Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)
1957-02-01 / nr. 2883
Vineri 1 februarie 1957 — nr. 2885 De vorbă cu proiectanţii transformatorului de 10.000 KVA şi tensiunea de 110.000 Volţi cu reglaj sub sarcină CRAIOVA (coresp. „Munca“) intr-unul din birourile serviciului tehnic al sectorului „Transformator“ de la fabrica „Electroputere“ i-am intîlnit pe realizatorii proiectului şi prototipului transformatorului de 10.000 KVA şi tensiunea de 110.000 volţi cu reglaj sub sarcină, primul de acest fel construit în ţara noastră. Fiecăruia i-am solicitat să ne spună cîte ceva despre noua realizare. Tovarăşul inginer Iancu Cojocaru ne-a răspuns : — Extinderea reţelelor de 110 kilovolţi a impus necesitatea Construirii pentru prima dată la noi în ţară a echipamentului energetic care pînă în prezent se importa. Această sarcină încredinţată de către conducerea fabricii a constituit pentru noi tinerii ingineri un greu examen, dar în acelaşi timp ne-a adus o mare bucurie şi ne-a insuflat încrederea în forţele noastre. Că nu am dat greş ne-o confirmă şi faptul că încă din prima lună a acestui an fabrica „Electroputere“ a început să construiască în serie noul tip de transformator. In continuare tovarăşul inginer Tiberiu Ciobotaru a ţinut să arate pe scurt cum a fost îndeplinită această sarcină. — Nu am avut experienţă proprie în ce priveşte construirea noului tip de transformator. Sursele de informare în această privinţă au fost reduse. Am ales o soluţie intermediară, care după părerea noastră a îmbinat siguranţa în exploatare prezentată de documentaţia sovietică, cu economicitatea construcţiei germane. După un an de muncă încordată prototipul noului transformator a fost gata, dar despre încercarea şi punerea lui în funcţiune vă va vorbi colegul meu Gheorghe Toma. Cel vizat n-avu încotro şi ne-a spus : — Transformatorul a fost încercat în fabrică la sfîrşitul lunii decem*brie 1956. La toate probele s-au obţinut rezultatelescontate. Zilele trecute el a fost pus în exploatare la Combinatul chimic nr. 2. Fiind încărcat la sarcina nominală a dat rezultate cît se poate de bune. Carnet Electoral Patru răspunsuri la aceeaşi întrebare M-am adresat pe rând unor cetăţeni din oraşul Codrea, tineri şi bătrini cu întrebarea : Pentru ce votaţi dumneavoastră? „...Pentru ce ? Păi, pentru bucurie. Pentru dezvoltarea industrială a ţării, deci şi a fabricii noastre... (Ion Gh. Mihăilă — ,Colorom*) Interlocutorul meu este un fost plugar pălmaş, astăzi maistru chimist, laureat al Premiului de Stat. Aflasem lucruri frumoase despre el şi ţinusem mult să-l cunosc. Cu osebire mă interesa ascensiunea sa de la coroana plugului la una din cele mai strălucite distincţii acordate de stat. Şi asta nu pentru că aş fi fost neîncrezător. Dimpotrivă, tot bătînd în lung şi-n lat drumurile ţării am avut prilejul să aflu multe transformări, nu oameni şi locuri. Încît ele au încetat de mult să mai constituie curiozităţi, toate acestea intrînd în cel mai obişnuit făgaş al prefacerilor pe care le trăim. Mă interesa însă ca om, ca atitudine. Şi apoi, fiecare creştere îşi are particularităţile ei ce merită a fi cunoscute. Acum ne aflăm împreună într-unul din birourile întreprinderii „Colorom“ şi, discutăm, Ion Gh. Mihăilă — căci aşa se numeşte omul nostru — ocolea cu încăpăţînare tot ceea ce se putea referi la persoana sa şi vorbea mai mult despre tovarăşii săi, despre dezvoltarea fabricii în anii din urmă. — Nu-i vorba numai despre mine — zicea el Mulţi au venit de la ţară şi s-au calificat aici. Dacă stai să-i numeri, ţi-ar trebui timp... Şi o să mai vie că fabrica se dezvoltă mereu... Mi-a fost dat să ascult în continuare o straşnică lecţie despre politica partidului în ceea ce priveşte industrializarea ţării ca mijloc de menţinere a neatârnării şi a creşterii bunăstării noastre. El dovedea o adîncă înţelegere a acestei politici pe care o aproba deschis şi căuta să-şi susţină afirmaţiile prin exemple luate din însuşi procesul de dezvoltare a fabricii unde lucrează Cunoşteam diagrama dezvoltării fabricii de produse chimice. Tehnicienii îmi dăduseră toate amănuntele. Dar a trebuit să mai ascult pentru a doua oară deoarece lui Ion Mihăilă îi făcea mare plăcere să vorbească despre toate acestea. întreprinderea „Colorom“ s-a dezvoltat considerabil în ultimii patru ani. Au fost amenajate și reutilate cinci ateliere, s-au construit două secţii moderne pentru producerea de intermediari pentru coloranţi — produse care înainte se importau. Din procesul de producţie a fost eliminat contactul manual cu substanţele vătămătoare, prin mecanizarea descărcării acizilor şi ridicarea materiei prime la aparate. In cîteva secţii s-a introdus ziua de muncă de şase ore. Producţia acestei fabrici chimice a crescut în 1956 (faţă de 1952) cu 40 la sută. Totul pentru om, pentru sănătate, pentru viaţă. Cînd veni vorba de construcţiile social-culturale, bătrînul Ion Mihăilă adăugă! — S-au făcut multe. Dar nuf despre ceea ce s-a făcut vreau să vorbesc, ci despre ceea ce vom face de aci înainte. Se proiectează să se construiască lîngă fabrică un întreg cartier muncitoresc. După cițiva ani n-o să mai cunoști locurile astea... Cînd a tăcut, l-am întrebat direct: — Am aflat că sînteți laureat al Premiului de Stat. Pentru ce anume v-a fost acordată această distincție ? El își frecă puțin barba, căutînd un răspuns. — Păi se zice că pentru contribuția adusă la dezvoltarea industriei de coloranți a ţării. Dar e prea mult... Eu n-am făcut Chiar aşa lucruri de ispravă. Mai sînt şi alţi doi ingineri de la noi, laureaţi. Ei, da , merită să fie laureaţi. Atît ara putut afla despre el însuşi. Mi-am dat repede seama că nu-i place să vorbească prea mult despre sine. După ce ne-am despărţit, preşedintele comitetului de întreprindere, Petre Asan, i-a întregit portretul. Bătrînul este un foarte activ inovator, maistru cu vaste cunoştinţe. El citeşte multă literatură, tehnică şi nu-l scuteşte de critica lui aspră nici chiar pe fecioru-său — maistru şi acesta la întreţinere — atunci cînd nu-i mulţumit de munca lui. Ion Mihăilă, plugarul pălmaş de odinioară, este astăzi iubit şi stimat de întregul colectiv. • „...Pentru ca toţii oamenii muncii să locuiască in case corespunzătoare, aşa cum mi-am făcut eu casa, ca şi atiţia alţii din fabrica noastră...” (Maria Thomas — IPROFIL) Nu departe de întreprinderea „Colorom”, dincolo de artera principală a oraşului, se intind uriaşele clădiri ale întreprinderii IPROFIL Măgura Codlei, Mei se fabrică In serie caroserii pentru autocamioanele Steagul Roşu”. La intervale aproape reputate — aproximativ din două in două ore — se vede ieşind pe poarta întreprinderii un camion cu caroserie nouă, vopsită în verde închis. La secţia de confecţionare şi montare a platformelor de autocamioane se munceşte în bandă. Oameni îndemânatici, repartizaţi în mici grupuri de lucru, sunt într-o continuă întrecere cu timpul. Ei au un calendar propriu, calendar care se măsoară — după spusele unui timplar — în „caroserii de maşini". Măgura Codlei nu mai este aşa cum am văzut-o cu ciţiva ani în urmă. Mă plimbam prin curtea imensă a fabricii şi aveam impresia că mă aflam aci pentru întîia oară. Hale noi, unele terminate, altele In roşu se înălţau pretutindeni ca o mărturie a înnoirilor. S-au construit două corpuri de uscatorie, un atelier de montajcăruţe, o secţie de valorificare a deşeurilor, o unitate pentru tapisatul mobilei şi atttea altele. Foarte amabil, tovarăşul Alexandru Racz,, şeful serviciului muncă şi salarii, imi face dovada cifrică a creşterii fabricii. Faţă de anul 1952 producţia globală a crescut cu 75 la sută şi productivitatea muncii cu 83 la sută. Numărul de salariaţi a crescut şi el simţitor iar cstipul lor mediu este cu 54 la sută mai mare faţă de acelaşi an luat pentru comparaţie. Statul a acordat credite salariaţilor întreprinderii în valoare de 780.000 lei pentru construcţii de locuinţe muncitoreşti individuale. Undeva, lîngă şoseaua naţională s-a ridicat un tntrep cartier. Aci şi-a făcut casă şi muncitoarea Maria Thomas, ca şi alţi 31 de tovarăşi din întreprindere. i „...Pentru linişte şi pace, ca să ne putem bucura de realizările noastre, de cele de acum, precum şi de cele viitoare..." (Vasile Gherasim — funcţionar) In aceşti patru ani Codrea s-a dezvoltat mult în toate laturile vieţii sale, îmi dau seama de creşterea Codreei răsfoind dosarele conţinînd realizările sfatului popular orăşenesc. Voi lăsa la o parte învelişul cifrelor — simt că orice vorbe sînt de prisos — şi voi cita aceste realizări fără vreun alt adaus, aşa cum le-am extras din dosare. ★ Un spital cu o sută paturi înzestrat cu instalaţii moderne şi o policlinică. ★ Două noi şcoli profesionale — în ramurile chimie şi lemn. ★ Un cămin de cartier, un cămin de zi şi o creşă. ★ In 300 de apartamente oamenii şi-au introdus gaz metan. ★ S-au făcut trotuare pe o suprafaţă de 2.000 m.p ★ A luat fiinţă o gospodărie agricolă colectivă cu 292 familii. ★ Două întovărăşiri agricole cuprinzînd 176 familii. ★ O întovărăşire zootehnică cuprinzînd 114 familii. Etc, etc, etc... * „...Pentru ca fiecare om, tînăr sau bătrîn să aibă mereu deschisă calea spre învăţătură şi cultură, aşa cum o avem noi... (Ana Coman — IPROFIL) Se Inserase, Fulgura uşor Mă plimbam prin micul orăşel şi mă gîndeam ca a doua zi să dau o raită pe la instituţiile culturale pentru a găsi fundament spuselor Anei Coman. Şi cum mă plimbam Imi trecu deodată prin minte: de ce miine şi nu chiar acum, tn seara asta ? Ce vor fi făcind cetăţenii la această oră ? Ajunsesem de-acum In faţa şcolii germane din localitate. Am intrat. M-a Intlmpinat o tlnără profesoară — Maria Tecuşanu. Se pregătea să intre la oră Cîteva lămuriri date in fugă mi-au fost de-ajuns. In şcoală, la orele acestea, fiinţează un liceu seral. Elevii — tineri şi vârstnici din întreprinderile şi instituţiile oraşului — îşi însuşesc acum ceea ce nu şi-au putut însuşi in anii întunecaţi de odinioară, din pricini binecunoscute nouă tuturor. In altă aripă a clădirii am aflat alt curs. Tinărul şi mult apreciatul doctor Nicolae Saghin, directorul şi unul din organizatorii acestui curs, mă informează: „Aceasta este o şcoală pentru surori de Cruce Roşie. Scopul ei este de a crea o rezervă pentru organizaţia noastră sanitară. Elevele sunt recrutate din producţie. 41 de fete"... In timp ce şedeam de vorbă pe coridorul claselor veneau alte fete din oraş, multe şi vesele, la repetiţiile corului german din localitate ...Fulgura mereu. La lumina becurilor electrice se vedea cum cerne văzduhul... Cetăţenii se plimbau... În micul studio radiofonic al oraşului, instalat la „Casa de Cultură", brigada artistică a întreprinderii IPROFIL prezenta un scurt program închinat alegerilor de deputaţi pentru cel mai înalt sfat al ţării. Undeva pe o stradă, la o anume casă, tinerii saşi se adunaseră la tradiţionala lor sărbătoare de lamă „Fasching" — un fel de bal mascat sau carnaval — şi petreceau. La gospodăria agricolă colectivă se dansa. Acordurile orchestrei se auzeau limpede acum, seara, cînd firea se mai linişteşte şi totul trage spre odihnă. La biblioteca orăşenească cetăţenii intrau şi ieşeau. Intr-un continuu dure-vino... Ai ...Şi cum mă plimbam aşa, inregistrlnd aproape mecanic toate acestea, crescu in mine convingerea că spusele Anei Coman, ca şi ale celorlalţi tovarăşi cărora mă adresasem cu întrebarea — Pentru ce veţi vota la 3 februarie ? — au un fundament de beton nn Însăşi realitatea vieţii noastre. ŞT. ZIDARIŢA MUNKA Oamenii muncii întimpină alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională sub semnul luptei pentru noi realizări Eforturi coordonate în procurarea pieselor de schimb necesare reparaţiilor maşinilor agricole M-aim abătut, nu de mult, pe la S.M.T._Aradu Nou. Voiam să aflu în ce stadiu se află aici pregătirea parcului de maşini şi tractoare pentru muncile agricole din acest an. Directorul staţiunii, Golbacsi Matei, plin de amabilitate, lri-a pus imediat la curent. El mi-a arătat că re-araţia tractoarelor se desfăşoară reativ bine, staţiunea aflîndu-se în această privinţă,la loc de frunte. Cu toate acestea oamenii nu sînt mulţumiţi de ritmul lucrărilor. Ei, ca şi a.'.te unităţi, ar fi putut repara pînă acum mult mai multe tractoare, dar... — Ne lipsesc o serie de piese — îmi spunea dînsul supărat. Avem nevoie de ax antrenor la transmisia finală K.D., disc de antrenare, axul rolei, carcasa cutiei de viteze și mai ales role. Fără ele tractoarele sunt ca și cum n-ar fi reparate. — Dar bazele de aprovizionare nu vă dau ajutorul necesar ? — Adevărul este că primim unele piese. Din acelea de care avem foarte mare nevoie însă, nu primim ,decit cantităţi mici sau deloc. Şi atunci facem şi noi ce putem. Trebuie să recunoaştem că această situaţie nu ne bucură deloc şi e normal să dea de gîndit, cu atît mai mult, cu cît ea se întîlneşte în numeroase unităţi atît din regiunea Timişoara cît şi în alte regiuni ale ţării ca : Bucureşti, Cluj, Baia Mare şi altele. Se poate pune atunci în mod logic întrebarea: de ce bazele de aprovizionare nu dau unităţilor ajutorul cuvenit ? Pentru a-mi lămuri unele nedumeriri, am discutat cu tovarăşii din serviciul regional S.M.T. şi de la Trustul G.A.S. Timişoara, am vizitat cîteva baze de aprovizionare. Am arătat, de pildă, tovarăşului director Filip Oprişa de la baza din Arad că unităţile au nevoie de o seamă de piese absolut trebuincioase. — Perfect adevărat — mi-a răspuns dînsul. Unităţile au într-adevăr nevoie de piese, iar noi n-avem uneori de unde să le dăm. Judecă şi dumneata : baza serveşte vreo 32 de unităţi. Poate ea oare să asigure tuturor acestora piesele cerute ? Am să dau cazul reperului carcasa punţii din spate. Am primit de la OraşulStalin (uzinele „Ernst Thälmann“) numai 3 bucăţi in timp ce s-au comandat 70. Situaţia aceasta se întîmplă şi cu alte piese. Am să vă dau alte exemple. Reperul 39/203 (pinion de comandă) e foarte cerut. Or, T.M.U.Medgidia ne-a trimis abia de curînd 40 de bucăţi, deşi prin noiembrie s-au cerut 800 bucăţi. I.M.S.Roman, la fel, nu ne-a expediat nimic din comanda noastră prin care ceream tamăşi de cilindri, culibatoare, pinioane etc. Realitatea este că în agricultură se consumă încă foarte multe piese. Dar există și lipsuri importante în sistemul de aprovizionare. Una dintre acestea o constituie faptul că nu s-a reuşit nici pînă astăzi să se stabilească just un necesar de piese aproape de realitate. Şi de unde porneşte acest lucru ? De la nepotrivirea dintre normativ şi teren. In normativ, de pildă, se arată că la 100 tractoare se consumă anual 240 role. Or, într-un an, la un tractor se schimbă cel puţin 8 role. La 100 de tractoare e nevoie deci de 800 role şi nu de 240. A doua problemă este neconcordanţa dintre planul de aprovizionare al unităţilor beneficiare şi cele ale bazelor. De fapt nici nu poate fi vorba de aşa ceva, întrucît de planurile de aprovizionare ale beneficiarilor (S.M.T. şi G.A.S.) nici nu se ţine seama. Aceste deficienţe provoacă greutăţi serioase în aprovizionarea unităţilor cu piese. O frînă în bunul mers al reparaţiilor o constituie şi faptul că unele dintre întreprinderile furnizoare nu-şi îndeplinesc la timp şi în sortimentul cerut obligaţiile. Tovarăşii din conducerea unor întreprinderi mari ca I.M.U.-Medgidia, I.M.S.-Roman şi altele, subapreciază comenzile pentru agricultură. Dar dacă întreprinderile nu livrează la timp piesele, bazele nu au nici ele de unde să aprovizioneze unităţile. Faptul acesta a determinat ca unii dintre conducătorii G.A.S., şi S.M.T. şi centre mecanice să „ocolească“ bazele de aprovizionare, să trimită deseori delegaţi şi autocamioane la întreprinderile industriale, ceea ce implică cheltuielil«justificate de fonduri importante, pierdere de timp şi întîrzierea reparaţiilor. Nu e mai puţin adevărat că dacă unele unităţi furnizoare nu se achită la timp de obligaţiile contractuale faţă de agricultură, se datorează şi lipsei de preocupare a reprezentanţilor Ministerului G.A.S. şi al Agriculturii, aflaţi pe lingă întreprinderile furnizoare, tărăgănării manifestată de către Direcţia Generală de Aprovizionare şi Desfacere. Aşa se face că a murii, în toiul lucrărilor, unităţile agricole, ale căror nevoi se cunoşteau din noiembrie, nu primesc la timp piesele strangulante şi materialele necesare. Mecanizarea agriculturii cere tractoare multe şi bine puse la punct pentru a se realiza prevederile pe care plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie le-a precizat. De aceea, Ministerul G.A.S.şi Ministerul Agriculturii au datoria să ia de urgenţă măsurile cuvenite, să coordoneze eforturile pentru rezolvarea problemei. Să insiste hotărît pe lîngă Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini ca unităţile furnizoare să-şi respecteobligaţiile contractuale. Să se mărească răspunderea comandamentelor de reparaţii şi să se dezvolte iniţiativa acestora în a găsi posibilităţi locale de procurare şi producerea pieselor, Centrelor Mecanice să li se dea posibilitate să confecţioneze asemenea piese, pentru că unele din ele dispun de condiţii. Este necesar să fie continuată acţiunea de redistribuire a pieselor între bazele de aprovizionare. Totodată, Ministerul G.A.S. şi Ministerul Agriculturii vor trebui să asigure în acest an respectarea planurilor de reparaţii în G.A.S. şi S.M.T. astfel încît să se lichideze campania de reparaţii din iarnă. ,O atare măsură asigură o mai bună aprovizionare cu piese şi o eşalonare justă a comenzilor către industrie, înlătură vîrfurile şi asaltul la reparaţii şi mai ales lucrările de proastă calitate care încarcă considerabil preţul de cost. In general, e absolut necesar să se facă paşi hotărîţi şi imediaţi pe linia aprovizionării unităţilor cu piese şi materiale. Este limpede că numai o întocmire justă a planului de aprovizionare pe baza unui normativ judicios, şi respectarea strictă a planurilor de livrare a pieselor, chezăşuiesc, în mare măsură, operativitatea şi lucrul de calitate la reparaţii. ing agr. V. STANCU TIMIŞOARA (de la trimisul nostru). Culturile irigate, în special porumbul, asigură,in condiţii climatice normale şi mai ales în timp de secetă sporuri apreciabile de recoltă. De aceea, plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 a stabilit că trebuie acordată o atenţie deosebită extinderii suprafeţelor de culturi irigate. In ce priveşte întocmirea planurilor de amenajare a terenurilor şi executare a lucrărilor, se arată în Raportul ţinut de tov. Gh. Gheorghiu-Dej la plenară — ele trebuie să se bazeze pe metode simple şi economice, pe resurse existente pe plan local, care nu necesită cheltuieli mari de fonduri şi materiale. Actualmente, în regiunea Timişoara s-a început aplicarea în practică a acestor prevederi. Astfel, în urma consultărilor ce au avut loc între specialişti şi comitetul regional de partid, s-a hotărît înfiinţarea a patru brigăzi de lucru, care au sarcina de a stabili suprafeţele pentru irigat. Brigăzile de specialişti vor merge de-a lungul rîurilor Mureş, Aranca, Canalul Matca, Bega, Bîrzava şi altele, al căror debit total asigură irigarea a circa 20.000 hectare. Acestea ar putea fi cultivate cu legume pentru aprovizionarea oraşului şi cu porumb. In prezent cele patru brigăzi se află pe teren, împreună cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat ei apreciază suprafeţele de pămînt, fac ridicările topografice corespunzătoare şi duc muncă de lămurire în rîndurile ţăranilor muncitori pentru comasarea terenurilor. Brigăzi organizate pentru stabilirea terenurilor irigabile Metalurgiştii de la uzina „Independenţa“ din Sibiu, întimpină alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, cu frumoase realizări în producţie. Printre tinerii fruntaşi ai uzinei, se numără şi utemistul Hodîrnău Sebastian, strungar la secţia I-a Mecanică, organizatorul grupei sindicale nr. 28, care va vota la 3 februarie pentru prima oară. In consfătuirea de producţie ţinută la începutul acestei luni, a fost printre primii care şi-a luat angajamentul, ca In cinstea alegerilor să-şi depăşească planul de producţie ce-i revine pe luna ianuarie cu 15 la sută. Acest angajament a fost depăşit. La data de 18 ianuarie, graficul afişat in secţie a arătat că realizase 30 la sută peste plan. Foto şi text ŞT. ALBESCU Noi construcţii ridicate la Turda Nu de mult în centrul oraşului Turda a început construirea unui bloc pentru muncitorii de la uzinele chimice. Azi acest bloc cu 26 apartamente şi magazine la parter este gata. In oraş s-au construit 14 asemenea blocuri Noua uzină de apă va fi şi ea dată în folosinţă astfel încît cartierele mărginaşe nu vor suferi de lipsa apei. O mîndrie a Turciei este şi noua policlinică, construită în anii aceştia. V. Salzman corespondent voluntar Primele rezultate ale iniţiativei jurnaliştilor hunedoreni şi nu are fontă declasată. Sus, pe platoul de încărcare, Petru Dărăbăneanu, şeful echipei de încărcători, din schimbul II, se consultă cu maistrul Gheorghe Dascălu asupra materialelor ce trebue sortate şi dozate în furnal. O pornesc împreună spre silozuri. Supraveghează şi îndrumă munca dozatorilor şi încărcătorilor pentru ca reţeta de încărcare să poată fi respectată cu stricteţe, pentru ca praful de cops, calcar şi sterilul de minereu să nu intre în fumal. — Lucrul acesta ne ajută — spune maistrul Gheorghe Dascălu , să înlăturăm deranjamentele în mersul furnalului, să reducem consumul de cocs şi calcar, să dăm o fontă de bună calitate şi să îmbunătăţim în acest an indicii de utilizare a volumului util al furnalului cu cel puţin10 la sută faţă de media realizată in anul trecut. Iniţiativa furnaliştilor hunedoreni îşi confirmă pe zi ce trece valoarea ei. Rezultatele înregistrate încă din primele zile arată că, colectivul furnalului nr. 1 a depăşit cu 13,8 la sută media indicilor de utilizare a volumului util al furnalului, realizată în anul 1956. Prin noile măsuri de conducere a procesului tehnologic preconizate de iniţiativă, care au fost experimentate încă înainte de pornirea iniţiativei, colectivul furnalului nr. 1 a putut da în cinstea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Napţlobală de la 1—18 ianuarie cu 337 tone fontă peste planuil de producţie, reducînd în acelaşi timp declasatele de fontă la zero. Furnaliştii vin în acest fel în ajutorul oţelarilor, care şi-au propus să elaboreze în 1957 cel puţin 640 şarje rapide anual pe schimb. HUNEDOARA (coresp. „Munca“). — Pe platforma de descărcare a furnalului nr. 1 topitorii din echipa lui Ion Badea predau schimbul celor din echipa lui Avram Culda. Prim topitorii controlează aparatele. Furnalul are mersul normal, îl arată liniile drepte descrise pe banderole Echipa lui Ion Bîldea a făcut 3 descărcări ________Pag. 3-a Schimb de experienţă in munca sindicală cu prietenii bulgari CONSTANŢA (coresp. „Munca“) Oraşul nostru a găzduit zilele acestea un grup de activişti sindicali şi mecanizatori sosiţi din R.P. Bulgaria, la invitaţia comitetului sindical regional agricol Constanţa. După ce au vizitat oraşul, portul şi litoralul, oaspeţii au ascultat cu interes o expunere a tovarăşului Octavian Ciobanu, preşedintele comitetului sindical regional agricol, despre formele organizatorice ale muncii sindicale în G.A.S. şi S.M.T., despre metodele de muncă cu activul, împărtăşind în acelaşi timp pin experienţa lor în munca pentru transformarea socialistă a agriculturii în cele trei raioane in întregime cooperativizat». A urmat o vizita la S.M.T. Chirnogenii, unde oaspeţii au luat cunoştinţă de felul cum se pregătesc mecanizatorii pentru începerea muncilor de primăvară şi cum conduce comitetul sindical al staţiunii în trecerea socialistă in această etapă. Înainte de plecare, tovarăşul Ilia Upenof, preşedintele comitetului sindical regional al muncitorilor agricoli din Vama, a mulţumit gazdelor din Constanţa pentru primirea prietenească ce le-a fost făcută, subliniind importanţa acestui schimb de experienţă în munca sindicală. „Săptămîna cărţii la sate“ In scopul stimulării interesului pentru carte în rîndurile ţărănimii muncitoare, între 21 şi 27 februarie se va organiza ,,Săptămîna cărţii la sate“. La această acţiune vor lua parte, pe lingă Direcţia difuzării cărţii, şi o serie de instituţii şi organizaţii de masă. Cu acest prilej, în toate librăriile din ţară se vor expune cărţi şi material de popularizare. Librăriile raionale vor fi aranjate şi pavoazate festiv, iar celelalte librării care difuzează şi cărţi pentru sate îşi vor amenaja vitrine şi standuri. In săptămîna de la 21 la 27 februarie, la căminele culturale vor fi organizate discuţii pe marginea broşurilor şi cărţilor pentru oamenii muncii de la sate, programe artistice, iar în cadrul bibliotecilor săteşti se va face o largă popularizare a cărţilor beletristice şi a lucrărilor agrotehnice. In şcolile de la sate vor fi organizate, cu participarea utemiştilor şi pionierilor, acţiuni de difuzare a cărţii şi diverse manifestări artistice şi culturale. Totodată învăţătorii vor lua parte la activizarea cercurilor de „Prieteni ai cărţii“ De asemenea se va asigura difuzarea cărţilor prin intermediul caravanelor cinematografice, care se vor deplasa în această perioadă la sate, iar prin proiectarea de filme vor fi sprijinite acţiunile de difuzare a cărţii în comune. Presa şi posturile de radio vor populariza cărţile pentru sate şi vor publica informaţii în legătură cu acţiunile care vor avea loc în această săptămină. (Agerpres). INFORMAŢII Joi a plecat la Budapesta Comisia romînă care va participa la elaborarea şi semnarea planului de muncă în vederea aplicării convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R.P. Ungară pe anul 1957. Comisia este alcătuită din tovarăşii, Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, preşedintele comisiei, Tiberiu Andrasovsky, rectorul Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj, şi Eugen Jebeleanu, membru în biroul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii comisiei au fost salutaţi de tov. Petre Beile, secretar general al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai LR.R.C.S. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. ★ Joi dimineaţa a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Comerţului din U.R.S.S. care la invitaţia Ministerului Comerţului Interior din R.P.R. ne-a vizitat ţara timp de 15 zile în cadrul unui schimb de experienţă cu lucrătorii din comerţul nostru socialist. Din delegaţie au făcut parte: V. F. Ulianov, locţiitor al ministrului Comerţului din U.R.S.S., conducătorul delegaţiei, A. R. Maihrovski, locţiitor al ministrului Comerţului din R.S.S. Ucraineană L. T. Foksa, locţiitor al ministrului Comerţului din R.S.S. Moldovenească, A. I. Vasiliev, director general in Ministerul Comerţului din R.S.F.S. Rusă, A. P. Dadughin, director adjunct al Direcţiei organizării comerţului în Ministerul Comerţului Uniunii Sovietice, A. N. Riaznov, director adjunct al Direcţiei generale de textile cu ridicata din Ministerul Comerţului Uniunii Sovietice, şi V. V. Sokolov, director adjunct al Direcţiei comerciale a Sovietului din Leningrad. ★ Miercuri seara s-a înapoiat din Uniunea Sovietică delegaţia Sindicatului lucrătorilor din învăţămint, alcătuită din Emil Boldan, membru în Prezidiul C.C. al Sindicatului lucrătorilor din învăţămint, Elena Popescu, preşedintele comitetului raional „ Bălcescu“-Bucureşti al Sindicatului lucrătorilor din învăţămînt, şi Elena Andrei, locţiitor al preşedintelui comitetului raional Brăila al Sindicatului lucrătorilor din învăţămînt. Membrii delegaţiei au făcut în Uniunea Sovietică un rodnic schimb de experiență în probleme sindicale și de învățămînt. Campionatul de şah al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — Campionatul de şah al U.R.S.S. a continuat la 30 ianuarie cu desfășurarea partidelor cuprinse în runda a 7-a. Dintr-o Variantă a partidei spaniole, Bronstein l-a învins pe Nejmetdinov care a depășit tîmpul de gîndire. Maestrul Tal a jucat foarte activ deschiderea împotriva lui Antonin obţinînd avantaj poziţional. Căutînd să forţeze victoria el a sacrificat material şi în cele din urmă a trebuit să accepte remiza. Aronin şi Petrosian au jucat partida franceză. Manevrind cu multă abilitate Aronin şi-a creat o poziţie superioară in jocul de mijloc. Petrosian a răspuns cu o apărare foarte dîrză şi partida s-a întrerupt cu un uşor avantaj poziţional de partea lui Aronin. Taimanov a cîştigat la Klaman, Holmov la Hasin şi Aronson la Mikenas. Partidele Toluş—Spasski, Keres— Stokiar Tarasov*—Turman. Gurghenidze— Boleslavski s-auterminat remiză. Korcinoi a întrerupt cu avantaj decisiv la Bannik. Spasski și Holmov au căzut de acord asupra remizei în partida întreruptă din runda a 6-a. Ştiri sportive ■fc Secţia de hochei a R.D. Germane a anunţat la 30 ianuarie că echipa reprezentativă de hochei pe gheaţă a R. D. Germane va participa la Campionatele mondiale organizate la Moscova intre 24 februarie şi 5 martie. Pînă în prezent la această competiţie s-au înscris echipele reprezentative al R. Cehoslovace, Finlandei, Norvegiei R. P. polone, Japoniei, Austriei, R. D. Germane și Uniunii Sovietice.* Cunoscuta echipă cehoslovacă de fotbal Dukla Praga și-a încheiat turneul de iarnă pe care l-a întreprins timp de mai bine de o lună, In ultimul meci fotbaliştii cehoslovaci au întilnit la Alep o selecţionată a armatei siriene pe care au intrecut-o cu scorul de 3—0. In cursul turneului, echipa Dukla Praga a susţinut 12 meciuri in 5 ţări ,i anume: R.F Germană, Belgia, Egipt, Sudan şi Siria. Fotbaliştii cehoslovaci au obţinut 8 victorii, au terminat două partide la egalitate şi au pierdut două realizînd un golaveraj de 26—10. At In staţiunea de sporturi de iarnă Garmisch Partenkirchen au început la i ianuarie„ întrecerile de schi din cadrul „Săptămînii internaţionale a Federaţiei internaţionale de schi“ în primele două zile s-a desfăşurat proba de combinată nordică, victoria revenind germanului Sepp Schiffner cu 449,6 puncte. At La 30 ianuarie a început campionatul de volei al Uniunii Sovietice la care participă 12 echipe masculine şi 12 formaţii feminine din oraşele Moscova, Leningrad, Riga Tallin, Tbilisi Harkov, Kuibîşev și Vifele.