie nu ne bucură deloc şi e normal să dea de gîndit, cu atît mai mult, cu cît ea se întîlneşte în numeroase unităţi atît din regiunea Timişoara cît şi în alte regiuni ale ţării ca : Bucureşti, Cluj, Baia Mare şi altele. Se poate pune atunci în mod logic întrebarea: de ce bazele de aprovi­zionare nu dau unităţilor ajutorul cuvenit ? Pentru a-mi lămuri unele nedume­riri, am discutat cu tovarăşii din serviciul regional S.M.T. şi de la Trustul G.A.S. Timişoara, am vizitat cîteva baze de aprovizionare. Am a­­rătat, de pildă, tovarăşului director Filip Oprişa de la baza din Arad că unităţile au nevoie de o seamă de piese absolut trebuincioase. — Perfect adevărat — mi-a răs­puns dînsul. Unităţile au în­tr-adevăr nevoie de piese, iar noi n-avem une­ori de unde să le dăm. Judecă şi dumneata : baza serveşte vreo 32 de unităţi. Poate ea oare să asigure tu­turor acestora piesele cerute ? Am să dau cazul reperului carcasa punţii din spate. Am primit de la Oraşul­­Sta­lin (uzinele „Ernst Thälmann“) nu­mai 3 bucăţi in timp ce s-au coman­dat 70. Situaţia aceasta se întîmplă şi cu alte piese. Am să vă dau alte exemple. Reperul 39/203 (pinion de comandă) e foarte cerut. Or, T.M.U.­­Medgidia ne-a trimis abia de curînd 40 de bucăţi, deşi prin noiembrie s-au cerut 800 bucăţi. I.M.S.­Roman, la fel, nu ne-a expediat nimic din co­manda noastră prin care ceream ta­­măşi de cilindri, culibatoare, pinioane etc. Realitatea este că în agricultură se consumă încă foarte multe piese. Dar există și lipsuri importante în sis­temul de aprovizionare. Una dintre acestea o constituie faptul că nu s-a reuşit nici pînă astăzi să se stabileas­că just un necesar de piese aproape de realitate. Şi de unde porneşte acest lucru ? De la nepotrivirea dintre nor­mativ şi teren. In normativ, de pildă, se arată că la 100 tractoare se con­sumă anual 240 role. Or, într-un an, la un tractor se schimbă cel puţin 8 role. La 100 de tractoare e nevoie deci de 800 role şi nu de 240. A doua problemă este neconcordanţa dintre planul de aprovizionare al unităţilor beneficiare şi cele ale bazelor. De fapt nici nu poate fi vorba de aşa ceva, întrucît de planurile de aprovi­zionare ale beneficiarilor (S.M.T. şi G.A.S.) nici nu se ţine seama. Aceste deficienţe provoacă greutăţi serioase în aprovizionarea unităţilor cu piese. O frînă în bunul mers al reparaţii­lor o constituie şi faptul că unele din­­­­tre întreprinderile furnizoare nu-şi în­deplinesc la timp şi în sortimentul cerut obligaţiile. Tovarăşii din con­­ducerea unor întreprinderi mari ca I.M.U.-Medgidia, I.M.S.-Roman şi altele, subapreciază comenzile pentru agricultură. Dar dacă întreprinderile nu livrează la timp piesele, bazele nu au nici ele de unde să aprovizio­neze unităţile. Faptul acesta a deter­minat ca unii dintre conducătorii G.A.S., şi S.M.T. şi centre mecanice să „ocolească“ bazele de aprovizio­nare, să trimită deseori delegaţi şi autocamioane la întreprinderile in­dustriale, ceea ce implică cheltuieli­l«justificate de fonduri importante, pierdere de timp şi întîrzierea repa­raţiilor. Nu e mai puţin ade­vărat că dacă unele unităţi furnizoare nu se achită la timp de obligaţiile contractuale faţă de agricultură, se datorează şi lipsei de preocupare a reprezentanţi­lor Ministerului G.A.S. şi al Agricul­turii, aflaţi pe lingă întreprinderile furnizoare, tărăgănării manifestată de către Direcţia Generală de Apro­vizionare şi Desfacere. Aşa se face că a murii, în toiul lucrărilor, unităţile agricole, ale căror nevoi se cunoşteau din noiembrie, nu primesc la timp piesele strangulante şi materialele necesare. Mecanizarea agriculturii cere trac­toare multe şi bine puse la punct pentru a se realiza prevederile pe ca­re plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie le-a precizat. De aceea, Ministerul G.A.S.­­şi Ministerul A­­griculturii au datoria să ia de urgen­ţă măsurile cuvenite, să coordoneze eforturile pentru rezolvarea proble­­mei. Să insiste hotărît­ pe lîngă Mi­nisterul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini ca unităţile furnizoare să-şi respecte­­obligaţiile contractuale. Să se mărească răs­punderea comandamentelor de repa­raţii şi să se dezvolte iniţiativa aces­tora în a găsi posibilităţi locale de procurare şi producerea pieselor, Centrelor Mecanice să li se dea posi­bilitate să confecţioneze asemenea piese, pentru că unele din ele dispun de condiţii. Este necesar să fie conti­nuată acţiunea de redistribuire a pie­selor între bazele de aprovizionare. Totodată, Ministerul G.A.S. şi Ministerul Agriculturii vor trebui să asigure în acest an respectarea pla­nurilor de reparaţii în G.A.S. şi S.M.T. astfel încît să se lichideze campania de reparaţii din iarnă. ,O atare mă­sură asigură o mai bună aprovizio­nare cu piese şi o eşalonare justă a comenzilor către industrie, înlătură vîrfurile şi asaltul la reparaţii şi mai ales lucrările de proastă calitate care încarcă considerabil preţul de cost. In general, e absolut necesar să se facă paşi hotărîţi şi imediaţi pe linia aprovizionării unităţilor cu piese şi materiale. Este limpede că numai o în­­tocmire justă a planului de aprovi­zionare pe baza unui normativ ju­dicios, şi respectarea strictă a planu­rilor de livrare a pieselor, chezăşu­­iesc, în mare măsură, operativitatea şi lucrul de calitate la reparaţii. ing agr. V. STANCU TIMIŞOARA (de la trimisul nos­tru). Culturile irigate, în special po­rumbul, asigură,­in condiţii climati­ce normale şi mai ales în timp de secetă sporuri apreciabile de recoltă. De aceea, plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 a stabilit că trebuie acordată o atenţie deosebită extinderii suprafeţelor de culturi iri­gate. In ce priveşte întocmirea planurilor de amenajare a terenurilor şi executare a lucrărilor,­­ se arată în Raportul ţinut de tov. Gh. Gheor­­ghiu-Dej la plenară — ele trebuie să se bazeze pe metode simple şi econo­mice, pe resurse existente pe plan lo­cal, care nu necesită cheltuieli mari de fonduri şi materiale. Actualmente, în regiunea Timişoara s-a început aplicarea în practică a a­­cestor prevederi. Astfel, în urma con­sultărilor ce au avut loc între spe­cialişti şi comitetul regional de par­tid, s-a hotărît înfiinţarea a patru brigăzi de lucru, care au sarcina de a stabili suprafeţele pentru irigat. Brigăzile de specialişti vor merge de-a lungul rîurilor Mureş, Aranca, Canalul Matca, Bega, Bîrzava şi al­tele, al căror debit total asigură iri­garea a circa 20.000 hectare. Acestea ar putea fi cultivate cu legume pentru aprovizionarea oraşului şi cu porumb. In prezent cele patru brigăzi se a­­flă pe teren, împreună cu reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat ei apreciază suprafeţele de pă­­mînt, fac ridicările topografice cores­punzătoare şi duc muncă de lămurire în rîndurile ţăranilor muncitori pentru comasarea terenurilor. Brigăzi organizate pentru stabilirea terenurilor irigabile Metalurgiştii de la uzina „Inde­pendenţa“ din Sibiu, întimpină ale­gerile de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională, cu frumoase reali­zări în producţie. Printre tinerii fruntaşi ai uzinei, se numără şi utemistul Hodîrnău Sebastian, strungar la secţia I-a Mecanică, organizatorul grupei sin­dicale nr. 28, care va vota la 3 fe­bruarie pentru prima oară. In consfătuirea de producţie ţi­nută la începutul acestei luni, a fost printre primii care şi-a luat angajamentul, ca In cinstea alege­rilor să-şi depăşească planul de producţie ce-i revine pe luna ianu­arie cu 15 la sută. Acest angaja­ment a fost depăşit. La data de 18 ianuarie, graficul afişat in secţie a arătat că realizase 30 la sută peste plan. Foto şi text ŞT. ALBESCU Noi construcţii ridicate la Turda Nu de mult în centrul oraşului Turda a început construirea unui bloc pentru muncitorii de la uzinele chi­mice. Azi acest bloc cu 26 aparta­mente şi magazine la parter este gata. In oraş s-au construit 14 ase­menea blocuri Noua uzină de apă va fi şi ea dată în folosinţă astfel încît cartierele mărginaşe nu vor suferi de lipsa apei. O mîndrie a Turciei este şi noua po­liclinică, construită în anii aceştia. V. Salzman corespondent voluntar Primele rezultate ale iniţiativei jurnaliştilor hunedoreni şi nu are fontă declasată. Sus, pe platoul de încărcare, Petru Dărăbă­­neanu, şeful echipei de încărcători, din schimbul II, se consultă cu mai­strul Gheorghe Dascălu asupra ma­terialelor ce trebue sortate şi dozate în furnal. O pornesc împreună spre silozuri. Supraveghează şi îndrumă munca dozatorilor şi încărcătorilor pentru ca reţeta de încărcare să poată fi respectată cu stricteţe, pen­tru ca praful de cops, calcar şi sterilul de minereu să nu intre în fumal. — Lucrul acesta ne ajută — spune maistrul Gheorghe Dascălu , să în­lăturăm deranjamentele în mersul furnalului, să reducem consumul de cocs şi calcar, să dăm o fontă de bună calitate şi să îmbunătăţim în acest an indicii de utilizare a volu­mului util al furnalului cu cel puţin­­10 la sută faţă de media realizată in anul trecut. Iniţiativa furnaliştilor hunedoreni îşi confirmă pe zi ce trece valoarea ei. Rezultatele înregistrate încă din primele zile arată că, colectivul furna­­lului nr. 1 a depăşit cu 13,8 la sută media indicilor de utilizare a volu­mului util al furnalului, realizată în anul 1956. Prin noile măsuri de con­ducere a procesului tehnologic pre­conizate de iniţiativă, care au fost experimentate încă înainte de porni­rea iniţiativei, colectivul furnalului nr. 1 a putut da în cinstea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Nap­­ţlob­ală de la 1—18 ianuarie cu 337 tone fontă peste planuil de producţie, reducînd în acelaşi timp declasatele de fontă la zero. Furnaliştii vin în acest fel în ajutorul oţelarilor, care şi-au propus să elaboreze în 1957 cel puţin 640 şarje ra­pide anual pe schimb. HUNEDOARA (coresp. „Munca“). — Pe platforma de descărcare a fur­nalului nr. 1 topitorii din echipa lui Ion Badea predau schimbul celor din echipa lui Avram Culda. Prim topi­­torii controlează aparatele. Furnalul are mersul normal, îl arată liniile drepte descrise pe banderole Echipa lui Ion Bîldea a făcut 3 descărcări ________Pag. 3-a Schimb de experienţă in munca sindicală cu prietenii bulgari CONSTANŢA (coresp. „Munca“) O­raşul nostru a găzduit zilele acestea un grup de activişti sindicali şi me­canizatori sosiţi din R.P. Bulgaria, la invitaţia comitetului sindical regional agricol Constanţa. După ce au vizitat oraşul, portul şi litoralul, oaspeţii au ascultat cu in­teres o expunere a tovarăşului Octa­­vian Ciobanu, preşedintele comitetului sindical regional agricol, despre for­mele organizatorice ale muncii sindi­cale în G.A.S. şi S.M.T., despre me­todele de muncă cu activul, împărtă­şind în acelaşi timp p­in experienţa lor în munca pentru transformarea socia­listă a agriculturii în cele trei ra­ioane in întregime cooperativizat». A urmat o vizita la S.M.T. Chirnogenii, unde oaspeţii au luat cunoştinţă de felul cum se pregătesc mecanizatorii pentru începerea muncilor de primă­vară şi cum conduce comitetul sindi­cal al staţiunii în trecerea socialistă in această etapă. Înainte de plecare, tovarăşul Ilia Upenof, preşedintele comitetului sindi­­cal regional al muncitorilor agricoli din Vama, a mulţumit gazdelor din Constanţa pentru primirea prieteneas­că ce le-a fost făcută, subliniind im­portanţa acestui schimb de experienţă în munca sindicală. „Săptămîna cărţii la sate“ In scopul stimulării interesului pentru carte în rîndurile ţărănimii muncitoare, între 21 şi 27 februarie se va organiza ,,Săptămîna cărţii la sate“. La această acţiune vor lua parte, pe lingă Direcţia difuzării cărţii, şi o serie de instituţii şi orga­­nizaţii de masă. Cu acest prilej, în toate librăriile din ţară se vor expune cărţi şi mate­rial de popularizare. Librăriile raio­nale vor fi aranjate şi pavoazate fes­­tiv, iar celelalte librării care difuzea­ză şi cărţi pentru sate îşi vor amenaja vitrine şi standuri. In săptămîna de la 21 la 27 februa­rie, la căminele culturale vor fi orga­nizate discuţii pe marginea broşurilor şi cărţilor pentru oamenii muncii de la sate, programe artistice, iar în ca­drul bibliotecilor săteşti se va face o largă popularizare a cărţilor beletris­tice şi a lucrărilor agrotehnice. In şcolile de la sate vor fi organi­zate, cu participarea utemiştilor şi pionierilor, acţiuni de difuzare a căr­ţii şi diverse manifestări artistice şi culturale. Totodată învăţătorii vor lua parte la activizarea cercurilor de „Prieteni ai cărţii“ De asemenea se va asigura difuza­rea cărţilor prin intermediul carava­nelor cinematografice, care se vor deplasa în această perioadă la sate, iar prin proiectarea de filme vor fi sprijinite acţiunile de difuzare a cărţii în comune. Presa şi posturile de radio vor populariza cărţile pentru sate şi vor publica informaţii în legătură cu ac­ţiunile care vor avea loc în această săptămină. (Agerpres). INFORMAŢII Joi a plecat la Budapesta Comisia romînă care va participa la elabo­rarea şi semnarea planului de mun­că în vederea aplicării convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R.P. Un­gară pe anul 1957. Comisia este alcătuită din tovară­şii, Al. Buican, vicepreşedinte al In­stitutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, preşedintele comisiei, Tiberiu Andrasovsky, rec­torul Institutului Medico-Farmaceu­­tic din Cluj, şi Eugen Jebeleanu, membru în biroul Uniunii Scriitori­lor din R.P.R. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, membrii comisiei au fost salu­taţi de tov. Petre Beile, secretar ge­neral al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai LR.R.C.S. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucu­reşti. ★ Joi dimineaţa a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Comerţului din U.R.S.S. care la in­vitaţia Ministerului Comerţului In­terior din R.P.R. ne-a vizitat ţara timp de 15 zile în cadrul unui schimb de experienţă cu lucrătorii din co­merţul nostru socialist. Din delegaţie au făcut parte: V. F. Ulia­nov, locţiitor al ministrului Comerţului din U.R.S.S., conducătorul delegaţiei, A. R. Maihrovski, locţii­tor al ministrului Comerţului din R.S.S. Ucraineană L. T. Foksa, loc­ţiitor al ministrului Comerţului din R.S.S. Moldovenească, A. I. Vasiliev, director general in Ministerul Comer­ţului din R.S.F.S. Rusă, A. P. Dadu­­ghin, director adjunct al Direcţiei or­ganizării comerţului în Ministerul Co­­merţului Uniunii Sovietice, A. N. Riaznov, director adjunct al Direc­ţiei generale de textile cu ridicata din Ministerul Comerţului Uniunii So­vietice, şi V. V. Sokolov, director ad­junct al Direcţiei comerciale a So­vietului din Leningrad. ★ Miercuri seara s-a înapoiat din Uniunea Sovietică delegaţia Sindica­tului lucrătorilor din învăţămint, al­cătuită din Emil Boldan, membru în Prezidiul C.C. al Sindicatului lucră­torilor din învăţămint, Elena Po­­pescu, preşedintele comitetului raio­nal „­ Bălcescu“-Bucureşti al Sin­dicatului lucrătorilor din învăţămînt, şi Elena Andrei, locţiitor al pre­şedintelui comitetului raional Brăila al Sindicatului lucrătorilor din în­­văţămînt. Membrii delegaţiei au fă­cut în Uniunea Sovietică un rodnic schimb de experiență în probleme sin­­dicale și de învățămînt. Campionatul de şah al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — Campionatul de şah al U.R.S.S. a continuat la 30 ianuarie cu desfășu­rarea partidelor cuprinse în runda a 7-a. Dintr-o Variantă a partidei spa­niole, Bronstein l-a învins pe Nejmet­­dinov care a depășit tîmpul de gîn­­dire. Maestrul Tal a jucat foarte activ deschiderea împotriva lui Antonin ob­­ţinînd avantaj poziţional. Căutînd să forţeze victoria el a sacrificat mate­rial şi în cele din urmă a trebuit să accepte remiza. Aronin şi Petrosian au jucat partida franceză. Manevrind cu multă abilitate Aronin şi-a creat o poziţie superioară in jocul de mijloc. Petrosian a răspuns cu o apărare foarte dîrză şi partida s-a întrerupt cu un uşor avantaj poziţional de par­tea lui Aronin. Taimanov a cîştigat la Klaman, Hol­mov la Hasin şi Aronson la Mikenas. Partidele Toluş—Spasski, Keres— Sto­­kiar Ta­rasov*—Turman. Gurghenidze— Boleslavski s-au­­terminat remiză. Korcinoi a întrerupt cu avantaj deci­siv la Bannik. Spasski și Holmov au căzut de acord asupra remizei în partida în­treruptă din runda a 6-a. Ştiri sportive ■fc Secţia de hochei a R.D. Germane a anunţat la 30 ianuarie că echipa re­prezentativă de hochei pe gheaţă a R. D. Germane va participa la Cam­pionatele mondiale organizate la Moscova intre 24 februarie şi 5 mar­tie. Pînă în prezent la această compe­tiţie s-au înscris echipele reprezenta­tive al R. Cehoslovace, Finlandei, Norvegiei R. P. polone, Japoniei, Austriei, R. D. Germane și Uniunii Sovietice.­­­* Cunoscuta echipă cehoslovacă de fotbal Dukla Praga și-a încheiat tur­neul de iarnă pe care l-a întreprins timp de mai bine de o lună, In ulti­mul meci fotbaliştii cehoslovaci au în­­tilnit la Alep o selecţionată a armatei siriene pe care au intrecut-o cu sco­rul de 3—0. In cursul turneului, echipa Dukla Praga a susţinut 12 meciuri in 5 ţări ,i anume: R.­F Germană, Belgia, Egipt, Sudan şi Siria. Fotbaliştii ce­­hoslovaci au obţinut 8 victorii, au ter­minat două partide la egalitate şi au pierdut două realizînd un golaveraj de 26—10. At In staţiunea de sporturi de iarnă Garm­isch Partenkirchen au început la i ianuarie„ întrecerile de schi din ca­drul „Săptămînii internaţionale a Fe­deraţiei internaţionale de schi“ în primele două zile s-a desfăşurat proba de combinată nordică, victoria reve­­nind germanului Sepp Schiffner cu 449,6 puncte. At La 30 ianuarie a început campio­natul de volei al Uniunii Sovietice la care participă 12 echipe masculine şi 12 formaţii feminine din oraşele Mos­cova, Leningrad, Riga Tallin, Tbilisi Harkov, Kuibîşev și Vifele.

Next