Munca, august 1958 (Anul 14, nr. 3344-3370)
1958-08-01 / nr. 3344
Vineri 1 august 1958 — nr. 3344 FILMELE SAPTAMINII nmroVo o cymTOmmyya a tnnnnnnnnnnrYYTnrrB'înnnnnnnn^ »»Simpaticul nostru doctor" Dacă am încerca să definim cărui gen aparţine noua producţie a studioului cinematografic din Alma-Ata, am putea-o situa între comedia muzicală şi filmul-concert, fiindcă realizatorii ei (scenariu : I. Ziskind ; regie: S. Aimanov) au dăruit ,,Simpaticului nostru doctor" umor din belşug, muzică şi dans, dragoste şi ,,săgeţi“ satirice opintă precisă. Doctorul Lavrov (I. Pomeraniev), medicul-şef al sanatoriului ,,Gornia Roza“, împlineşte 60 de ani. Bătrînelul acesta înalt şi slab, cu ochii plini de bunătate şi inteligenţă, are o înfăţişare comică şi înduioşătoare totodată, mai ales cînd îl vedem discutînd cu cea mai mare seriozitate cu motanul lui Vasil Vasilîci, sau cînd se aruncă de la trambulină în apă pentru a demonstra bolnavilor că... exerciţiul nu e prea greu. Toţi îl iubesc şi îl stimează pentru că, la rîndul lui, simpaticul doctor iubeşte mai presus de orice oamenii. Pentru a răsplăti munca neobosită şi devotamentul lui, personalul sanatoriului şi foştii lui pacienţi se pregătesc să-l sărbătorească într-un chip deosebit. Birocratul- director al sanatoriului (E. Diordiev) consideră că o felicitare şi un premiu în bani ar fi de ajuns. Dar Bibigul, instructoarea de educaţie fizică, pictorul Murat şi cîntăreţul Takent pun la cale o sărbătorire conformă cu o ,,reţetă“ pe care doctorul o aplică de multe ori : ,,Omul se vindecă şi cu bucurii, nu numai cu medicamente“ — şi de aceea se străduiesc să organizeze un concert. Organizarea acestui concert devine astfel pentru realizatorii filmului un pretext cît se poate de potrivit pentru prezentarea unor cîntăreţi, dansatori sau artişti de circ din R.S.S. Kazahă, al căror talent şi măiestrie încîntă pe spectatori. Vreţi să vă amuzaţi copios două ore, să învăţaţi ceva, vreţi să ascultaţi cîteva cîntece încîntătoare ? "Vă recomandăm să faceţi o vizită... „Simpaticului nostru doctor“. „Adevăraţii sfîrşir al războiului" Cele mai multe din filmele realizate de cineaştii polrival în ultimii ani au fost impresionante pledoarii împotriva războiului dezlănţuit de hitlerişti, împotriva ororilor comise de fascişti în lagărele de exterminare , şi în acelaşi timp chemări înflăcărate la pace şi înţelegere între popoare. Se simţea din fiecare imagine a „Ultimei etape“, a zguduitorului „Strada hotarului“ sau a atît de impresionantului „Ei iubeau viaţa“ („Canalul“) dorinţafierbinte a celor care au văzut crematoriile de la Ausen, Switz şi ruinele fumegînde ale Varşoviei, ca aceste grozăvii să nu se mai repete niciodată şi nicăieri. Tema ororilor războiului şi a urmărilor lui nefaste continuă să stea în atenţia cineaştilor polonezi, deoarece ei sunt conştienţi că prin evocarea lor ei lansează un vehement avertisment și contribuie la intensificarea luptei pentru pacea lumii. Eroul noului film „Adevăratul sfârșit al războiului" realizat de regizorul Jerzy Kawalerowicz, arhitectul Iulian Zborski (admirabil Interpretat de Roland Glowacki) este o victimă a războiului. Cu toate că au trecut mulţi ani de cînd s-a întors din lagăr, din mintea şi conştiinţa lui nu s-au şters încă suferinţele îndurate şi ele îi revin în crize de-a dreptul halucinante. Realizatorii filmului au reuşit, atît prin felul în care au filmat aceste scene cît şi prim jocul expresiv al actorului, să transmită atmosfera de coşmar a înfiorătoarelor „petreceri ale morţii“ şi să trezească ura şi revolta spectatorilor împotriva monştrilor fascişti care au ucis cu sînge rece milioane de oameni, supunîndu-i unor chinuri aproape de neînchipuit pentru o minte omenească normală. Dar cazul lui Zborski are o valoare acuzatoare şi demascatoare luat doar ca atare, deoarece, închizînd drama lui între patru pereţi, izohodul de restul societăţii şi împingîndu-l spre sinucidere, cretorii filmului i-au dat o rezolvare netipică pentru o lume care şi-a înfrînt curajos durerea şi şi-a vindecat rănile pricinuite de război construind şi luptînd pentru fericire şi viaţă. Faţă de soţia lui Zborski (Lucyna Winnicka) personaj principal al dramei, atît autorii scenariului cît şi regizorul nu au o atitudine clară. Ea este supusă — ca şi Zborski de altfel — unei analize psihologice care estompează ideile esenţiale, produce confuzie şi nemulţumire printre spectatori, care se întreabă pe bună dreptate dacă această femeie este sau nu vinovată de nefericirea soţului ei. Este regretabil că un regizor cu mari posibilități creatoare ca Jerzy Kawalerowicz — care ne-a transmis prin ecranizarea romanului „Amintiri de la „Celuloza“ un mesaj luminos de încredere în viață și în oameni — ne-a dat de data aceasta un film sumbru, apăsător, denaturând printr-o manieră de lucru extravagantă şi încîlcită, bogatul conţinut de idei pe care l-ar fi putut avea filmul „Adevăratul sfîrşit al războiului“. „Spioana din Hongkong" Noua producţie a studiourilor din R. P. Chineză, filmul ,,Spioana din Hongkong", are o acţiune trepidantă, bogată în surprize şi momente dramatice. Lupta aprigă dintre apionii subvenţionaţi şi conduşi de serviciul de spionaj american — care încearcă să saboteze realizările poporului chinez eliberat de exploatare şi de jugul colonialist — şi organele securităţii din R. P. Chineză — care dejoacă cu abilitate toate acţiunile diversioniştilor — dau filmului un conţinut educativ, dezvoltă în spectatori curajul şi vigilenţa. Prin personajul principal al filmului, ofiţerul de securitate Fen Guan Fa (interpretat cu mult talent de actorul Yan Sin Can) creatorii filmului ne oferă o minunată pildă de dragoste de ţară, curaj şi abnegaţie pentru cauza poporului. Din întreaga desfăşurare a acţiunii se simte forţa de neînfrînt a marelui popor chinez care cu calm şi eroism reuşeşte să taie ghiarele tuturor celor care îşi mai închipuie cămai pot întoarce vremurile de mult apuse. Ritmul susţinut al acţiunii, varietatea episoadelor ca şi calitatea imaginii (operator Pao-Cie) contribuie la reuşita acestui interesant şi instructiv film. LUCIA BOGDAN Infortificaţii * 1 Ca urmare a Acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică între R. P. Romina şi Republica Democrată Vietnam încheiat la 30 iunie a.c. a avut loc la Bucureşti, la sfîrşitul lunii iulie, prima sesiune a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică romino-vietnameză.‘ La sesiune s-a încheiat un protocol care a fost semnat de: Nguyen Van Tran, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării din R.D. Vietnam, şi de Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia vietnameză a făcut vizitte la Comitetul de Stat al Planificării, "Academia R. P. Romíne şi in unele uzine şi fabrici din R. P. Romînă. Lucrările sesiunii s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. In nopţile trecute la Observatorul Astronomic din Bucureşti al Academiei Informaţii R.P.R. s-au efectuat o serie de observaţii ale rachetei purtătoare a celui de-al treilea satelit artificial sovietic. Numai în dimineaţa zilei de 30 iulie s-au obţinut 17 poziţii vizuale ale rachetei, care au fost comunicate telegrafic la Moscova. Pentru sîmbătă 2 august se anunţă trecerea rachetei purtătoare la ora 1 şi 13 minute în direcţia sud-vest, avînd azimutul 58 grade şi înălţimea deasupra orizontului de 72 grade. Satelitul se va observa la 2 august la ora 1 şi 43 minute in direcţia sud-vest, avînd azimutul 58 grade şi înălţimea deasupra orizontului de 68 grade. Recent a plecat în Dobrogea un colectiv de cercetători de la Centrul experimental de îngrăşăminte bacteriene din Capitală pentru a întreprinde studii de microbiologie a principalelor feluri de sol din această parte a Informaţii tării. Pe baza studiilor efectuate in gospodăriile agricole de stat şi în gospodăriile agricole colective în regiunea Constanţa se vor raiona îngrăşămintele bacteriene pentru a le spori eficacitatea. ■k De cîteva zile se află în ţara noastră o delegaţie de specialişti în cultura porumbului din R. P. Chineză. Oaspeţii vizitează staţiuni experimentale agricole, institute de cercetări, gospodării agricole de stat şi gospodării colective, interesîndu-se de realizările obţinute în cultura porumbului. La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă A.D.A.S. din 31 iulie 1958 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: P.S.E. D.B.I. R.M.U, M.U.O. C.D.S. G.E.C. B.B.G. W.G.D. * \ 80 de ani de la apariţia operei lui J. ENGELS „Anti-DÜhriDg“ Se împlinesc 80 de ani de la apariţia în volum a operei lui F. Engels „Anti-Dittaring“, una din cele mai importante creaţii ştiinţifice ale fondatorilor socialismului ştiinţific. Eugen Diehring, un obscur docent berlinez, era o voce poate mai stridentă din corul duşmanilor socialismului ştiinţific care se afirmau pe la sfîrşitul deceniului al VIHea din secolul XIX. „Elaborînd“ un amalgam de idei hegeliano-kantiene, pozitiviste şi materialist-vulgare, din ce aveau acestea mai reacţionar, Dühring a decretat cu emfază că sistemul sau — menit să demonstreze în ultimă analiză imposibilitatea revoluţiei proletare — reprezintă „adevărul definitiv de ultimă instanţă“, o „ştiinţă radicală“ care pătrunde pînă „în ultimele rădăcini ale lucrurilor“. Mascate fiind, cu lozinci pretins socialiste, cuvîntările şi lucrările lui Dühring, un timp, au căpătat popularitate în rîndurile social-democraţiei germane, stîrnind derută şi şovăieli ideologice în condiţiile grele ale luptei clasei muncitoare germane, cauzate de legea excepţională a lui Bismark care a pus în afara legalităţii partidul social-democrat german abia format. Ideologiei burgheze trebuia să i se dea riposta cuvenită. Engels a îndeplinit această sarcină istorică, publicînd o suită de articole în organul central al social-democraţiei germane „Vorwärts“, care peste un an au fost înmănunchiate într-o ediţie separată. Lucrarea lui Engels „Anti-Dühring“ este o operă în care se expun, într-o sinteză genială, principiile de bază ale filozofiei marxiste, ale economiei politice marxiste şi ale socialismului ştiinţific- Bogăţia de idei cuprinsă în această lucrare a lui Engels nu ne permite ca în cadrul unui articol să ne oprim asupra fiecăreia dintre ele. Una din ideile centrale ale elucubra-| iilor teoretice ale lui Dühring şi adepilor săi, căreia i se subordonau în general toate speculaţiile filozofice, economice şi politice, era încercarea de a prezenta drept socialiste teoriile burgheze „despre unitatea dintre muncă şi capital“, despre „armonia şi bunăstarea generală“ care încă în acea vreme erau dezminţite categoric de adîncirea continuă a contradicţiilor dintre muncă şi capital, de ascuţirea luptei de clasă. Ridicolul dühringianismului apare poate cel mai evident în încercările de a camufla esenţa exploatării capitaliste. După teoriile subiectiviste ale lui Dühring, la originea exploatării ar sta „legile naturale ale oricărei economii", acestea avînd la bază „violenţa“. Combătîndu-l, Engels scria: „Orice muncitor socialist, indiferent de naţionalitate, ştie foarte bine că violenţa nu face decit să ocrotească exploatarea, dar nu o cauzează că raportul dintre capital şi munca salariată este cauza exploatării sale şi că acest raport s-a născut pe cale economică, nicidecum pe calea violenței" (pag. 172). Demonstrînd mecanismul exploatării capitaliste, Engels a arătat că acesta are la bază proprietatea privată, faptul că valoarea forţei de muncă este totdeauna mai mică decît valorile create prin munca muncitorilor. Realităţile cotidiene din lumea capitalistă de azi atestă fără echivoc justeţea învăţăturii marxist-leniniste despre caracterul de neîmpăcat al contradicţiilor lumii capitaliste. Prin sudoarea şi truda milioanelor de oameni ai muncii între anii 1937— 1956 averea familiei miliardarului Dupont a crescut de 8 ori, a lui Rockefeller de 9 ori, a lui Mellon de 9,6 ori, în timp ce nivelul de trai real al masei muncitoare a scăzut considerabil Pe de altă parte, in prezent, în S.U.A. numărul șomerilor totalizează cifra de 6 milioane. In primii 10 ani de după război, In 11 ţări capitaliste, inclusiv S.U.A., Anglia Franţa şi Germania occidentală, numărul grevelor a crescut faţă de deceniul antebelic de o dată şi jumătate, iar numărul participanţilor la greve de trei ori şi jumătate. Cel mai pregnant apare caracterul reacţionar al teoriilor lui Dühring în concluziile de natură politică care se refereau la trecerea de la capitalism la socialism.El susţinea, nici mai mult nici mai puţin, că orice modificare în modul de repartiţie este o expresie a socialismului chiar dacă se menţine proprietatea capitalistă asupra mijloacelor de producţie. Marx şi Engels au dovedit în operele lor că problema fundamentală a oricărei revoluţii este cea a puterii, că în consecinţă, pentru a realiza reorganizarea socialistă a societăţii, proletariatul, condus de partidul său de avangardă, trebuie, in primul rînd, să cucerească puterea de stat, să-şi instaureze dictatura sa de clasa, să creeze în urma exproprierii capitaliştilor relaţii de producţie socialiste. In această lumină Engels a combătut cu fermitate încercările lui Dühring de a atribui statului capitalist un rol de arbitru postat deasupra claselor, de „factor“ al „introducerii spontane" a socialismului. Intr-o perioadă în care abia se conturau elementele imperialismului, Engels a prevăzut, în funcţie de cerinţele economiei capitaliste, apariţia capitalismului monopolist de stat. „Intr-un caz sau altul — scria Engels — cu sau fără trusturi, reprezentantul oficial a! societăţii capitaliste, statul, trebuie să preia în cele din urmă conducerea producţiei. Necesitatea transformării lor in proprietate de stat se manifestă în primul rînd la marile întreprinderi de comunicaţie: poştă, telegraf, căi ferate“. (326—327). Unii revizionişti contemporani, în „argumentarea“ lor privitoare la faptul că sistemul capitalismului monopolist de stat ar duce la socialism, se referă oarecum la această indicaţie pe deplin justă a lui Engels. Călcînd însă cele mai elementare reguli ale onestităţii, ei „uită“ să-l citeze în continuare pe Engels care arăta că : „nici transformarea societăţii pe acţiuni (şi trusturi), nici transformarea în proprietate de stat nu înlătură caracterul de capital al forţelor de producţie“. Engels a zdrobit încercările revizioniştilor de a considera un fenomen socialist faptul că statul capitalist ia în mîinile sale unele ramuri economice. Criticînd aceste încercări, el scria: „...în ultima vreme, de cînd Bismark a luat calea etatizării, s-a ivit un fals socialist,„ care declară socialistă din capul locului orice etatizare... Dacă crearea monopolului tutunului ar avea un caracter socialist, Napoleon şi Metternich s-ar număra şi ei printre întemeietorii socialismului". La toate acestea mai adăugăm că în timp ce în U.R.S.S. şi în celelalte ţări care au păşit pe drumul socialismului, naţionalizările au dus la lichidarea bazei economice a burgheziei de la oraşe, la formarea relaţiilor de producţie socialiste, etatizările care au avut loc în Anglia, Italia şi Franţa, după cel de-al 11-lea război mondial, n-au atins dominaţia capitalului, n-au afectat cu nimic exploatarea clasei muncitoare, din contra, au eliberat capitalurile monopoliste imobilizate în unele ramuri nerentabile din cauza înapoierilor tehnice. Este cît se poate de grăitor faptul că între 1947 şi 1950 industria carboniferă etatizată în Anglia a obţinut 40 milioane lire sterline profit, şi pentru aceeaşi perioadă s-au plătit foştilor acţionari despăgubiri echivalente cu întregul profit. Engels arăta că statul capitalist, „indiferent de forma sa, este o maşină în esenţă capitalistă, este statul capitaliştilor, capitalismul colectiv ideal. Cu cît preia proprietatea mai multor forţe de producţie, cu atît mai mult devine un adevărat capitalist colectiv, cu atît exploatează mai mulţi cetăţeni. Muncitorii rămîn muncitori salariaţi, proletari“ (pag. 328). Realităţile din zilele noastre dovedesc cît de justă este învăţătura lui Engels. Statul capitalist contemporan a rămas capitalistul colectiv ideal. In clasica sa lucrare, Engels a dat o seamă de indicaţii din cele mai importante privitoare la rolul statului socialist. El a demonstrat că socialismul creează cîmp liber creşterii neîngrădite a forţelor de producţie ale societăţii şi face posibilă dezvoltarea planificată a producţiei sociale. Engels a arătat în acelaşi timp că în condiţiile socialismului, oamenii cunosc rezultatele activităţii lor, dirijează în mod conştient dezvoltarea socială în interesul lor, că numai în aceste condiţii relaţiile sociale dintre oameni devin relaţii într-adevăr omeneşti, adică libere de orice asuprire şi exploatare. Cît de genială era previziunea lui Engels o confirmă de patru decenii realităţile din U.R.S.S. ca şi starea de fapte din celelalte ţări ale lagărului socialist, unde sub conducerea încercată a partidelor comuniste şi muncitoreşti popoarele îşi făuresc conştient propria şi adevărata istorie. Pe baza unei profunde analize ştiinţifice, Engels a indicat necesitatea ca, luînd puterea, proletariatul să exproprieze pe expropriatori, să creeze relaţiile de producţie socialiste. Engels a subliniat rolul statului socialist ca instrument al construirii socialismului. Engels s-a ridicat cu cea mai mare hotărîre împotriva anarhiştilor „antiautoritari“, care susţineau necesitatea de a se desfiinţa „peste noapte“ statul socialist. Indicaţiile lui Engels după care: „Statul nu este desfiinţat, el dispare treptat" (pag. 330) subliniază o dată mai mult justeţea poziţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti care consideră că în etapa actuală popoarele care construiesc socialismul nu trebuie să slăbească, ci, dimpotrivă, să-şi întărească statul, organele de stat, armata, organele de informaţie, dacă nu vor să facă jocul duşmanilor din interior şi din afara graniţelor. Călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, învăţînd din bogata experienţă a P.C.U.S., Partidul Muncitoresc Român aplică în mod creator marxist-leninismul la condiţiile ţării noastre, respingînd cu hotărîre orice încercare a revizioniştilor de a lovi în ideologia clasei muncitoare, de a slăbi puterea noastră populară. El merge cu hotărîre pe drumul întăririi continue a dictaturii proletariatului, chezăşia construirii victorioase a socialismului, a apărării cuceririlor istorice ale poporului muncitor. K1 Falsele teorii ale lui Dühring au fost reînviate în epoca imperialismului de către reformişti şi revizionişti. Revizionismul contemporan, care a căpătat o expresie concretă în programul U.C.I., a restaurat argumentarea falsă a lui Dühring. Revizioniştii şi reformiştii consideră capitalismul monopolist de stat drept germene al socialismului, iar statul capitalist o organizaţie situată deasupra claselor, un instrument cu ajutorul căruia e posibilă realizarea căii evolutive spre socialism. Aceştia se ridică împotriva teoriei marxist-leniniste a comunismului ştiinţific, carea demonstrat că vi sinul orînduirii capitaliste nu se pot coace relaţii de producţie socialiste, că statul capitalist este în orice condiţii o dictatură a burgheziei şi nimic altceva. Încercând să acopere esenţa exploatării capitaliste, susţinînd posibilitatea căii evolutive spre socialism, negind revoluţia proletară şi dictatura proletariatului, revizioniştii contemporani îndeplinesc rolul de agenţi ai imperialismului, se pun în slujba încercărilor lipsite de perspectivă de a menţine capitalismul ajuns în putrefacţie. „Anti-Dühring“ constituie o puternică întruchipare a forţei creatoare a ideologiei revoluţionare a partidului clasei muncitoare, fundamentată de Marx şi Engels şi ridicată pe culmi noi de V. I. Lenin. Engels a dat prin această operă a sa un model strălucit al forţei polemicii partinice marxiste, al luptei intransigente împotriva teoriilor duşmane clasei muncitoare. Opera lui Engels stă mărturie faptului că marxism-leninismul a fost creat în luptă necruţătoare împotriva tuturor duşmanilor proletariatului şi a partidului său, că nici un fel de dühringi n-au putut infirma măcar o teză a sa. Opera lui Engels îşi păstrează deplina actualitate prin forţa ideilor sale geniale. In ea avem azi un sprijin ideologic de cea mai mare însemnătate în combaterea revizioniștilor contemporani. ALECU P. POP MUNKA PE OGOARELE PATRIEI ★ ★ G. A. S. pregătesc recolta viitoare în toamna acestui an gospodăriile agricole de stat vor însămânţa cu grîu şi secară aproximativ 3501000 ha, cu peste 163.000 ha mai mult decît suprafaţa insămînţată în anul 1955. Pentru însămînţarea acestei suprafeţe sporite şi în vederea obţinerii unor producţii mai mari la hectar, în gospodăriile agricole de stat se fac intense pregătiri. Preocuparea principală a specialiştilor este reducerea simţitoare a suprafeţelor pe care se cultivă grîu după grîu. In acest scop, încă din iarnă s-a stabilit ca fiecare gospodărie să cultive pe 30—40 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe, porumb timpuriu, eliberînd astfel mai devreme însemnate suprafeţe pentru însămînţarea griului Aceasta va permite ca în toamnă sa se însămînţeze cu grîu după porumb peste 120.000 ha. în acelaşi timp se vor însămînţa cu grîu toate suprafeţele care au fost cultivate anul acesta cu leguminoase, plante furajere anuale şi pentru siloz. O mare rezervă pentru însămînţarea griului o constituie terenurile desţelenite a căror suprafaţă va ajunge în toamnă la aproape 80.000 de hectare. Insămîntările de toamnă vor începe anul acesta mult mai devreme decît in anii trecuţi, deoarece s-a dovedit că cele mai mari productii se obţin pe terenurile cultivate în luna septembrie. In acest scop chiar la începutul lunii viitoare se vor însămînta primele suprafeţe cu grîu în nord-estul ţării. O atenţie deosebită au acordat gospodăriile de stat pregătirii seminţelor, in afara seminţelor din soiurile raionate, anul acesta se vor însămînţa pe suprafeţe întinse soiuri de grîu importate care s-au dovedit de mare productivitate şi rezistenţă la ger, secetă şi la cădere. Pentru prima oară în acest an însămînţările se vor face în terenuri pe care s-au executat două arături. Pînă acum au fost arate peste 150.000 ha. Odată cu arăturile vor fi administrate în sol îngrăşămintele necesare pentru care s-a asigurat pînă acum circa 200 kg superfosfat la hectar şi cantităţi corespunzătoare de azotat de amoniu. Gospodăriile agricole de stat au asigurate de asemenea utilajele corespunzătoare pentru a executa însămînţările într-o perioadă mult mai scurtă decît în anii trecuţi, de cel mult 10 zile. (Agerpres). Echipele artistice de amatori la sate La ariile din cartierele oraşului Arad şi din comunele învecinate sosesc zilele acestea oaspeţi din întreprinderile din localitate. Sunt echipele artistice de amatori, care în ceasurile de răgaz ,ale colectiviştilor ori ţăranilor întovărăşiţi prezintă atractive programe de cîntece şi dansuri. In urma frumoaselor programe prezentate, echipele artistice ale uzinelor „30 Decembrie“, „7 Noiembrie“, Clubului C.F.R. etc., care au răspuns de îndată la chemarea Consiliului Sindical Local Arad de a veni în sprijinul campaniei de vară, sînt tot mai des solicitate de colectiviştii din Aradul Nou sau de întovărăşiţii din Pîrneava, Micălaca, Sînnicolau Mare etc., care, pe lingă faptul că rămnîn cu învăţăminte preţioase, petrec totodată mai plăcut timpul din vremea prînzului sau serile, după ce munca a luat sfîrşit. In prezent peste 20 de formaţii artistice din Arad prezintă programe artistice la ariile din împrejurimile oraşului. (Coresp. „Munca") Colectiviştii îşi respectă contractele CONSTANŢA (coresp. „Munca“).— In prima regiune a ţării cu agricultura complet colectivizată treierişul griului este în plină desfăşurare. Cele mai multe gospodării agricole colective au realizat în jurul a 2.000 kg. grîu la ha. Colectiviştii ştiu că succesele pe care le înregistrează acum la strînsul recoltei se datoresc în bună măsură statului care i-a ajutat cu maşini şi seminţe. De aceea chiar de la arie cu primele transporturi G.A.C. plătesc muncile către S.M.T. iar cele care au încheiat contracte cu statul predau de la arie direct la bazele de recepţie cantităţile contractate. Avantajele contractării de cereale cu statul, de care s-au convins colectiviştii încă din anul trecut, i-au îndemnat ca anul acesta să contracteze cantităţi şi mai mari. Faţă de anul trecut gospodăriile agricole colective din regiunea Constanţa au contractat cu statul cu 23.000 tone de grîu mai mult. Gospodării colective ca cele din Miriştea, raionul Negru Vodă, Ciobanu din raionul Hîrşova şi altele au predat de acum în întregime cantităţile de grîu contractate. După ce şi-a achitat muncile S.M.T., G.A.C. Kirov din Ţăndărei a transportat la bazele de recepţie primele 40 tone grîu din cele 250 tone contractate pentru anul acesta cu întreprinderea Recolta. Colectiviştii din satul Strachina, raionul Feteşti, au predat pînă acum 132 tone grîu din contractări, cei din comuna Negru Vodă 102 tone ş.a.m.d. Pînă în prezent, în contul contractărilor încheiate numai cu întreprinderea Recolta, G.A.C. din regiunea Constanța au predat aproape 800 tone grîu din noua recoltă. Achitarea plăţilor cuvenite muncilor S. N. T. GALAŢI (coresp. „Munca“). — Paralel cu treierişul majoritatea gospodăriilor agricole colective şi a ţăranilor muncitori cu gospodării individuale din regiune achită şi plăţile cuvenite S.M.T. pentru muncile efectuate. Pînă la 20 iulie s-au achitat pe întreaga regiune 55,3 la sută din plățile datorate S.M.T.-urilor. Ziua Marinei R. P. R. Io aceste zile din preajma sărbătorii marinarilor, echipajele navelor militare, soldaţii, sergenţii şi ofiţerii întîmpină Ziua Marinei R.P.R. cu noi succese in pregătirea de luptă şi politică, înfruntînd cu bărbăţie şi curaj greutăţile ce se ivesc pe mare, îndeplinind misiuni reale de dragon pentru asigurarea securităţii navigaţiei vaselor comerciale, executînd misiuni de tragere şi lansări asupra ţintelor navale şi aeriene, marinarii raportează zi de zi noi succese pe calea dobîndirii măiestriei de luptă. In clişeu, un scurt bilanţ după tragere. Vorbeşte comandantul de presă, soldat fruntaş de marină Hideg loan. Foto : T. MACARSCHI Printre marinari stau în portul Galaţi şi tot fixez pe omul din faţa mea. Mijlociu de stat, început de burtă, părul surit pe la tâmple... O fi vreun contabil care aşteaptă cursa de Brăila. Şi deodată îl văd pe „contabilul" meu că se îndreaptă spre chei şi apoi urcă cu dezinvoltură pe un vas de o albeață strălucitoare. Mă uit la numele vasului, ,Jdanov". Remorcher. Un sfert de oră mai tîrziu aveam să aflu că omul pe care-l categorisisem drept contabil este comandantul vasului uJdanov‘‘. Gheorghe Stoica, 38 de ani, de 8 ani comandant de vas, de 19 ani în marina civilă. Acum, în timp ce maşinile remorcherului începuseră să duduie (oamenii se pregăteau de cursă) încerc să dezleg cu proaspăta mea cunoştinţă o problemă de aritmetică: 6000 tone înmulţit cu 12, iar apoi rezultatul înmulţit cu 8... Problema o poate rezolva şi un ţînc din clasele elementare, dar de astă dată „cheia" problemei se află la Gheorghe Stoica, fiindcă rezultatul înmulţirii cu multe zerouri în coadă ne redă limpede activitatea de comandant a tovarăşului Stoica. 6000 de tone transportă lunar cu remorcherul. Dar în 12 luni ? Dar în de 8 ori 12 luni ? Cel care a făcut o călătorie de plăcere pe Dunăre nu ştie ce înseamnă munca de cărăuş pe drumul cel fără de pulbere al aţei. Călătorul a gustat peisajul dunărean, a privit cu înaintare cerul de cleştar ce-şi pleacă fruntea în undele răcoroase ale apei... Pentru un marinar însă este cu totul altceva. Gîndiţi-vă că sînteţi în locul lui Gheorghe Stoica şi al echipajului său. Remorcherul tîrîie după sine şlepuri pîntecotise doldora de minereu. Destinaţia: Turnu Severin. Drumul este monoton, arareori cite o mică limbă de pămînt ivită parcă din adâncul fluviului mai schimbă decorul. Remorcherul se află în dreptul kilometrului 907. Oamenii privesc cu nelinişte cerul. Norii — ca nişte ciudate pinze de corabie — se lasă jos, tot mai jos. Apele Dunării încep a bolborosi mintoase se zbat cu înverşunare. Şi deodată, un zigzag de foc spintecă cenuşiul cerului, chemînd după sine bubuituri prelungi. Se despică văzduhul şi puhoaiele de apă se împreună cu apele Dunării. După kilometrul 907 urmează alţi şi alţi kilometri, încărcătura ajunge totuşi cu bine la Turnu Severin. Iar apoi, la sfîrşitul lunii, se notează: ,yEchipajul remorcherului aflat în întrecere socialistă a depăşit planul lunar la transporturi cu 30 la sută... rEchipajul remorcherului... pilotul / Niculae Luţu este de 33 de ani în marină, iar Niculae Iordăcuţă, marinar, abia a împlinit 5 ani de cînd este pe vas. Dar nu numai vîrsta îi diferenţiază. „Noi (povesteşte Luţu sau şeful de echipaj Gheorghe Goga) cînd am intrat în marină o duceam le miri cum! Dormeam pe jos, în paie, înghesuiţi cite 10—12 inşi. Ne sufocam de căldură şi de miros unt. Cabine separate, paturi, lumină electrică, colţ roşu ? Astea toate, frăţioare, nici un vis nu ni le închipuiam"... Iorrăcuţa, oltean de felul lui, ascultă dînd din cap şi parcă se miră cum de au putut trăi cindva marinarii fără toate aceste lucruri elementare. Iordăcuţă a apucat alte vremuri. Vremuri ce ii deschid un nou orizont. H. SORIN O consfătuire folositoare în scopul studierii şi generalizării celor mai bune metode de organizare a consfătuirilor de producţie, precum şi a formelor muncii politice de masa menite să intensifice participarea muncitorilor la organizarea şi conducerea producţiei, la Consiliul sindical local Făgăraş a avut loc recent o consfătuire la care au participat conducători de întreprinderi, activişti sindicali şi numeroşi fruntaşi în producţie din localitate. Consfătuirea s-a bucurat de un interes deosebit datorită şi faptului că cele trei referate prezentate au tratat aspecte diferite ale muncii de pregătire a consfătuirilor de producţie: „Din experienţa noastră privind organizarea şi desfăşurarea consfătuirilor de producţie" (referent tov. Ion Gheorghiu, preşedintele comitetului de întreprindere de la grupul de şantiere nr. 4 Construcţii Făgăraş), „Metodele noastre de rezolvare a propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producţie", (referent tov. Hidoş Parténie, director al întreprinderii industriale raionale Făgăraş) şi „Munca cultural-educativă de masă în sprijinul producţiei" (referent tov. Gheorghe Vlad, preşedintele comitetului de întreprindere de la Combinatul Chimic nr. 1). Ascultînd referatele şi împărtăşind la rîndul lor din experienţa acumulată, participanţii la consfătuire au putut desprinde de aici cîteva metode noi, interesante, atît in domeniul organizării şi îmbunătăţirii conţinutului consfătuirilor de producţie, cît şi al măririi eficacităţii lor , printr-o continuă preocupare pentru înfăptuirea propunerilor făcute de muncitori şi pentru desfăşurarea unei vii munci politice de masă. Consfătuirea a constituit un rodnic schimb de experienţă între comitetele sindicale şi conducerile administrative, mai ales în ceea ce priveşte colaborarea acestora pentru mobilizarea tuturor muncitorilor la organizarea şi conducerea producţiei. (Coresp. „Munca") Pag. 3-a In legătură cu vinzarea manualelor şi uniformelor şcolare După cum s-a anunţat, vînzarea manualelor şcolare pentru anul de învăţămint 1958—1959 va începe la 15 august. Pentru elevii din mediul sătesc vînzarea începe la 1 august prin librăriile săteşti şi cooperative. In vederea deschiderii noului an şcolar au fost editate 384 de titluri cărţi şcolare dintre care 124 lucrări originale şi 84 traduceri, într-un tiraj total de peste 12 milioane exemplare. Pînă acum s-au şi tipărit 10.591.000 exemplare, restul urmînd să apară pînă la 15 septembrie. Un număr de 268 titluri s-au editat în 15 limbi ale naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. In afară de cărţile apărute pentru prima dată sau reeditate, în librării se vor găsi totodată şi manuale şcolare care au fost editate în anii trecuţi şi al căror tiraj poate acoperi o mare parte din necesităţile actuale. Totodată au fost asigurate din vreme în librării cantităţi suficiente de rechizite pentru elevi şi au fost confecţionate noi uniforme şc°Iare’ Magazinele de confecţii vor primi zilele acestea în plus aproximativ 162.000 de rochii şi tot atîtea şorţuleţe pentru eleve şi 85.000 de costume pentru elevi. Ca şi în anul trecut, uniformele şcolare vor fi vindute la un preţ redus şi în rate elevilor care au părinţii salariaţi sau pensionari. Ştiri sportive Peste 30.000 de spectatori au asistat miercuri pe stadionul „Avangard“ din Odesa la întîlnirea internaţională prietenească de fotbal dintre echipa Clubului militar din Odesa şi echipa Rapid II Bucureşti. După un joc de bun nivel tehnic şi cu multe faze interesante, fotbaliştii sovietici au cîştigat cu scorul de 4—1 (4—1). Pentru echipa din Odesa au marcat Moskalenko (2), Mizernîi şi Nazarov, iar pentru Rapid, Mafteuţă★ Comitetul de conducere al echipei „Olimpiacos Pireu“, campioana de fotbal a Greciei, a hotărît să nu mai participe la „Cupa campionilor europeni“, date fiind actualele relaţii dintre Grecia şi Turcia. După cum se ştie, „Olimpiacos Pireu“ trebuia să întîlnească în preliminarii pe campioana Turciei, Beşiktaş — Istambul.