Munca, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3371-3395)

1958-09-02 / nr. 3371

Pag. 2-a 5 OAMENI LA 500 HECTARE Brigada speciala este superioara Contractul între brigada celor 5 tractorişti şi conducerea gospodăriei a­­­gricole d© stat Săhăteni s-a încheiat din vreme. Traian Georoc şi cu alţi 4 tractorişti se angajară să lucreze 534 ha. teren cultivabil cu grîu, porumb şi furaje. Fiecăruia îi reveneau mai mult de 100 hectare. Asemenea obligaţii şi-au asumat şi cei din brigada con­dusă de State Alexandru, a doua bri­gadă specială, a cărei suprafaţă de lucru era de 558 hectare. Oamenii, conform contractelor, şi-au luat in primire maşinile (tractoare mo­derne UTOS, utilaje suspendate, com­bine C 1) şi au­ purces să lucreze pă­­mlaturile repartizate după agrotehnica cerută de recoltele mari. Georoc a mers la secţia Baba Ana. State la secţia Vin­­tileanca. Dar înainte de ieşirea în cîmp, după consfătuirile de producţie ţinute în grupele sindicale din fiecare bri­gadă, oamenii s-au chemat la între­cere. Obiectivul principal : obţinerea de producţii superioare celor prevăzute în contract. Se întreceau două brigăzi speciale...­­ Ca la orice început, li s-a părut ceva mai greu. Nu erau toţi obişnuiţi cu aşa ceva. Dar şefii brigăzilor de trac­toare, Georoc şi State, şi-au îndemnat oamenii la treabă, i-au determinat să-şi învingă îndoielile. Consfătuirile de pro­ducţie ţinute in acest timp au fost a­­xate pe folosirea mai bună a maşinilor pentru o productivitate mai înaltă şi lucrări de cea mai bună calitate. De a­­tui­ci şi pînă acum a trecut timp, în care oamenii au pregătit terenurile, au semănat, au îngrijit culturile şi, în parte, le-au recoltat. Totul s’a făcut mecanizat. Rezultatele ? Ele sunt foarte bune în comparaţie cu cele obţinute de trac­toarele care au lucrat după vechea for­mă de organizare. De pildă, numărul hantrilor realizaţi pe tractor fizic pînă la 31 iulie în brigada specială condusă de Traian Georgc ajunge la 2­51, în timp ce la restul tractoarelor (neorga­­nizate in brigăzi speciale) este de nu­mai 157. întrecerea socialistă pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ şi „cea mai bună brigadă“, întrecere pe care comitetul sindical a stimulat-o prin popularizarea la timp a rezultatelor, a contribuit ca mecanizatorii să obţină succese deosebite. Georoc şi-a îndepli­nit pînă la această dată planul anual de hantri pe tractor (475 în loc de 435). La fel Eftimie Muşatescu şi Iacob Gheorghe, tractorişti în brigada spe­cială condusă de Alexandru State. In noua formă de organizare a mun­cii, consumul de carburanţi­ este de a­­semenea mult mai redus, ceea ce a a­­dus gospodăriei însemnate economii de fonduri și a contribuit la reducerea cheltuielilor pe hectarul cultivat. Con­sumul specific pe hantru la brigada specială condusă de Georoc este de nu­mai 15,7 kg, motorină, în timp ce pe gospodărie atinge 16,55 kg. Brigada lui Georoc a economisit pînă la 31 iulie peste 5 tone motorină. Explicaţia ? Re­partizarea tractoarelor pe terenuri bine precizate, înlăturarea mersului în gol şi a deplasărilor inutile care se pro­duceau destul de des înainte. Cea mai bună dovadă a superiorităţii brigăzilor speciale este însă producţia obţinută pe hectar, precum şi costul hectarului de arătură normală. In ca­drul acestor brigăzi, datorită răspun­derii personale sporite, cointeresării ma­teriale şi condiţiilor bune de muncă de care s-a îngrijit conducerea şi comite­tul sindical, rezultatele practice sunt superioare. Iată cum se prezintă situa­ţia la brigada lui Georoc : producţia de grîu obţinută pe hectar este de 2.151 kg. faţă de 2.018 kg. media realizată pe gospodărie şi faţă de 1.900 kg. cît se angajaseră prin contract ; preţul de cost (după normă) a fost la 31 iulie de 99 lei faţă de 119 lei cît s-a reali­zat pe gospodărie. Cu toată seceta, brigada lui Georoc a depăşit producţia prevăzută în contract cu peste 250 kg. la hectar. In total, ea a dat peste plan — pentru fondul central al statului — aproape 8 vagoane grîu, pentru care i se cuvin drept premiu cca. 5.400 lei. „Cît priveşte cultura porumbului, spu­ne inginerul Ioviţă Sergiu, cea mai bună se anunţă a fi tot la secţia Baba Ana, unde lucrează brigada lui Geo­roc“. Se contează pe 3.000 kg. boabe la ha., faţă de 2.200 cît s-a prevăzut ■ în contractul încheiat. Cine a cîştigat întrecerea ? Georoc ori State ? Brigada celui dinţii a reali­zat mai puţini hantri, e drept. In pri­vinţa asta State i-a luat-o înainte. Dar nu după hantri se măsoară succesul, ci după producţie. Brigada lui Georoc a obţinut un spor de producţie de peste 430 kg. grîu la ha., faţă de cea a lui State. Georoc s-a situat deci în frun­tea întrecerii. Acum, oamenii lui Georoc lucrează la tocatul şi transportatul porumbului de siloz, la transportul îngrăşămintelor naturale. .Arăturile de vară le-au termi­nat de mult. Ei pregătesc de zor ma­şinile pentru noua bătălie a recoltei. ★ Brigăzile speciale sunt, incontestabil, superioare. Indicii buni pe care îi realizează au determinat conducerea gospodăriei să se gîndească la înfiinţarea unei a treia brigăzi speciale. Comitetul sindical (preşedinte Nicolae Nicolae) şi ingine­rul mecanic (Caraman Nicolae) trebuie însă să acorde cea mai mare atenţie în primul rînd întăririi celor două bri­găzi speciale existente, să sprijine per­manent această formă nouă de organi­zare a muncii în G.A.S. De aceea, co­mitetul sindical va trebui să analizeze într-o consfătuire (cu ambele brigăzi) lipsurile ce mai persistă în activitatea lor. Astfel, e necesar să se lichideze practica schimbării tractoarelor pe alte terenuri înainte de a se fi făcut lucră­rile ce revin brigăzii. Brigăzilor speciale trebuie să li se asigure stabilitatea ca­drelor, utilajului și teritoriului. De ase­menea, comitetul sindical şi conduce­rea gospodăriei vor trebui să determine pe contabilii sectorului mecanic să ţină o evidenţă mai riguroasă şi opera­tivă a cheltuielilor pe hectar şi hecta­rul de arătură normală realizat de bri­găzile speciale. V. STANCU **** ********T ’ a********************************** **************** MATERIALE DE CONSTRUCȚII de calitate, ieftine și la timp Apa Teleajenu­­lui se răsfiră prin­­tr-o vale largă, în terase. Pe malul ei înalt, nu departe de locul unde rîul taie în două şo­seaua ce duce de la Ploești la Buzău, se află o aşezare industrială alcătuită din mai multe unităţi (mori, vărării, cărămidarii). Aici este şi fabrica de cărămidă „1 Mai“-Bucov, unitate de mai multe ori fruntaşă pe ramură. Anul acesta- deşi planul de produc­ţie este mai mare cu 3.000.000 cără­mizi decît în 1957, colectivul fabricii a livrat şantierelor de construcţii, pînă la 23 August peste 1.000 000 că­rămizi şi cca. 800.000 ţigle de ciment în plus Preţul de cost al cărămizilor a fost redus de la an la an. Faţă de 1955, în primele 6 luni din acest an, el este mai mic cu peste 33 la sută, realizîndu-se astfel cel mai redus preţ de cost la fabricarea cărămizilor. „Secretul“ acestor succese l-am aflat deunăzi cînd am vizitat cîteva secţii ale fabricii. Metode avansate de fabricare înainte vreme, la Bucov ca şi în alte părţi se lucra aşa cum se obiş­nuia din moşi-strămoşi. Lopata, roaba şi canciucul erau sculele de bază. De­spre calificarea din trecut a oameni­lor nu se poate spune mare lucru. Procesul de producţie era suprave­gheat de vătafi. Acum, la Bucov, cărămida se fabri­că după un proces tehnologic bine precizat. Ultimele noutăţi tehnice în acest domeniu sînt studiate amănunţit de ingineri şi tehnicieni, de fruntaşi în producţie, şi apoi aplicate^ în toate secţiile. Este suficient să arătăm că prin aplicarea metodei sovietice Kar­­taţev, aşezindu-se mai judicios cără­mida în şoproanele pentru uscat,^s-au obţinut pe metru pătrat 1278 cărămizi în loc de 860 cîte se realizau înainte. Colectivul de muncă de la fabrica din Bucov a mărit capacitatea de us­care a cărămizilor în aer liber (metoda este rodul unui schimb de experienţă dintre muncitorii de aici şi tovarăşi de-ai lor din R.P. Bulgaria). Cu chel­tuieli mici, pe o suprafaţă de 12.000 m.p. de poligoane, s-au uscat astfel, numai în luna iulie, 1.400.000 cără­mizi. După datele de pînă acum re­iese că, folosindu-se acest procedeu, pentru mia de cărămizi nu se cheltu­iesc mai mult de 150 lei, faţă de 300—400 lei cît costau cînd uscarea se făcea în cadrul sectorului. Măsuri importante a luat conducerea admi­nistrativă, sprijinită de comitetul de întreprindere, şi pentru folosirea în­tregii capacităţi de uscare a cuptoa­relor. Prin aplicarea sistemului bel­gian de ardere (cu aceleaşi baterii mai multe cuptoare stabile) s-a mărit capacitatea cuptoarelor pe sezon cu 16,2 milioane cărămizi. Trecînd prin secţiile fabricii nu mai intîlneşti oameni cărînd pămîntul cu roaba, sau transportînd cărămida cu targa. Acestea au fost de mult înlo­cuite cu benzi rulante, locotractoare, vagoneţi etc. O dată cu introducerea tehnicii noi, conducerea întreprinderii, organele sindicale şi întregul colectiv de muncă şi-au manifestat preocupa­rea pentru extinderea micii mecani­zări. Transportul cărămizii fasonate de la prese la locurile de uscat şi de aici la cuptoarele de ardere, în­cărcarea argilei în halde, tăierea că­rămizilor crude, ciuruirea, sunt numai o parte din operaţiile de bază care se execută mecanizat acum. Aceasta, pe lingă faptul că a uşurat munca oamenilor, a influenţat în mare măsură şi asupra creşterii producţiei şi reducerii preţului de cost. Numai prin mecanizarea transportului cără­mizii crude, la unitatea „B“, 39 de muncitori au fost trecuţi în munci di­rect productive şi s-au lichidat stran­gulările în producţie. De asemenea, prin mecanizarea încărcării argilei în halde, s-a asigurat o aprovizionare continuă, uniformă, a preselor. Meca­nizarea muncii a dus, cum era nor­mal, la reducerea consumului de ma­noperă. La fabricarea cărămizii, bu­năoară, acest consum a scăzut la mia de cărămizi de la 28,4 om-ore (în 1956) la 25,7 om-ore (în 1957), la 14 om-ore (în primul semestru al a­­nului în curs), iar la fabricarea că­rămizii de ciment s-a micşorat cu aproape 50 la sută. Nu-i mai puţin a­­devărat că la aceasta au contribuit şi echipele de întreţinere, care s-au stră­duit să facă reparaţii de bună cali­tate. Şi mărturie sunt cifrele. In se­mestrul 1 a.c. cheltuielile de întreţi­nere s-au redus la fabricarea cărămi­zii cu aproape 20 la sută faţă de anul trecut şi cu 35 la sută în comparaţie cu 1956. Consfătuirile de producţie generează iniţiative valoroase Nu e un lucru tocmai uşor şi cîştigi de şase ori steagul roşu de producţie pe ramură. A fost nevoie din partea colectivului de o muncă susţinută pentru organizarea producţiei, pentru cunoaşterea temeinică a procesului tehnologic. Acest lucru nu era posibil fără o participare activă a sa la gos­podărirea întreprinderii. Şi s-a ajuns la asta datorită grijii organelor sin­dicale şi administrative faţă de îm­bunătăţirea continuă a consfătuirilor de producţie şi de traducerea în viaţă a propunerilor juste ce s-au făcut în cadrul lor. Preocupîndu-se de proble­mele de bază ale producţiei, muncito­rii au analizat în consfătuiri cauzele care duceau la depăşirea consumului specific de materie primă, la proasta calitate a cărămizii, la nerespectarea termenilor de livrare a produselor etc. Din discuţii au izvorît soluţii prac­tice pentru reme­dierea situaţiei. Prin aplicarea ce­lor peste 100 de propuneri făcute a­­nul acesta de mun­citori, consumul specific de materie primă ( ciment) a scăzut de la 0,878 kg, pe ţigla de ciment, la 0,620 kg Valoric, aceasta repre­zintă o economie de 51 lei la mia de ţigle fabricate Şi la blocurile în­locuitoare de cărămidă a fost redus consumul specific de materie primă de la 2,850 kg. pe bloc, la 2,360. Indicele de calitate este realizat dîndu-se 85 la sută cărămidă de cali­tatea I, iar la ţigla de ciment rezis­tenţa la încovoiere întrece STAS-ul. Procentul de rebuturi la cărămizi a fost redus sub 5 la sută faţă de nor­mativ, iar la ţiglă este de aproape trei ori mai mic decît normativul în vi­goare. Anul acesta fabrica nu a pri­mit nici o reclamaţie de la beneficiari. Consfătuirile de producţie ce se or­ganizează lunar, şi ori de cîte ori este nevoie, sunt şi tribune pentru populari­zarea experienţei pozitive. Fruntaşi în producţie ca Gh. Badea, Ion Fîţă, Dumitru Dinu şi alţii au împărtăşit de nenumărate ori din experienţa brigăzilor lor. Metodele bune de mun­că au fost însuşite şi de celelalte brigăzi. In jurul consfătuirilor de producţie, organele sindicale au făcut o popularizare permanentă, folosind gazetele de perete, staţia de radio­amplificare etc. Participarea activă a colectivului la conducerea producţiei a făcut ca fa­brica „1 Mai“ din Bucov să livreze anul acesta şantierelor de construcţie cărămizi cu care se pot ridica­­ cca. 500 locuinţe muncitoreşti şi ţiglă pen­tru acoperirea cam a tot atîtea case. Preţul de cost al cărămizilor şi al ţi­­glelor de ciment a scăzut simţitor, ajungînd în prezent la cel mai redus preţ în cadrul sectorului materiale de zidărie- L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Ploești ************ MUNKA Noua şcoală elementară de 7 ani din Lucăceşti Corespondenţii voluntari ne scriu despre pregătirile pentru noul an şcolar • Secţiunea de invăţămînt şi cul­tură a Sfatului popular al raionului Tg Ocna a luat din timp măsuri pentru asigurarea condiţiilor necesa­re bunei desfăşurări a invăţămintului in noul an şcolar. Ca urmare, lucră­rile de reparaţii şi curăţenie a celor 109 şcoli din raion au fost terminate­­O atenţie deosebită s-a acordat şi aprovizionării cu combustibil pentru încălzitul lor pe timpul iernii■ Pînă zilele trecute s-a transportat la şco­lile din Dofteana, Pîrgăreşti Hiria, Birsăneşti, Gropile şi din alte comu­ne cantitatea de 400.000 kg lemne de foc­ Ţinind seama că numărul elevilor creşte an de an. Sfatul popular raio­nal s-a îngrijit şi de procurarea mo­bilierului şi materialelor didactice. Pînă in prezent, unele şcoli din ra­ion au fost dotate cu 60 de dulapuri, 400 de bănci noi şi altele. Cheltuielile făcute in acest scop pe raion se ridică la suma de peste 200 000 lei. De ase­menea, în cadrul acţiunii de poli­­tehnizare a invăţămlntului, s­-au chel­tuit în lunile iulie şi august 47.000 Lei, procurindu-se scule şi materiale pentru laboratoarele şi atelierele şco­lilor. A. Pisaru « Nu de mult directorii şcolilor din oraşul şi raionul Tr. Severin au fost convocaţi de secţiunile de invă­­ţăm­int şi cultură ale sfaturilor popu­lare respective, spre a se vedea in ce stadiu se află pregătirile pentru începerea anului şcolar 1958­­ 9­59. Din informările prezentate a reieşit că la şcolile din raion şi oraş lucră­rile de reparaţii şi curăţenie sunt pe terminate. De asemenea a reieşit că elevii şi-au procurat manualele şi re­chizitele şcolare şi că o bună parte din şcoli au fost­ aprovizionate cu combustibilul pentru iarnă Gh. Coravu • In noul an de invăţămtnt spa­ţiul de şcolarizare din raionul Buzău se va lărgi In prezent se efectuează ultimele lucrări de finisare la noile localuri de şcoală din comuna Ma­­xeni şi satul Pielele, comuna Berea, construite prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Pregătiri intense se fac şi la şco­lile din oraşul Buzău. Pe lingă cele­lalte lucrări care au fost deja termi­nate, la şcolile elementare de 7 ani nr. 4, 5, 9 şi 10 s-au construit ma­gazii din zid pentru depozitarea com­bustibilului şi s-au împrejmuit clădi­rile. S. Banei« Fabrica de mase plastice „Bucureşti“ avea contractat să execute 20.000 de coperte de vinilin pentru cărţi şi caete. La sfîrşitul lui august ea li­vrase de-acum aproape 33.000 iar în cursul lunii septembrie va mai produce încă 30.000 de bucăţi. La îndeplinirea acestor realizări, o contribuţie însem­nată o are brigada de tineret „Elena Pavel“, condusă de tovarăşa Tamaş Maria. In clişeu : Tovarăşa Tamaş Maria (mijloc) împreună cu alte două membre ale brigăzii, lucrînd la sudarea copertelor. (Foto : S. LASCU) Lăcătuşul Varga Ladislau se pregăteşte pentru facultate Varga Ladislau nu are decît 20 de ani, şi încă neîmpliniţi­ A venit în fa­brica veche de maşini a C. M.­Reşiţa după ce a absolvit Şcoala medie side­rurgică. Fiind încadrat ca lăcătuş, el şi-a dovedit priceperea de la început. Cunoştea desenele tehnice, se străduia să aplice cele învăţate în şcoală şi, mai ales, cele însuşite de la tovarăşii de muncă. Dar oamenii îl apre­ciază nu nu­mai pentru hărnicia­ lui în muncă, ci şi pentru dorinţa-i arzătoare de a studia. A urmat cursurile Serale şi nu de mult a dat examenul de matu­ritate- Calificativele obţinute în ulti­mul an confirmă cuvintele şefului de echipă C. Snovak: „A fost greu pen­tru el, dar e băiat muncitor şi se­rios- Ziua lucrează, seara învaţă- E dornic de învăţătură“. Luna aceasta, îl aşteaptă un nou examen- De data asta răspunderea e şi mai mare. El trebuie să justifice în­crederea ce i-a fost acordată de a fi trimis la politehnică pe cheltuiala combinatului. Ladislau Varga îşi petrece acum serile pregătindu-se temeinic. De dis­tracţie a cam uitat. Acum are o sin­gură preocupare: trecerea examenelor pentru a deveni student la politehnică. Acesta este și un angajament pe care și l-a luat cînd a fost primit can­didat de partid. C. Iordache activist cultural Concu­rsul hipic interna­ţional al R. P. Romîne Călăreţii româi domina întrecerile Duminică 31 august 1958, la baza hipică de pe Calea Plevnei din Bucu­reşti a început tradiţionala întîlnire — ediţia IV-a a Concursului Hipic In­ternaţional. In bătaia vîntului alături de tricolorul nostru, unduiesc drape­­lele celorlalte ţări participante la concurs: R. P. Bulgaria, R. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă şi Italia. Numeroşi spectatori şi-au dat întîlnire la acest concurs in­teresant... Prima probă a concursului care a început dimineaţă şi a continuat după amiază a fost cea de deschidere — obstacole. In această probă spre satisfacţia celor prezenţi, călăreţii ro­­mini, Alexandru Langa, Gh. Ghiţu­­ran, Mihai Timu, V. Bărbuceanu, Gh. Langa, V. Fleischer, A. Kadar, Con­stantin Vlad s-au comportat la înăl­ţime terminînd parcursul fără nici o penalizare. Alături de aceştia s-au mai evidenţiat călăreţul german Weid­ner şi călăreţii bulgari Hadjiev, Kliar­­kov şi Parvanov. De remarcat că în prima parte ,a probei cel mai bun re­zultat l-a obţinut Vlad Constantin pe calul Castor. După amiază, la ora 16:30 a avut loc festivitatea de deschidere a con­cursului în cadrul căreia tovarăşul ge­neral Marcu Stan, preşedintele Fede­raţiei Române de Călărie, a rostit cu­­vîntul de deschidere şi a urat succes participanţilor. După aceea s-a conti­nuat proba de deschidere întreruptă la prînz. Şi de data aceasta numărul celor care au terminat parcursul fără penalizări a fost destul de mare. S-au remarcat în mod deosebit evoluţiile călăreţilor noştri Constantin Vlad, Vasile Pinciu, Iosif Molnar şi Alexan­dru Longo. Cu toate că dimineaţă călăreţul Vlad Constantin obţinuse cel mai bun rezultat sfîrşitul probei a dat cîştig de cauză călăreţului român Alexandru Longo. Alergînd pe calul Sucitu el a realizat 0 puncte penalizare şi timpul de 1 :04,0 cîşti­­gînd astfel primul loc şi cu aceasta şi proba de deschidere — obstacole. Locul II a revenit călăreţului Iosif Molnar (R. P. Romînă) pe calul Pîrlog cu 0 puncte penalizare, timpul 1 : 04,7, iar locul III lui Vasile Pinciu (R. P. Romînă) pe calul Nor cu 0 puncte penalizare, timp 1 : 04,8. Luni a continuat concursul hipic internaţional cu proba de dresaj, pro­bă obstacole — ştafetă echipe de 3 călăreţi şi proba obstacole precizie­i cu un baraj­ In această zi călăreţii noştri au reuşit să obţină rezultate remarcabile ocuplnd primele locuri. Astfel în proba de dresaj categorie mijlocie pe primul loc s-a clasat O­­prea Ion Pe Sulina cu 0.26 puncte, urmat de Mihalcea Nicolae pe Corvin cu 0.40 puncte. Pe locul III s-a cla­sat Frantisek Sembera­­R- Cehoslova­die ştafetă a R. P. Române a cucerit primul loc în proba de obstacole — ştafetă echipe de 3 călăreţi- Ea a fost alcătuită din Mihai Timu, Con­stantin Vlad şi Gh- Langa- Pe locul II s-a clasat echipa R. P. Polone, compusă din Marian Babireschi, Wla­­dyslaw Byszewsky şi Marian Kowal­­czyk- Pe locul III s-a clasat echipa secundă a R. P- Romîne întrecerea în cadrul probei obsta­cole precizie — cu un baraj — înce­puse palpitant şi din peste 40 călă­reţi 5 terminaseră parcursul fără nici o penalizare­ Dar o ploaie torenţială a făcut ca terenul să se desfunde şi din cei peste 20 de călăreţi care au mai evoluat, numai trei au reuşit să termine parcursul fără penalizări. Ju­riul apreciind că terenul desfundat nu mai asigură condiţii optime a hotărît ca să se renunţe la baraj şi să atribuie locul I celor 8 concurenţi care au terminat parcursul fără nici o pena­lizare . Ei sunt: Vasile Pinciu (R. P. Romînă) — de două ori — V. Bărbuceanu (R. P- Romînă), Gh. An­­tohi (R. P. Romînă), Manfred Niets­­chmann (R- D. Germană), Jerzy Gra­bowski (R. P. Polonă), Lazăr Dakov (R. P. Bulgaria) și Helmut Weidner, (R­­D- Germană)­ Concursul continuă miercuri. AL. N. ★ Tradiţia n-a mai fost respectată! Printre întîlnirile din cadrul etapei a II-a a categoriei A de fotbal figura şi una de tradiţie: C.C.A.—Ştiinţa Timişoara. Studenţii timişoreni reu­şiseră să creeze această tradiţie favo­rabilă lor, deoarece cîştigaseră ulti­mele şase întîlniri cu echipa militari­lor. Comportarea avută de Ştiinţa Ti­mişoara în ultimele meciuri şi în cel de duminică a confirmat că Ştiinţa este o echipă nepusă la punct, care a renunţat chiar şi la jocul său deschis, cu pătrunderi. Şuturile puternice ale studenţilor a căror eficacitate au sim­ţit-o multe echipe au devenit extrem de rare, iar în jocul cu C.C.A. inexis­tente. Replica dată echipei militarilor a fost slabă. In schimb C.C.A. odată cu începutul partidei a pornit la atac decisă să ob­ţină victoria. Profitînd şi de faptul că studenţii făceau un joc strict de apă­rare, C.C.A. a dominat în prima re­priză. Dar experimentaţii atacanţi Alexandru Zavoda I. Tătaru, Constan­tin n-au ştiut să se descurce cu succes în faţa ,­jocului la ofsaid“ practicat de către timişoreni. Numai Alexandrescu a fost fluierat de 5 ori în asemenea poziţii. In această parte a jocului con­traatacurile studenţilor numai prin Cădariu şi Lereter — nu au constituit un pericol real pentru poarta apărată de Tomna. Aşa se face că pînă la pauză studenţii au reuşit să menţină scorul alb. După reluare, atacanţii C.C.A. pre­iau mingea din viteză, folosesc mai mult extremele. Acţiunile lor bine gîndite, jocul lor în mişcare „sparge“ de două ori apărarea Ştiinţei şi vic­toria este cîştigată prin golurile mar­cate de către Zavoda­­ şi Tătaru, care au şutat puternic şi precis la poartă. După marcarea golurilor Ştiinţa opune o şi mai slabă rezistenţă, dar C.C.A. nu mai reuşeşte să înscrie. Dacă re­zultatul partidei s-a încheiat­ numai cu 2-0 asta se datoreşte în special portarului timişorean Enăchescu, care, apărînd foarte bine, a făcut ca scorul să nu ia proporţii. In schimb dintre studenţi, Gîrleanu şi Boroş au fost de nerecunoscut. Cît priveşte echipa C.C.A. ea a des­făşurat un joc tehnic, atletic, iar pen­tru frumoasele faze create, miile de spectatori au răsplătit-o în repetate rînduri cu aplauze la scenă deschisă. N. ALEXANDRU Rezultate din categoria B la fotbal După două etape în campionatul categoriei B la fotbal pe primul loc se află C.S.­Sibiu in seria I-a și Flacăra Moreni în seria a II-a. Din­tre performanțele mai deosebite se remarcă victoria categorică a C. S.­­Sibiu care a dispus de Minerul Baia Mare cu 6-0, victoria Metalului M.I.G. în dauna Unirii Iaşi cu 5—1 şi „ploaia de goluri“ din Ciuleşti, unde Rapid II a dispus de Unirea Focşani cu­ 7—4. Iată rezultatele înregistrate dumi­nică: SERIA I-a : C.S. Tîrgu Mureş —Industria Sîrmei Cimpia Turzii 1—0; C.S. Sibiu—Minerul Baia Mare 6—0; Minerul Lupeni—C.S.M. Reşiţa 1—0 ; Gaz Metan Mediaş—C.F.R. Arad 0—1 ; C.F.R. Timişoara—Corvinul Hunedoara 1— 0; C.S. Oradea—Tractorul Oraşul Stalin 1—0 ; A.M.E.F.A. Arad—Ştiinţa Craiova 3—0 (jocul nu s-a disputat, echipa craioveană fiind suspendată). SERIA a II-a: Dinamo Galaţi— Gloria Bistriţa 1—0; Prahova Ploeşti —Flacăra Moreni 0—1 ; Unirea Iaşi —Metalul M.I.G. Bucureşti 1—5 ; Fo­­resta Fălticeni—Progresul Suceava 0—0 ; Poiana Cîmpina—C.S.M.S. Iaşi 2— 0 ; Dinamo Bîrlad—Dinamo Jobor 0-0.­­ II şi-a impus jocul, atacanţii au rea­lizat acţiuni derutante pentru adver­sari şi cu şuturi precise. Jucătorii Rapidului au dovedit o bună condiţie fizică datorită căreia au avut un ritm susţinut aproape tot timpul meciului. Unirea Focşani cu toată inferioritatea tehnică pe care a avut-o faţă de ad­versar, a luptat cu multă însufleţire şi nu s-a descurajat nici cînd a fost condusă cu 7—2. Ea a reuşit cu eforturi mari să reducă scorul la 7—4, profitînd şi de faptul că spre sfîrşitul partidei adversarii nu au mai insistat. Condiţia fizică necorespun­zătoare a făcut ca în timpul meciu­lui unii jucători de la Unirea să dea semne vădite de oboseală. Trebuie să remarcăm că o parte din goluri au fost parabile, în special cele primite de către portarul Rapidului, neinspirat în intervenţii. Golurile au fost mar­cate de către Mihai (3), Leahevici (3) şi Milea pentru Rapid şi Cioboaţă (3) şi Sólyom pentru Unirea Focșani. Rapid II Bucureşti — Unirea Focşani 7—4 Formaţiile Rapid II Bucureşti şi Unirea Focşani au reuşit să furnizeze o partidă bună, care s-a soldat cu înscrierea a 11 goluri. Jocul a fost iute, presărat cu multe faze frumoase de fotbal, pentru care jucătorii celor două echipe au fost aplaudaţi. Rapid MMI l septembrie 1958 — nr. 337t CATEGORIA A LA FOTBAL Progresul Bucureşti-Ştiinţa Cluj 4-1 (3-0) Cine a văzut pe Ştiinţa Cluj jucînd împotriva Progresului Bucureşti, cu greu îşi poate închipui cum această echipă a ţinut în şah pe C.C.A., cu care cu o săptămînă înainte a termi­nat la egalitate. Revenirea Ştiinţei Cluj în categoria A a stîrnit inte­resul publicului venit în număr mare să o vadă în întîlnirea cu Progresul Bucureşti. Studenţii clujeni au rămas datori spectatorilor bucureşteni. Deo­camdată echipa clujană n-a impre­sionat decît prin tinereţe, arătînd însă multe lipsuri la capitolele tehnică şi tactică. În meciul de duminică, după un început promiţător, clujenii au trecut la un joc de­­apărare, în care l-a angrenat şi pe Nedelcu, un exce­lent mijlocaş creator. Abia către mij­locul reprizei a II-a, Nedelcu a fost trecut în ofensivă, unde conlucrînd cu înaintarea şi în special cu Mol­dovan, echipa a avut cîteva­­acţiuni frumoase, printre care una s-a ter­minat cu un gol marcat de Moldovan cu capul. Bine s-au mai comportat Roman şi Suciu. Despre Progresul Bucureşti se poate spune că s-a orientat mult mai bine pe teren, şi jocului iute, de la început al adversarului, i-a răspuns prin ac­ţiuni calme. Punînd stăpînire pe joc, Progresul înscrie 4 puncte prin Dinu­­lescu (2) Banciu şi respectiv Leucă. Ştiinţa Cluj a beneficiat de nume­roase cornere, dar n-a putut marca decît un gol. Cu toate că a marcat 4 goluri, ata­cul Progresului n-a corespuns în totul din cauza combinaţiilor prea încete şi uneori a jocului individual de care a făcut exces Dinulescu. Bine au jucat Cojocaru, Ştirbei şi Caricaş, iar lui Di­nulescu îi reproşăm jocul brutal să­­vîrşit asupra lui Roman. Arbitrajul prestat de A. Eftimie nu a corespuns. Conducătorul jocului a fost neatent, comiţând mai multe greşeli. FL. BRATAN Campionii au lăsat două puncte la Bacău întîlnirea între echipele Dinamo Bacău şi Petrolul Ploeşti, faptul că avea să evolueze aci echipa campioană a ţării, au atras pe noul stadion „23 August“ din localitate — cu toată vremea nefavorabilă — peste 10.000 iubitori ai fotbalului. Jocul a început în nota de domi­nare a oaspeţilor care fructifică de­altfel în minutul 5 una din acţiunile lor ofensive. Fronea trage puternic de la circa 30 de metri şi marchează un gol ce putea fi apărat totuşi de por­tarul echipei băcăoane. Egalarea survine abia în minutul 30 cînd Gram execută un corner, iar Ef­timie reia direct în plasă. In minutul 34, Mihai trage afară o lovitură de la 11 m, ratînd astfel o bună ocazie de a schimba rezultatul în favoarea echipei Dinamo-Bacău. La reluare, gazdele presează tot mai mult și reu­șesc o bună parte de timp să mute jocul în jumătatea de teren a echipei oaspe. In minutul 61 Gram înscrie golul victoriei printr-un şut puternic pe jos de la 30 de m. Cu puţin îna­inte de terminarea jocului ploeştenii îşi revin şi întreprind cîteva atacuri periculoase ce sunt însă destrămate de apărarea echipei locale. S-au remarcat de la Dinamo-Bacău, prin jocul fru­mos practicat, Eftimie, Gram, Cîrnaru şi Ţîrcovnicu, iar de la Petrolul-Plo­­eşti, Marinescu, Fronea, Zaharia, Ta­­barcea şi Babone. (Coresp. „Munca“) * Iată rezultatele celorlalte jocuri : Steagul Roşu Oraşul Stalin — Rapid Bucureşti 3—2 ; U. T. Arad — Fanţi Constanţa 3—0; Jiul Petroşani-Dina­­mo Bucureşti 1—1 . In urma acestor rezultate, in clasa­ment conduce Dinamo-Bacău cu 4 puncte urmat de Dinamo-Bucureşti, C.C.A. şi Progresul­ Bucureşti cu cite 3 puncte fiecare. ULCIORUL NU MERGE DE MUL­TE ORI LA APA! Gîrleanu (Ştiinţa Timişoara), Tătaru, Zavoda I (C.C.A.) Desen de P. STOENESCU In cîteva rînduri • Campionatele mondiale de scri­mă desfăşurate timp de zece zile la Philadelphia s-au încheiat cu un mare succes al scrimerilor sovietici care au cîştigat trei titluri de cam­pioni ai lumii şi locul untii pe ţări. # In finalele campionatului euro­pean de canotaj academic, desfăşurate la Poznan, sportivii români au obţi­nut rezultate meritorii. Cele 4 echi­paje ce au participat la întreceri s-au calificat în finale, unde au ocupat locul II în două probe (4+1 şi 4 fără cîrmaci, locul III la 2 fără cîrm­aci şi locul IV la 2 + 1), în clasamentul pe naţiuni reprezen­tanţii noştri s-au clasat pe locul II, la egalitate de puncte cu canotorii sovietici.­­ La Bauntz (R.D.G.) dubla întîl­­nire între echipele reprezentative de popice ale R. D. Germane şi R. P. Romîne s~a soldat cu victoria gazdelor. . La fete R.D.G. — R.P.R. 2414—2359 p.d. (100 bile mixte) iar la băieți R.D.G.—R.P.R. 5494—5045 v.d. (200 bile mixte). BOXAstăseară finalele „Turneului celor 4“ Nici a doua gală a semifinalelor „Turneului celor 4“ n-a fost lipsită de surprize. Nu mai puţin de trei cam­pioni ai R.P.R. (Puiu Nicolae, Andrei Farkaş şi D. Rizea) au coborît treptele ringului învinşi. Performerii: Vasile Vintilă, Emil Cismaş şi Mircea Balaş, pe care-i vom vedea în finale. Iată rezultatele tehnice înregistrate : M. Dobrescu (C.C.A.) învinge pe L. Ambruş (U.C.E.C.O.M.) prin abandon în rep. II-a pentru rănire; Vasile Vin­tilă (Marina—Constanţa) b.p. pe Puiu Nicolae (Dinamo) ; E. Cişmaş (C.C.A.) b. p. pe A. Farkaş (Unirea—Timişoara); I. Mihalic (Rapid—Cluj) b. p. pe I. Bo­­ceanu (C.F.R. Bucureşti) ; Iosif De­meter (Spartak—Bucureşti) b. p. pe Ion Marin­ (Progresul—Bucureşti) ; D. Prunoiu (Dinamo—Bucureşti) b. p. pe D. Burlaş (C.C.A.); M. Balaş (Dinamo —Bucureşti) b. p. pe D. Rizea (Metaluri Bucureşti; Şerbu Neacşu (C.C.A.) în­vinge prin descalificare pe St. Cojan (C.F.R.-Galaţi) ; Gh. Negrea (C.C.A.) b. p. pe I. Ferenţi (Dinamo—Craiova); Petre Zaharia (C.F.R.) b. p. pe O. Cioloca (Unirea—Timişoara). Astă seară la ora 19,30, tot pe­ Stadionul Republicii, vom, vedea în fi­nală meciurile: Mircea Dobrescu V. Vintilă, C. Gheorghiu — N. Min'* dreanu, I. Mihalic — E. Cismaş, V. Czekeley — Dănilă Done, L Demeter, — D. Prunoiu, Ilie Dragnea — Stroa Trifan, M. Balaş — Şerbu Neacşu^ V. Vlădescu — Tr. Stuparu, Gh. Ne«­grea — P. Zaharia, V. Mariuţan —­ E. Füherer, ★

Next