Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-28 / nr. 3419
I Propuneri valoroase La ultimele consfătuiri de producţie pe secţii, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de mănuşi „Petöfi Şandor" din Tg. Mureş au analizat posibilităţile de reducere a consumurilor specifice la diferite materii prime şi auxiliare. Cu această ocazie s-au făcut numeroase propuneri valoroase dintre care multe au fost acceptate şi puse în aplicare. Şeful de echipă Cibi Iosif şi şeful secţiei, Bende Alexandru, de la tăbăcărie au arătat, de pildă, că acidul formic folosit pentru fixarea coloranţilor poate fi redus cu circa 20 la sută. Practica a dovedit justeţea propunerii şi, pe baza calculelor făcute, se va realiza o economie anuală de 7.600 lei. Propunerea tînărului maistru Molnar Ioan se referă la îmbunătăţirea metodei de cenuşărire in urma căreia consumul de var se va reduce în mod simţitor. La secţia de confecţionat mănuşi, croitorii s-au angajat să realizeze economii de piele pentru cel puţin 2.000 perechi mănuşi iar la cusut vor economisi — prin tăiatul şi înnodatul raţional al firelor faţă în valoare de 7.000 lei. Prin totalizarea economiilor provenite prin reducerea consumurilor specifice rezultă o economie anală de 314.000 lei. Marti 28 octombrie 1958 — nr. S419 Colectivul fabricii „Industria Romina de Piele“ din Timişoara, luâind în discuţie iniţiativa de la uzinele „Ianoş Herbak“, a găsit că şi el dispune de numeroase rezerve interne prin care poate să realizeze anual mari economii la preţul de cost- Planul de măsuri tehnice întocmit pe marginea propunerilor muncitorilor şi tehnicienilor a şi început să prindă viaţă Pînă la sfîrşitul anului se va monta o instalaţie pentru întinsul şi uscatul pieilor de meşină pe plăci de sticlă, care va permite mărirea suprafeţelor de piele anual cu 4.000—5.000 m2. Tot la mărirea suprafeţelor de piele va duce şi instalarea ramelor extensibile. Avînd un dispozitiv special, aceste rame, ce vor fi construite din metal, prezintă avantajul că permit întinderea pieilor în toate direcţiile. Iniţiativa colectivului uzinelor „Ianos Herbak“ a fost însuşită şi de colectivul fabricii de tricotaje ,,Noon Fonagy” din Timişoara. Priin reducerea consumurilor specifice la diferite materii prime, colectivul fabricii va realiza Încă pine la sfîrşitul acestui an o economie de 1.250 kg fire de bumbac din care se pot produce peste 5 000 tricoturi pentru copii. s Se alătură InifladCl colectivului uzinelor Janonerbah“ din Cluj ★ ★ Noi rezerve interne vor fi puse în valoare ★ Vor fi reduse consumurile specifice Iniţiativa muncitorilor de la uzinele „Ianoş Herbak“ din Cluj de a realiza cu mai multe produse de cea mai bună calitate şi cu cele mai mici consumuri specifice de materie primă, a fost primită cu o deosebită însutitire de muncitorii pielari şi cizmari din întreprinderile de pielărie şi încălţăminte din regiunea Stalin. In acţiuni organizate de comitetele de întreprindere în colaborare cu conducerile tehnico-administrative, tilancitorii din aceste fabrici au studiat posibilităţile de aplicare a acestei iniţiative. Pe baza acestora, muncitorii de la fabrica „13 Decembrie“ din Sibiu,de pildă, s-au angajat ca prin însuşiţile iniţiativei să reducă consumurile specifice în aşa fel. Incit în decurs de un an să economisească 19.000 kg piele de porc pentru articole de marochinărie, 11.000 kg piele crudă pentru talpă, peste 13.000 kg tanin, precum şi o cantitate de piele şi talpă din care se vor putea confecţiona în plus 1.000 perechi de pantofi şi 333 serviete tip „Diplomat“. (Coresp. „Munca“). biapoierea delegaţiei Forţelor Armate ale R.P.R. care a făcut o vizită de prietenie în R. P. Chineză Duminică la amiază s-a reîntors în Capitală delegaţia Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne în frunte cu tovarăşul general-colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, care, la invitaţia mareşalului Pîn Dehuai, ministrul Apărării al Republicii Populare Chineze, a făcut o vizită de prietenie în R.P. Chineză. La sosire delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii general de armată Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, general-locotenent Floca Arhip şi general-locotenent Ion Tutoveanu, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, A. Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, I. Moruzi, şeful Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofițeri superiori. A fost de față ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, Ke Bonian. Sărbătoare pe şantierul conductei Magistralei de est (Urmare din pag. l a conducerii partidului şi guvernului că sarcina încredinţată tineretului a fost îndeplinită cu 3 luni înainte de termen”. Vorbitorul a citat apoi numeroase exemple de tineri distinşi în muncă, arătînd că faptele lor sunt trăsături ale tînărului de tip nou, constructor al socialismului. Tov. Virgil Trofin a înminat apoi unui număr de 14 tineri diploma de onoare a C.C. al U.T.M., ca preţuire pentru meritele deosebite în muncă pe şantierul naţional al tineretului Nadeş,Oneşti. Tinerii brigadieri au mai fost felicitaţi de tov. Fodor Géza, secretar al Comitetului P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, şi de tov. Király Carol, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M., care a înmînat unui număr de 30 de brigadieri diplome de onoare ale Comitetului regional U.T.M. Din rîndul brigadierilor au luat cuvîntul, mulţumind pentru aprecierea adusă muncii lor, tinerii Alexandru Cucu, Gheorghe Buturugă şi Constantin Horoveţ. La sfîrşitul mitingului participanţii au aprobat cu entuziasm textul unei telegrame adresată Comitetului Central al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Consiliului de Miniştri, tovarăşului Chivu Stoica. (Agerpres). IoooNFORMAŢII Duminică şi lunii în Capitală şi în întreaga ţară au avut loc noi manifestări culturale şi artistice în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice. In Capitală, printre alte manifestări, Casa Prieteniei Boruino-Sovietice a găzduit în aceste zile simpozionul „Cu teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ prin U.R.S.S.“, la care au vorbit membrii colectivului artistic ce a făcut turneul în Uniunea Sovietică, o seară literară cu tema „Pagini alese din operele poeţilor romîni şi sovietici“, în cadrul căreia şi-au dat concursul actorii Iori Manolescu şi George Vraca, artişti ai poporului, Marieta Sadova, maestră emerită a artei, Fory Etterle şi A. Pop Marţian, artişti emeriţi, Marietta Anca, Dina Cocea, Anca Şahighian şi alţii, întîlnirea dintre pionierii din Capitală şi scriitorii pentru copii Cicerone Theodorescu, Nina Cassian, Vladimir Colin, laureaţi ai Premiului de Stat, O. Pancu-Iaşi, Mioara Cremene etc. ★ Luni a sosit la Baia Mare o delegaţie a artiştilor plastici din R.S.S. Armeană. Din delegaţie fac parte artiştii emeriţi ai R.S.S. Armene: Meşer Abeghian, Eduard Isabeghian şi Haciatur Esenian. La aeroport oaspeţii au fost întîmpinaţi de către Vida Geza, preşedintele filialei din Baia Mare a Uniunii artiştilor plastici, graficianul Paul Erdős, precum şi de reprezentanţi ai A.R.L.U.S.-ului. oop Alte universităţi populare muncitoreşti şi-au deschis cursurile Universităţile populare muncitoreşti de pe lingă cele două mari uzine constructoare de maşini şi utilaje din Oraşul Stalin — „Steagul Roşu“ şi „Ernst Thälmann“ — şi-au deschis cursurile. Folosind experienţa acumulată în anul trecut, ca şi propunerile cursanţilor, colectivele de conducere ale celor două universităţi, sprijinite îndeaproape de comitetele de întreprindere din uzinele respective, au asigurat pentru noul an şcolar condiţii îmbunătăţite de funcţionare, săli de clasă corespunzătoare, tematice de lecţii în care se ţine seama şi de specificul fiecărei uzine, colective de lectori bine pregătiţi. Numărul cursanţilor înscrişi anul acesta este de aproape trei ori mai mare decît numărul celor care au frecventat cursurile universităţilor în anul trecut. (CoreSp. „Munca“). Din experienţa muncii cultural-educative a sindicatelor sovietice Munca politică de masă — în centrul activităţii noastre Palatul Culturii ,,S. M. Kirov“ din Leningrad e una dintre cele mai importante innstituţii cultural-educative ale sindicatelor, el deservind anual peste 2.500.000 de oameni. Aici se desfăşoară o activitate multilaterală şi variată în toate domeniile muncii politice de masă. Au loc sărbători ale cîntecului, zile colective de odihnă ale tinerilor muncitori şi studenţilor, spectacole cinematografice, teatrale, concerte, seri de familie, excursii prin muzeele oraşului şi în afara oraşului, călătorii turistice etc. Peste 800 de oameni îşi desfăşoară activitatea permanent în cele 15 colective artistice de amatori. Studioul amatorilor de operă, unicul cerc de acest fel din oraş, a pus în scenă spectacolele : „Pe Donul liniştit“ de Dzerjinski. ..Iolantha“ de Ceaikovski, „Traviata“ de Verdi, „Faust" de Gounod şi altele. Cercurile artistice de amatori prezintă anual 200 de concerte la care asistă peste 100.000 de oameni. La Palatul Culturii se desfăşoară o bogată şi interesantă activitate cu copiii. Aceştia au la dispoziţie o clădire specială cu două etaje, o sală de spectacole, o bibliotecă şi 25 de încăperi pentru activitatea diferitelor cercuri, tineri biologi folosesc o grădină micturinistă de o suprafaţă de 2 ha. Peste 300.000 de elevi iau parte anual la „Dimineţile pentru copii“, la sărbătorile şcolăreşti, la activitatea lectoratelor literare şi muzicale. Biblioteca palatului, care este una din cele mai mari biblioteci sindicale, dispune de 210.000 volume şi deserveşte anual peste 10.000 de cititori. Palatul Culturii dispune de săli de sport (gimnastică, baschet, volei și box). Aci se antrenează membrii colectivelor sportive ale fabricilor și Uzinelor. In 1957—1958, indeplinind hotărînle celei de-a V-a plenare a Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S., (Articol scris pentru ziarul .MUNCA“) N. GIURCINEA, directorul Palatului Culturii ,,S. M. Kirov“ al sindicatelor din Leningrad Palatul Culturii a organizat o bază pentru închirierea materialului sportiv şi turistic, a înfiinţat un club al turiştilor, un club al pensionarilor, veterani ai muncii, un club al tineretului cu diferite secţii de activitate (internaţională, de creaţie literară, cinematografică, înot şi secţia fetelor). Palatul Culturii este vizitat în fiecare an de numeroase delegaţii străine. El are in prezent legături strînse cu instituţiile culturale de acest gen diin Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Bulgaria, China, Polonia şi Rominia. Palatul Culturii îşi desfăşoară întreaga activitate cu ajutorul unui activ obştesc format din peste 500 de tovarăşi. PROPAGANDA PRIN CONFERINŢE Instituţiile culturale folosesc multe forme de activitate in scopul educării comuniste a oamenilor muncii. Cea mai importantă însă este propaganda prin conferinţe. La Palatul Culturii se ţin cu regularitate conferinţe pe teme politice, filozofice, de tehniică şi ştiinţă,culturale. Anual se ţin 700—800 de conferinţe. In afară de conferinţele care se organizează cu prilejul diferitelor evenimente, date istorice, se mai prezintă şi altele pe cicluri despre : „Politica externă a Uniunii Sovietice şi relaţiile internaţionale actuale“, „Dezvoltarea economiei naţionale a U.R.S.S.“ „Situaţia actuală în ţările Asiei şi Africii“, „Mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională“, „Două lumii — două tinereţi“, „Problemele moralei comuniste“. Pentru învăţătorii şi lucrătorii de pe tărîmul medicinii a fost organizat un ciclu de conferinţe cu tema „Problemele filozofiei marxist-leniniste“. Ciclul de conferinţe cu tema „Economia întreprinderilor industriale socialiste“ se adresează personalului tehnico-ingineresc şi inovatorilor producţiei. Toate aceste cicluri de conferinţe ajută pe cei ce studiază teoria marxist-feministă. Conferinţele se ţin de două ori pe lună, fiecare din ele durînd 30 de minute. Auditorii asistă pe bază de aboncinent, pe care îl ridică de la Palatul Culturii. Pentru fiecare ciclu se difuzează 250—300 de abonamente. Desigur că se ţin şi Conferinţe de popularizare a ştiinţei ca: „Ermitajul de stat — muzeu al culturii mondiale“, „Chimia şi fizica zilelor noastre“, „Marea noastră patrie“, „Oraşele lumii şi arhitectura lor, muzeele şi monumentele“. Lecţiile sunt însoţite de concerte tematice şi de filme documentare. Ele sunt prezentate de cei ttâi de seamă oameni de ştiinţă şi cultură, de specialişti, conducători de întreprinderi, inovatori ai producţiei. Ciclurile de conferinţe se bucură de foarte mare popularitate (în comparaţie cu conferinţele disparate) căci ele lărgesc şi adîncesc cunoştinţele auditorilor. PROPAGANDA TEHNICA DE PRODUCŢIE Un loc de seamă în activitatea Palatului Culturii îl ocupă propagarea experienţei înaintate din întreprinderile Leningradului, popularizarea realizărilor colectivelor de muncă din secţii, brigăzi sau a diferiţilor inovatorii. Care sunt formele acestei activităţi ? Ele sunt numeroase : conferinţe, referate, seri tematice, jurnale şi almanahuri tehnice vorbite, întîlniri cu inovatorii, prezentări de filme tehnice, expoziţii, consfătuiri tehnice în legătură cu cele mai importante probleme ale progresului tehnic. La aceste acţiuni participă, în afara Inovatorilor, savanţi de seamă din Leningrad (academicianul A. Ioffe, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., N. Kovaliov, profesorii I. Terminasov, V. Haşcinski şi alţii). De multă popularitate se bucură serile mixte ale savanţilor şi specialiştilor din producţie, serile inovatorilor, serile închinate unor anumite uzine, secţii, sectoare sau brigăzi fruntaşe în întrecerea socialistă. Această activitatea este organizată şi condusă de consiliul tehnic al Palatului Culturii, din care fac parte 27 de tovarăşi. Aceştia sînt activişti obşteşti — salariaţi ai uzinelor, fabricilor, instituţiilor din oraş. Printre ei se află numeroşi inginerii şi tehnicieni. Şi Casa de propagandă tehnică orăşenească dă o mînă de ajutor în organizarea acestei activităţi. SERILE TEMATICE Serile tematice constituie cea mai interesantă şi maii eficace formă de educaţie politică de masă. In 1957, Palatul Culturii a organizat 200 asemenea seri, la care au participat circa 160.000 de oameni. Un ciclu de seri a fost organizat pe tema : „Cele mai glorioase tradiţii ale uzinei mele“. In cadrul acestor seri au luat cuvîntul veterani ai muncii care au vorbit despre istoria de luptă a întreprinderii, despre luptele duse de muncitorii uzinelor respective în trecut. Veteranii muncii, care ieşeau la pensie, au transmis tinerilor muncitori drapelele pe care uzinele le-au cucerit în lupta revoluţionară şi întrecerea pentru indicii înalţi de producţie. Deosebit de atractive au fost serile pe tema : „Străzile, pieţele. Uzinele poartă numele lor“. Tineretul care a participat la aceste seri a putut afla multe lucruri despre revoluţionarii care şi-au dat viaţa în lupta împotriva ţarismului, despre eroii căzuţi pe fronturile războiului civil şi în perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Pentru tinerii muncitori se organizează sari pe temele : „Despre Lenin“, „Cunoaşte-te şi iubeşte-ţi patria“. Tov. Emelianov, participant la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi muncitor la uzina „Baltica“ a făcut o expunere cu titlul: „L-am cunoscut pe Lenin“. In cadrul serii „Pentru o prietenie veşnică cu marea Chină" a luat cuvîntul tov. Tu Şanioan, practicant într-o uzină, care a vorbit despre succesele Chinei în făurirea vieţii noi, despre ajutorul imens pe care-l acordă Uniunea Sovietică Republicii Populare Chinei, în construirea socialismului. A urmat apoi un concert. Un rol de seamă în educarea tineretului l-au avut intîlnirile cu eroii Cetăţii Brest. Tovarăşul general Luchin, fostul şef de stat major al garnizoanei, I. Vasliliev, fost comandant de aruncătoare de mine, medicii Cocariova si Petrov — eroi ai apărării legendarei cetăţi — au vorbit tineretului despre lupta pe care a dus-o garnizoana Brest împotriva trupelor hitleriste. Numeroşi tineri şi tinere din sală au pus întrebări. Cei trei mii de participanţi au mulţumit cu căldură eroilor Brestului. Seara s-a încheiat cu un concert dat de Ansamblul Armatei. Atunci cînd la aceste seri tematice participă chiar eroii evenimentelor respective, emoţionează pe cei prezenţi, lasă urme adin ei in conştiinţa lor. Lucrul acesta e mult mai eficace decît cea mai bună conferinţă. Iată de ce Palatul Ciuturii socoteşte serile tematice drept una din principalele forme ale activităţii sale. Un loc de seamă îl ocupă munca cu tineretul studios. Incepînd din 1947, Palatul Culturii organizează aşa-numitele „Vineri studenţeşti“ împreună cu Sindicatul lucrătorilor din învăţămintul superior şi cu comitetul orăşenesc al Comsomolului. Studenţii din Leningrad sunt uniţi printr-o strînsă prietenie cu studenţii din ţările socialiste. In cadrul „Vinerilor studenţeşti“ ei povestesc unii altora despre realizările şi succesele ţărilor lor, îşi demonstrează propria măiestrie şi propriile succese în activitatea artistică de amatori. Foarte interesante sint intîlnirile studenţilor cu tinerii muncitori din fabrici si uzine, cu militarii din armata si flota sovietică. De multă apreciere se bucură jurnalele vorbite intitulate „Vreau să ştiu totul". Programul unui astfel de jurnal este astfel alcătuit încît să cuprindă cele mai interesante probleme de ştiinţă, tehnică şi cultură. In cadrul acestor jurnale iau cuvîntul oameni de ştiinţă, ingineri, scriitori, poeţi, compozitori, prezentindu-şi lucrările aflate abia in stadiu de creaţie. De exemplu , un scriitor citeşte un fragment dintr-o carte pe care încă n-a terminat-o, un compozitor interpretează o partitură dintr-o operă aflată în lucru. O formaţie teatrală şi-a propus să pună în scenă un nou balet; premiera nu-i chiar aşa de apropiată. Dar, în cadrul jurnalului „Vreau să ştiu totul“ regizorul vorbeşte despre viitorul spectacol, iar artiştii interpretează cîteva fragmente din el. Jurnalul „Vreau să ştiu totul“ aduce la cunoştinţa celor prezenţi nu acele lucruri care sunt de acum cunoscute tuturor, ci acelea care se află abia în creaţie, care nu sunt încă gata. Aceasta trezeşte interesul tineretului. In scopul educării estetice a tinerilor, în cadrul Palatului Culturii a luat fiinţă încă în 1949 un lectorat muzical al tineretului. Activitatea acestuia se desfăşoară în fiecare an din octombrie pînă în mai. De două ori pe lună 1.500 de studenţi şi tineri muncitori se adună în sala cea mare de teatru şi audiază concertelecţii. Prezentarea concertelor o fac cei mai buni muzicologi. O lecţie durează 30—40 de minute. Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Leningrad execută cele mai bune piese de muzică clasică. In răstimpul scurs de la înfiinţarea lectoratului muzical au prezentat din creaţiile lor D. Şostacovici, R. Gliei, A. Haciaturian, V. Muradelli. Concertele au fost dirijate de cunoscuţii dirijori N. Rahlin, Haikin, Faier, Kondraşin, Iansons, Ho Dia Gon (R.P.D. Coreeană) Gyula Nemeth (R.P. Ungară). Tinerii au putut asculta o serie de lucrări în interpretarea soliştilor vocali şi instrumentişti S. Lemeşev, E. Ghilels, D. Oistrach, L. Oborin şi alţii. CLUBUL TINERETULUI Clubul tineretului a luat fiinţă în 1956. El are următoarele secţii: literară, internaţională, cinematografică, pecţia fetelor, înot şi altele. La club au loc regulat întîlniri ale tinerilor cu delegaţii de tineret din străinătate, membrii clubului întreţin corespondenţă cu tineretul din ţările de democraţie populară. Aci se organizează apariţia unor gazete satirice, expoziţii ale tinerilor artişti. Fetele audiază conferinţe pa teme de estetică, cultură, gospodărie casnică ; ele poartă discuţii cu jurişti, medici, specialişti în arta culinară şi modă. Clubul tineretului numără 500 de membri permanenţi. Aceştia ajută Palatului Culturii să atragă un cerc foarte larg de tineri la activitatea noastră. Activitatea educativă de masă desfăşoară şi biblioteca, care numără circa ÎO.OOO de cititori. Aci se organizează expoziţii de cărţi, se dau diferite informaţii şi se întocmesc bibliografii pe temele cerute, se fac lecturi literare, procese literare, au loc întîlniri cu scriitori. In cele 3 săli de lectură se organizează regulat expoziţii de cărţi cu tematici ca acestea : „Lucrări noi în domeniul tehnicii“, ,,In sprijinul ridicării calificării", „Ce să citească strungarul“, „Ce să citească sudorul electric“ etc. De asemenea, se alcătuiesc bibliografii pentru lectura extraşcolară a elevilor din şcolile medii. Nu se poate expune intr-un singur articol multipla activitate educativă desfăşurată la Palatul Culturii. Mai rămîne de relevat munca cercurilor artistice de amatori, a secţiilor sportivă, activitatea pe care o desfăşoară secţiile pentru copii. Anul acesta Palatul Culturii a bhiversat 25 de ani de la înfiinţărea sa. Intr-un sfert de veac colectivul nostru a acumulat o bogată experienţă în munca politică de masă şi cultural-educativă. Călăuzindu-ne după hotărârile Partidului Comunist, ale guvernului sovietic şi ale C.C.S. din U.R.S.S., ne vom consacra şi ea mai departe Întreaga activitate educaţiei comuniste a celor mai largi mase de oameni ai muncii. ★ MUNKA Măsuri în vederea dezvoltării culturii orezului — O Hotărîre a Consiliului de Miniştri — Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne a aprobat o hotărîre prin care se stabilesc măsurile necesare pentru dezvoltarea culturii orezului în ţara noastră. Hotărîrea prevede extinderea suprafeţei cultivate cu orez, în aşa fel încît în 1959 ea să fie de cel puţin 30.000 ha şi se fixează totodată avantaje sporite cultivatorilor de orez. Se stabilesc, de asemenea, măsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Academia R.P. Romîne trebuie să le ia pentru asigurarea unor seminţe de bună calitate şi ridicarea producţiei de orez la hectar. Pentru stimularea în mai mare măsură a unităţilor producătoare de orez, hotărîrea stabileşte noi avantaje, în afară de cele acordate anul trecut. Astfel, se prevede pentru cantităţile de orez care depăşesc producţia planificată şi contractată, un spor de preţ de 0,50 lei pe fiecare kilogram pentru unităţile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi cooperativele agricole de producţie, şi de 0,30 lei pe fiecare kilogram pentru întovărăşirile agricole. Se prevede, de asemenea, acordarea de credite pe termen lung unităţilor agricole cooperatiste, asociaţiilor de cultivatori şi gospodăriilor individuale. Gospodăriile colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile agricole vor beneficia de reduceri la actualele tarife pentru plata unor lucrări ale S.M.T., dacă cultivă cu orez suprafețele stabilite prin hotărîre. Intîlnirile amicale de Mai dintre R.P.R. — R.P.U. In vederea pregătirii pentru meciul oficial din cadrul Cupei Europei cu echipa Turciei, care se va disputa la Bucureşti,duminică 2 noiembrie, reprezentativa A de fotbal a R. P. Romîne a întănit într-o partidă amicală prima formaţie a R. P. Ungare. In acest meci, în care am avut partener una din echipele fruntaşe ale fotbalului mondial, jucătorii români au avut o comportare excelentă, cu toate că au părăsit terenul învinşi cu 2—1 (0—1). Alcătuită din elemente tinere, în care au fost prezenţi numai 3 din vechii titulari (Toma, Constantin şi Tătaru), echipa noastră nu numai că s-a menţinut la nivelul partenerului ei, dar uneori l-a şi întrecut. Acţiunea de a se primeni echipa reprezentativă cu elemente tinere, dornice de afirmare, a început să dea roade şi acest fapt nu poate decît să ne bucure. In ceea ce priveşte comportarea în general a formaţiei R.P R., putem spune că de mult timp n-am văzut selecţionata noastră de fotbal atît de „înaripată“: lupta atletică, elanul şi dîrzenia s-au împletit armonios cu cunoştinţe tehnice şi tactice. Pînă la golul marcat (minutul 30) de Dinulescu, dintr-un reuşit schimb de pase cu Onidă, fotbaliştii noştri au mai avut încă trei ocazii clare, care au fost ratate de Tătaru, Eftimie şi Dinulescu. Dacă în repriza I-a arbitrajul prestat a fost bun în cea de a doua parte a meciului el a abundat în greşeli. Eliminarea cu multă uşurinţă a lui Dinulescu în minutul 69 a lipsit echipa noastră de unul dintre cei mai buni jucători ai săi. In aceste condiţii echipa noastră s-a dezechilibrat şi, normal, i-a scăzut potenţialul. Ştiind să beneficieze de avantajul numeric, reprezentativa maghiară, prin Vasas minutul 76 şi Tichy minutul 77 şi-a asigurat victoria. La învingători, de la care ne aşteptam la mai mult, în afară de cîteva execuţii tehnice subtile, n-am văzut prea multă măiestrie tactică. Nu este mai puţin adevărat că nici echipa noastră nu i-a lăsat pe fotbaliştii maghiari să-şi facă jocul. S-au remarcat: Sipos, Bozsik, Budai II şi Tichy. întreaga echipă romina : Toma— Popa, Caricaş, Macri—Al. Vasile, Nunweiller—Oaidă, Constantin, Dinulescu, Eftimie, Tătaru merită felicitări pentru comportarea avută. Cum în desfăşurarea meciului s-au ivit şi unele greşeli, în special tehnice, rămîne ca antrenorii şi jucătorii să le remedieze pentru a se prezenta în meciul cu Turcia în forma cea mai bună. FL. BRATAN Dintre întîlnirile amicale susţinute cu reprezentativele A, B, tineret şi juniori ale R. P. Ungare, cea mai bună comportare a avut-o echipa de tineret : Todor—Jenei, Motroc, Staicu—Bodo, Stancu — Copil, Seredai (Țîrcovnicu), Ene II, Georgescu, Drăgoi, care, jucînd la Szolnok, a terminat la egalitate (2—2) cu echipa respectivă a R. P. Ungare. Au marcat Ene II și Georgescu. S-au mai obţinut următoarele rezultate : Bucureşti, R. P. Ungară juniori — R. P. Romînă juniori 4—1 (3—1) ; Budapesta, R. P. Ungară B __T? D Pnmîne R fi—1 (9__ Ştiri sportive • Deşi cu o săptamîna în urma studenţii timişoreni reuşiseră un meci bun în compania formaţiei C.C.A., duminică ei nu au putut face faţă superiorităţii tehnice a rugbiştilor de la C.F.R. Griviţa Roşie, care i-au întrecut cu 14-0. Studenţii au practicat un joc strict de apărare, care nu le-a reuşit decît o repriză. Pînă acum C.F.R. Griviţa Roşie este singura echipă neînvinsă în campionatul republican de rugbi. In celelalte partide au fost înregistrata următoarele rezultate : Constructorul Bucureşti — C.S.U. Bucureşti 28-3, Rapid Bucureşti — C.S.A. Pioeşti 3—3, C.S.M.S. Iaşi — Dinam© Bucureşti 0—3, Progresul Bucureşti — C.C.A. 3—10. • Cu etapa de duminică s-a încheiat Campionatul republican de atletism pe echipe care a luat sfîrşit cu victoria echipei Dinamo. • Inimnirea amire selecţionatele ts de box ale R. D. Germane şi R. P. Rolmine a fost cîştigată de boxerii germani cu 6—4. Victoriile pentru echipa noastră au fost obţinute de Puiu Nicolae, Constantin Gheorghiu, Gheţu Velicu şi D. Ciobotaru. • In cadrul unui concurs hipic republican sătesc desfăşurat la Craiova a avut loc şi o tentativă de record la care au participat călăreţii Gh. Langa (C.C.A.) şi Vasile Pinciu (C.S.A. Bucureşti). Vasile Pinciu cu Prundiş a reuşit o bună performanţă sărind 2 metri din prima încercare. Gheorghe Langa pe Machedon a sărit 1,98 m.• In campionatul de handbal masculin pe primul loc se află Rapid Bucureşti urmat de C.S.M. Reşiţa. La fete Steagul Roşu Bucureşti şi Olimpia se găsesc la egalitate de puncte. P**. ** In preajma celei de a 40-a aniversari a Comsomolului In Siberia apuseană a inceput construcţia unei gigantice uzine metalurgice. Comsomoliştii din Moscova au luat şefia asupra acestei mari construcţii. 1300 de tineri din Moscova vor lua parte la înălţarea uzinei, iar mai tîrziu vor lucra în secţiile ei. In clişeu, tineri din Moscova plecînd pe şantierul de construcţii a uzinei metalurgice din Siberia apuseană. m Mitingul din Moscova MOSCOVA — 27 Corespondentul Agerpres transmite: La 26 octombrie în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc un miting consacrat celei de-a 40-a aniversări a Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S. La miting au luat parte 25.000 de tineri şi tinere din capitala ţării sovietice. Cu puternice aplauze a fost întîmpinată apariţia lui N. S. Hruşciov, K. E. Voroşilov şi altor conducători ai partidului comunist şi guvernului sovietic, a conducătorilor U.T.C.L. la tribuna mausoleului. Mitingul a fost deschis de Arkadi Sosin, secretarul Comitetului orăşenesc Moscova al Comsomolului. La miting au luat cuvîntul Vladimir Semiciastnîi, secretarul Comitetului Central al Comsomolului, Vladimir Ustinov, secretarul Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., reprezentanţi ai tinerilor muncitori, ai studenţilor şi ostaşilor Armatei Sovietice. In cuvîntarea sa Vladimir Semiciastnîi, secretar al Comitetului Central al Comsomolului, a subliniat că de-a lungul întregii sale istorii, Comsomolul a purtat cu cinste gloriosul drapel leninist, a ajutat cu abnegaţie partidul să educe leninişti convinşi, luptători vajnici şi activi pentru victoria marilor idealuri comuniste. Referindu-se la succesele în muncă ale comsomoliştilor, Semiciastnîi a spus că numai în cele şase luni care s-au scurs de la cel de al XX-lea Congres al Comsomolului, comsomoliştii au construit printre altele şase furnale noi, două cuptoare Martin şi trei baterii de cocs, au instalat sute de km de noi căi ferate, au depus miliarde de ruble în „caseta comsomolistă", au adunat milioane de poduri de cereale de pe fostele pămînturi inţelenite, au fost achiziţionate milioane de tone de porumb de siloz. Reprezentanţii comsomoliştilor şi tineretului din Moscova, care au participat la acest miting, au adoptat textul unui mesaj adresat Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în care îşi iau angajamentul solemn că vor fi şi pe viitor credincioşi cauzei comunismului, întruniri, mitinguri, reuniuni şi plimbări au avut loc de asemenea în oraşele-capitale ale republicilor unionale, precum şi la Vladivostok, Irkuţk, Smolensk şi în alte localităţi. Manifestări în ţară In cinstea celei de-a 40-a aniversări a Comsomolului, colectivele unor teatre din Capitală fac pregătiri pentru sărbătorirea acestui eveniment. La Teatrul Tineretului, care prin specificul său se adresează in primul rînd tinerilor spectatori, au loc ultimele repetiţii cu piesa „Tînăra Gardă“ după cunoscutul roman al lui A. Ipadeev. In cadrul unei emisiuni a studioului de „ televiziune „Bucureşti“ de marţi 28 octombrie, consacrată aceleiaşi aniversări, Teatrul Armatei va prezenta fragmente din piesele „Tinereţea părinţior‘“ de Boris Gorbatov şi „Zoia“ de Margarita Anghel. Duminică 2 noiembrie, dimineaţa, Teatrul Armatei, în colaborare cu Comitetul Orăşenesc U.T.M. Bucureşti, va organiza în sala Magheru pentru elevii şi studenţii fruntaşi la învăţătură un spectacol special cu piesa „Marea aventură a lui Tom Sawyer* de Mark Twain. ★ La invitaţia C-C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, o delegaţie de utemişti din regiunile Iaşi şi Suceava a plecat luni dimineaţă la Chişinău pentru a participa la festivităţile organizate cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Comsomolului. (Agerpres).