Munca, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 3139-3165)
1957-12-01 / nr. 3139
fi, UMA CULTURII „Zdrobite cătuşe în urmă rămîn“... Poetul a inteles izbinda poporului său şi a aşternut versul pe hîrtie, iar condeiul său era atunci ca dalta care înseamnă în marmura istoriei urme de neşters- Compozitorul i-a dăruit aripile cîntecului, iar sute şi mii de oameni, sute şi mii de glasuri l-au înălţat asemeni stindardelor victoriei. Primul vers al primului cîntec închinat Republicii vestea că s-au sfărîmat cătuşele unei asupriri de veacuri, că odată cu ele s-a prăbuşit şi ultimul stîlp al unei orinduiri nedrepte şi crude. „Stăpîn pe destin e poporul !"... glăsuia răspicat acelaşi cîntec pe care sute şi mii de oameni ii cintau păşind puternici şi liberi, stăpini ai unei ţări minunate, spre un viitor pe care se pregăteau să-l făurească cu propriile lor mîini: luarea a tot ce este valoros in moştenirea culturală a trecutului şi prin creşterea plină de grijă a tinerei generaţii de creatori din toate domeniile a culturii noastre naţională în formă şi socialistă în conţinut. În această privinţă bilanţul celor zece ani este cit se poate de rodnic şi poate umple pe fiecare din noi de o îndreptăţită mîndrie patriotică. Scriitorii şi artiştii, cărturarii şi savanţii care simt astăzi ca niciodată cit de pline de miez şi rod sínt strădaniile lor, cit de utile şi necesare sínt poporului muncitor creaţiile lor, au păşit alături de el, umăr la umăr in lupta pentru socialism. Ne-ar trebui pagini nenumărate pentru a putea înşirui tot ce s-a înfăptuit în aceşti ani în domeniul ştiinţei, literaturii şi al- Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! ANUL XIII.nr 3139 DUMINICA 1 DECEMBRIE 1957 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani in numărul de azi s Se traduc în viată hotărîrile cotvgreselor sindicatelor. (pag. 2 a) M. Roban: Muncitorimea japoneză luptă dirz pentru revendicările sale. (pag. 3-a) IN ADUNAREA GENERALA A O.N.U. (Intervenţiile reprezentanţilor R.P.R.). (pag. 3-a) Recepţie la Moscova in cinstea delegaţiei militare a R. P. Chineze. (pag. 3-a) Cuvîntul scriitorului Eusebiu Camilar De atunci au trecut zece ani... S-au înălţat uzine şi fabrici — zumzet neîncetat de ciocane şi motoare, clocot de oţel şi fontă — clădiri adăpostind truda savanţilor şi strădania celor mai tinere vlăstare; prin munţii Înalţi trec drumuri de fier, pe ogoarele brăzdate de puternice maşini cresc recolte bogate, din puterea imblînzită a apelor ţîşneşte lumina. Iar făuritorii de viaţă nouă „muncitori şi ţărani, cărturari şi ostaşi“, uniţi sub steagul biruitor al comuniştilor, au înfăptuit nu numai o uriaşă transformare economică şi socială a ţării, ci şi o revoluţie de un fel deosebit, fără gloanţe şi singe, revoluţia care se reflectă în conştiinţa oamenilor, revoluţia culturală. Dacă din punct de vedere al dezvoltării industriei şi agriculturii, de pildă, este suficient să pui alături cîteva cifre sau procente pentru a măsura cu precizie distanţa între ,,ieri" şi „azi“, sau pentru a cîntări „greutatea" unui deceniu de Republică, pentru a oglindi rezultatele dezvoltării culturale a unei ţări care număra în trecut patru milioane şi jumătate de analfabeţi şi unde astăzi numai în facultăţi învaţă 81.206 studenţi, cifrele oricît de grăitoare ar fi nu reuşesc să cuprindă întreaga semnificaţie a trecerii de la „întuneric" la „lumină". Nu au trecut decit zece ani, dar poporul muncitor, sub conducerea partidului, a izbutit — aşa cum spune şi vechea zicală populară. — „să facă într-un an cît alţii în zece" şi de aceea ni se pare că au trecut secole de la vremea în care Eminescu murea din pricina mizeriei sau un Grigorescu, Caragiale, Babeş sau Matei Milie îşi realizau nemuritoarele lor creaţii cu preţul unor dureroase sacrificii şi umilinţe. Nu este întîmplător faptul că această lună care precede cea de a zecea aniversare a Republicii noastre populare va fi închinată culturii şi va constitui — în ansamblul manifestărilor ei — un raport către patrie pe care-l prezintă nu prin cifre sau dări de seamă, ci „pe viu“ toţi cărturarii şi artiştii ţării. Lenin scria încă înainte de înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie că „socialismul începe acolo unde milioane de oameni îşi însuşesc cultura“ Partidul nostru, credincios învăţăturii marxist-leniniste, a condus cu mină sigură, nu numai opera de construire a bazei materiale a socialismului, ci şi pe aceea a transformării conştiinţei oamenilor prin larga răspîndire a culturii în mase. E aproape cu neputinţă să poţi exprima sau exemplifica prin puţine cuvinte cit de mare este influenţa culturii asupra oamenilor indiferent de profesia sau de preocupările lor. Intilnim uneori un cioban citind pe Sadoveanu, un ţăran recitind pe Eminescu, un mecanic de locomotivă jucînd pe Ferdinand în „intrigă şi iubire", un muncitor cîştigînd cel mai înalt premiu de interpretare muzicală şi... eite alte exemple de acest fel ne stau astăzi la îndemînă. Am citat exemplele acestea fără a le însoţi cu nume — deşi fiecare din ele ar putea fi alăturate, nu unuia, ci multor nume — pentru că ele au astăzi în ţara noastră valoare de simbol. Este rodul unei temeinice munci de răspîndire sistematică a culturii şi artei în mijlocul acelora pe care odinioară îi cuprindea bezna obscurantismului şi a neştiinţei de carte. In această muncă partidul a avut un ajutor de nădejde in sindicate şi în celelalte organizaţii de masă. Propagarea prin conferinţe, la cluburi şi culturi roşii a celor mai avansate metode de muncă, a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii, a literaturii şi artei, organizarea unei mari diversităţi de cercuri artistice de amatori sunt numai cîteva din mijloacele prin care sindicatele au sprijinit şi sprijină opera de culturalizare a maselor. Revoluţia, culturală a însemnat însă şi dezvoltarea neîncetată — prin preter. Numeroasele şi variatele manifestări prilejuite de Luna culturii, care începe astăzi, vor oglindi mai grăitor decit orice cifre sau cuvinte bogăţia înfăptuirilor din acest domeniu atît de vast şi cuprinzător. Dar cum unul din principiile de bază ale concepţiei noastre despre lume şi viaţă ne determină să nu ne oprim niciodată un loc, ci să privim mereu cu încredere în viitor, chiar acum cînd sărbătorim un deceniu de Republică populară şi afirmăm cu mîndrie tot ce am dobindit, trebuie să amintim că mai sunt multe, foarte multe de făcut- In faţa oamenilor de ştiinţă, a scriitorilor şi artiştilor, a intelectualităţii progresiste, în ansamblul ei, stau sarcini de răspundere pe care le va îndeplini cu siguranţă, strins unită în luptă cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului. De aceea în acest prag de nou deceniu, în această lună, care va fi o trecere în revistă a realizărilor lor, poporul muncitor adresează tuturor celor ce muncesc în domeniul culturii, o fierbinte chemare prin neuitatele versuri ale poetului A. Toma : „Şi voi ziditori prin cuvînt, — harnică întrecere cu mînuîtorii de ciocan şi seceră, — pregătiţi viitorului grînarele sporului, aripile zborului !“ ...Am poposit deunăzi la Govora, mai precis pe şantierul fabricii de sodă ce se construieşte aici. In urmă cu trei ani, pe locurile unde se înalţă schelele metalice ale construcţiilor păşteau turme de oi... Azi lingă staţiunea de odihnă cu acelaşi nume, în vecinătatea Oltului, se ridică un nou orăşel. In clişeul din dreapta : vedere generală a halei tobelor şi a cuptoarelor de var în curs de construcţie. Pentru muncitorii constructori s-au dat în folosinţă 6 blocuri cu cite 12 apartamente fiecare, două cămine pentru nefamilişti. 24 de familii de muncitori şi-au construit locuinţe individuale cu ajutorul statului. In clişeul de jos , vedere generală a noilor locuinţe. Faptele de muncă ale tinărului Alexandru Tunaghy, sudor (clişeul din dreapta jos) sunt binecunoscute constructorilor. El îşi depăşeşte cu regularitate norma cu 45—50°lo, fiecare procent fiind proporţional cu ...înălţimea la care sudează. Fotografii: P. COZIA S AN TIE IT ’ 57 In întîmpinarea celei de a zecea aniversări a R. P. Român. Ieri, un reporter al ziarului nostru a fost invitat la Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. Iată ce a aflat: LA 30 NOIEMBRIE, DEPARTAMENTUL AMINTIT ŞI-A ÎNDEPLINIT PLANUL producţiei GLOBALE PE ANUL 1937. In primele 10 luni ale anului unităţile departamentului au dat peste plan 32.000 m.p. parchete, 1.730 m.c. lemn de celuloză, 3.700 m.c. cherestea de stejar, 170.000 butoaie, 14.250 m.p. panel, precum şi mobilă in valoare de 22 milioane lei, din care 2.385 garnituri dormitoare, 1.687 garnituri pentru bucătărie, 284 garnituri mobilă tip cameră-studio, 71.000 scaune curbate. De asemenea, au mai fost date peste plan 27 milioane cutii de chibrituri. Productivitatea muncii pe întregul departament a crescut în această perioadă cu 104 la sută. In sectorul produselor finite din lemn, datorită reducerii preţului de cost cu 4,32 la sută, faţă de 2,93 cit era sarcina planificată, s-au obţinut economii in valoare de 5.000.000 lei. (rep)Ultima propunere de inovaţii, „modificarea arzătoarelor de păcură la cazane“,înregistrată la cabinetul tehnic al uzinelor textile ,30 Decembrie" din Arad, aparţine lăcătuşului Dumitru Brata de la instalaţia de forţă. Aceasta este cea de a 176-a propunere de inovaţie făcută în anul 1957. Dintre acestea, peste 100 au fost acceptate şi aplicate. Ele aduc anual întreprinderii o economie antecalculată de aproape 500.000 lei. Multe din inovaţiile înfăptuite la această uzină prezintă un interes general pentru sectorul respectiv, aşa cum este cea denumită „Albirea continuă“, ori „Rate“ Departamentul Industriei Lemnului şi-a îndeplinit planul anual Nume ele noi inovatori Peste 30 de întreprinderi din regiunea Ploeşti lucrează în contul anului viitor fie de vopsit fire din resurse interne". Alături de inovatorii cunoscuţi, ale căror nume figurează de multe ori la cabinetul tehnic — cum este cazul tovarăşilor Gh. Ondreicsik, Petru Giurea, Acaţiu Covaci, Miron Muscă şi alţii — au apărut noi inovatori din rîndul muncitoarelor, ca de pildă ţesătoarea Hermina Sălăjan, ajutoarea de maistru Elena Avram, şefa de echipă de la finisaj Persida Lipovan şi altele, (coresp. „Munca“). La începutul anului, colectivul de muncă de la uzinele de reparaţii mecanice din Ploeşti ,a chemat la întrecere toate întreprinderile din oraşul Ploeşti, cu obiectivul : îndeplinirea planului de producţie pe anul 1957 nu numai II luni. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice, luate de conducerea uzinei, fiind sprijinită în tot timpul de organele sindicale, colectivul uzinei a reuşit să-şi îndeplinească planul de producţie lună de lună. In ziua de 28 noiembrie, tehnicienii şi inginerii au sărbătorit îndeplinirea planului anual. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut cu 9,85 la sută, iar preţul de cost al reparaţiilor a scăzut cu 7,96 la sută. IN ÎNTRECEREA CE SE DESFĂŞOARE IN INTIMPINAREA CELEI DE A 10-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII R.P.R., ŞI-AU MAI ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL DE PRODUCŢIE PESTE 30 DE ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII DIN REGIUNEA PLOEŞTI. Printre ele se numără uzinele „I C. Frimu“-Sinaia, uzinele de reparat utilaj petrolifer Poiana Cîmpina, Fabrica de Ceramică, întreprinderea „Feroemail“, fabrica de cărămidă Bucov şi altele, (coresp. „Munca"). /V A ta* ZILEI: pil . Primul carburator românesc , colectiv de specie,lişti format din inginerii Constantin Ivănescu, Nicolae Lucian, Ion Teodorescu şi proiectantul Dumitru Riziuc de la uzinele „Nicolae Tudose“ din Colipaşi a conceput şi pus la punct carburatorul romînesc. Caracteristica acestui produs, care constituie rezultatul primelor lucrări de punere la punct a proiectelor cu ajutorul Institutului de Energetică al Academiei R.P.R , este faptul că are un consum redus de benzină la suta de kilometri şi faţă de primul prototip. Interesant de subliniat este şi faptul că la o turaţie de 2.400 ture pe minut motorul echipat cu acest carburator are 82 cai-putere disponibili la axa cardanică în timp ce vechiul carburator dădea doar 77 cai-putere disponibili. Concomitent cu studierea căilor pentru reducerea consumului de benzină, în preocuparea constructorilor a stat şi găsirea de noi soluţii pentru economisirea metalului care se aduce din import. Astfel ei au reuşit să reducă greutatea carburatorului de la 3,150 kg la 1700 kg. (coresp. „Munca“) 50 DE LOCALITĂŢI din regiunea Stalin cu agricultura complet COOPERATIVIZATA Pînă acum 50 de localităţi din regiunea Stalin au fost complet cooperativizate. Numai în raionul Agnita au fost complet cooperativizate 21 comune şi sate. La Hălchiu, unde există o gospodărie agricolă colectivă milionară, au fost create în ultimul timp două întovărăşiri agricole, o cooperativă agricolă de producţie. Ultimele 42 familii de ţărani muncitori din comună, au intrat în gospodăria colectivă. (Agerpres) CLUJ 30 (de la trimisul special Agerpres). La Cluj au început festivităţile prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor români şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii români şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a membrilor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Române, care participă la festivităţi: tov. Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Janoş Fazekaş, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invățămîntului și Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Române, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Invățămîntuluii și Culturii, acad. Andrei Oţetea, care au luat loc in prezidiu. In prezidiul adunării au luat loc de asemenea tovarăşii Csupor Ludovic, membru al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Nationale şi prim-secretar al Comitetului Regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Regional Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Kulcsár Francisc, preşedintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj, precum şi reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cînd ţăranii romîni şi maghiari, înfrăţindu-se prin jertfe de singe în lupta împotriva exploatatorilor şi asupritorilor feudali şi clericali, au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnitatea omenească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbitorul. Răscoala de la Bobîlna este una dintre cele mai importante acte revoluţionare ale istoriei patriei noastre; ea se încadrează în rîndul marilor mişcări ţărăneşti din Evul Mediu împotriva feudalismului, fiind prima manifestare de luptă revoluţionară organizată a ţărănimii împilate din ţara noastră. Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor romîni şi unguri de la Bobîlna au fost realizate şi depăşite într-o măsură la care ei nu puteau visa — în lupta comună dusă în zilele noastre de poporul român şi de naţionalităţile conlocuitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, pentru înfăptuirea Republicii Populare Romíne şi pentru construirea socialismului. In cursul acestei lupte s-a cimentat prietenia veşnică a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare. Uneltirile duşmanilor de clasă, încercările lor de a dezbina pe oamenii muncii romîni, maghiari, germani etc., sunt sortite unui eșec (Continuare in pag. 3-a) LA CLUJ Adunare festivă consacrată aniversării răscoalei de la Bobîlna Ninge, mămico.. (Fotografia: C. PETRE) îmbunătăţirea iluminatului unor cartiere mărginaşe ale Capitalei întreprinderea „Electrodistribuţia“ (IDER) şi Sfatul Popular al Capitalei au luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a unor cartiere mărginaşe ale Capitalei. Astfel, pînă la sfîrşitul acestui an se vor instala 22 noi posturi de transformare în diverse cartiere ale oraşului, care vor permite ridicarea tensiunii, îmbunătăţirea iluminatului şi extinderea reţelei electrice. In scopul îmbunătăţirii iluminatului, pînă la sfîrşitul anului se va mări numărul firelor de distribuţie pe circa 40 de străzi. In cursul acestui an a fost mărit numărul firelor de distribuţie pe aproape 500 de străzi. (Agerpres) Program de măsuri pentru creşterea animalelor In zilele de 28, 29 şi 30 noiembrie a avut loc la Oraşul Stalin consfătuirea pe ţară organizată de Consiliul Central A.S.LT. privind creşterea animalelor. la consfătuire au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, oameni de ştiinţă de la Academia R.P.R. şi de la institutele de cercetări ştiinţifice şi institutele de învăţămînt superior, ingineri şi tehnicieni zootehnişti, crescători de animale, fruntaşi din G.A.C.uri, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat din regiunea Stalin. Pe baza celor 7 referate prezentate şi a discuţiilor participanţilor s-a întocmit un program de măsuri pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi a producţiei animale. (Agerpres) Vînzările solduri pentru sezonul de iarnă Confecţii, tricotaje, articole pentru copii, îmbrăcăminte de sport cu preţuri reduse. Magazinele din Capitală unde se găsesc aceste produse. In mai multe magazine din Capitală, vor fi puse în vinzare importante cantităţi de solduri cu preţuri reduse ce merg pînă la 50 la sută din valoarea iniţială. Astfel, începînd din primele zile ale săptămînii viitoare, in magazinele din Calea Dudeşti nr. 36, Căldărari nr. 2, Piaţa Rosetti, Griviţei 121, 39 şi 345, Şoseaua Ştefan cel Mare nr. 27, strada Traian 103, str. 30 Decembrie 50 şi Calea Moşilor 270 se vor găsi tot felul de ţesături de bumbac, mătase şi lină, pentru bărbaţi, femei şi copii. Articolele de menaj şi electrotehnice vor fi puse în vinzare la magazinele din blocurile din B-dul Bucureştii Noi, Calea Rahovei 30 şi Dorobanţi 102, iar diferite modele de confecţii şolduri se vor găsi la unităţile din Calea Griviţei 222 şi str. 30 Decembrie 54. De asemenea s-au pus in vinzare cu preţuri mult reduse importante cantităţi de ciorapi nylon pentru femei, la toate O.C.L. din ramura textilă cit şi la „Romarta“. O iniţiativă asemănătoare a avut şi magazinul „Confecţia" care deschide pe strada Doamnei nr. 9 o unitate de solduri unde se vor găsi diferite modele de paltoane, costume bărbăteşti, taioare, fuste, articole de sport şi lenjerie precum şi tricotaje pentru adulţi şi copii. Expoziţia „Medicamentul şi farmacia în R. P. Romina44 In sălie Palatului Culturii din Cluj s-a deschis expoziţia „Medicamentul şi farmacia în R.P.R.“. Impresia a fost covîrşitoare. Ştiam ca şi dv., dragi cititori, că producem multe medicamente. Proporţiile progresului în acest domeniu mi-au devenit însă cunoscute de abia odată cu vizitarea expoziţiei. Ce progres uriaş ! Vă amintiţi ? Puţini ani sînt de atunci, de cînd, indiferent de suferinţă, medicamentul folosit nu putea fi decît din import. Au trecut 10 ani de muncă încordată, entuziastă, bogaţi în roade. In anii aceştia s-a născut de fapt şi a crescut şi producţia romînească de medicamente. Drumul acesta este ilustrat cum nu se poate mai concludent în expoziţie. Grafica, panouri deosebit de sugestive, vitrine, prezintă vizitatorului marea gamă a medicamentelor noastre. Azî se realizează în ţară circa 400 de produse farmaceutice de prim rang. Unul din panouri vorbeşte, cum nu se poate mai elocvent, şi despre faptul că exportăm astăzi medicamente în 14 ţări dintre care unele, cum ar fi Republica Federală Germană, Franţa, Anglia şi Elveţia, renumite pentru propria lor producţie de medicamente. Medicamentul romînesc s-a impus aşadar şi peste hotare. Cu ajutorul masiv al Uniunii Sovietice, cu sprijinul tarilor prietene din lagărul socialist, poporul nostru condus cu înţelepciune de partid şi-a făurit şi o industrie proprie de medica- mente. Şi încă una foarte puternică. Frumoasa şi sugestiva expoziţie din Cluj ilustrează perfect acest lucru. (Coresp. „Munca“)