Munca, mai 1959 (Anul 15, nr. 3575-3599)
1959-05-03 / nr. 3575
DumítrieS 3 mai 1959 — nr. 3575 Sărbătorirea zilei de 1 Mai In ţară Primul 1 Mai în oraşul nou Oneşti Valea Trotuşului. „întreprinderea cea mai mare a industriei noastre chimice, Combinatul de la Borzeşti, cu construcţiile sale ridicate pe o distanţă de 5 km., se conturează de pe acum în întreaga sa măreţie. Aici va lucra un mare număr de muncitori, pentru care s-a construit oraşul nou de la Oneşti“. (Din expunerea făcută de tov. Gh. Gheorghiu-Dej la ședința plenară a C C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958)." .."Ceea ce s-a construit aici în cîțiva ani e de natură să uimească deopotrivă pe localnicii care-şi revăd locurile natale după o lipsă nu prea îndelungată," şi pe oricare" alt vizitator. Rafinăria nr. 10, una din cele mai moderne din Europa, funcţionează deja. Funcţionează de asemenea, deocamdată cu o capacitate de 75.000 Kw., termocentrala electrică Borzeşti, ce trimite lumină peste o bună parte a Moldovei. Avansează lucrările uzinei de sodă electrolitică, cele ale marelui combinat de cauciuc sintetic etc. Dar Oneştiul ?... Pînă mai deunăzi... Un sat ceva mai răsărit care număra cu totul 400 de gospodării. Acum îe priveştiuimit şi totodată plin de adimiraţie. Fostul sat a devenit oraş desubordonare regională, cu blocuri ce s se înalţă impunător, în care numărul’difuzoarelor (600) a fost întrecut de fişelul aparatelor de radio (1300) şi în ,care se găsesc acum instalate cîteva Zeci de aparate de televiziune, împodobit sărbătoreşte, noul oraş muncitoresc pare astăzi şi mai frumos. Este 1 Mai. Al 70-lea, din calendarul oamenilor muncii de pretutindeni, primul în oraşul nou. Coloana miilor de participanţi la demonstraţie trece prin faţa tribunei încare se află reprezentanţi ai organelor de partid şi ai celor locale ale puterii de stat, raportînd izbînzile obţinute în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958’. Numai în primul trimestru, colectivele întreprinderilor de aici au realizat, peste plan, economii in valoare de peste 2.300.000 lei. Iată-i păşind în frunte pe vrednicii muncitori de la rafinăria nr. 10. Carul alegoric ce-i însoţeşte înfăţişează o instalaţie de cracare termică în miniatură, cu toate detaliile ei. Rezultatele lor sunt importante. In afară de depăşirea planului de producţie cu 657 tone la benzină şi 326 tone la motorină, ei au realizat pînă acum şi economii în valoare de 985.000 lei. De curînd, muncitorii rafinăriei au hotărît să-şi dubleze angajamentul luat iniţial de a da economii în valoare de 1.000.000 lei în acest an. Pe un panou mare se pot citi numele fruntaşilor : Sîrbu Ion, Nistor Vasile... Trec apoi colectivele Centralei termoelectrice, ale şantierului de construcţii şi montaje electrice Borzeşti, ale întreprinderii de şantiere Oneşti, raportîndu-şi fiecare succesele. Şantierul 2 — uzina de sodă electrolitică : planul de producţie îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută, iar preţul de cost redus cu 3,8 la sută. Şantierul 3 — oraş muncitoresc Oneşti: planul primului trimestru realizat în proporţie de 105 la sută. In privirile demonstranţilor se citeşte bucuria pentru succesele obţinute până acum, hotărirea de a obţine în viitor altele şi mai importante. Auto acelaşi sfîntari Autonomă Maghiară, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în lupta comună pentru înflorirea patriei, raportează şi de data aceasta despre însemnate succese. Desfăşurînd cu un avint nestăvilit întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai jurnaliştii de la uzinele „Gabor Aron" au realizat, in cursul lunii martie, cea mai mare producţie de fontă din istoricul de peste 120 de ani al uzinei, iar in luna aprilie, pînă la data de 24, au dat peste plan mai bine de 20 tone de fontă. Succese de seamă a obţinut şi ţărănimea muncitoare din regiune. In acest an s-a terminat în întregime cooperativizarea raioanelor Cristurul Secuesc şi Sfîntu Gheorghe. Prin faţa tribunii, drapată sărbătoreşte, încep să treacă coloane de manifestanţi. Demonstraţia a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. Au ur-‘ mat apoi coloane nesfîrşite de oameni ai muncii, scandînd lozinci şi cîntînd cintece de masă şi revoluţionare. Prin faţa tribunii, deseori, îşi făceau apariţia grupuri de tineri, îmbrăcaţi in costume naţionale, încingîndu-se la dansuri populare romineşti şi maghiare. Graficele şi carele alegorice oglindeau succesele deosebite obţinute în producţie. Iată-i pe muncitorii de la fabrica de cărămizi şi ţigle din Mureşeni — colectiv distins cu Steagul roşu de producţie, de întreprindere fruntaşă pe ramură. Carul alegoric şi graficele arată bilanţul muncii lor 1.694.000 cărămizi şi 574.000 ţiglei este plan. Catele alegorice ale fabricilor de mobilă „Simo Geza“ şi I.L.E.F.O.R. au prezentat noi tipuri de mobilă din plăci aglomerate şi panel. Oamenii muncii din oraşul Tîrgu Mureş au demonstrat şi de data aceasta, sub semnul frăţiei care se cimentează tot mai mult în lupta comună pentru construirea socialismului. (Coresp. „Munca"). Mii de oameni ai muncii din oraşul Tîrgu Mureş au păşit în rînduri compacte spre Piaţa Stalin pentru a sărbători Ziua solidarităţii şi înfrăţirii muncitorilor de pretutindeni. In faţa acestui mare număr de oameni ai muncii, au luat cuvîntul tovarăşii Băţaga Ioan şi Molnár loan,secretari ai Comitetului Regional de Partid, care au vorbit, în limbile romina şi maghiară, despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Oamenii muncii din Regiunea In celatea oţelului în plină dimineaţă, pe străzile şibulevardele Hunedoarei, mii de siderurgişti şi constructori, rinduiţi in coloane compacte, se îndreaptă spre Piaţa Libertăţii, întreg oraşul, ia parte la sărbătoarea zilei de 1 Mai. Pretutindeni veselie, cintece, pretutindeni flutură drapele roşii şi tricolore. Fanfarele muncitoreşti însufleţesc cu marşurile lor mulţimea. Aproape 40.000 de oameni ai muncii iau parte la demonstraţia dinPiaţa ,Libertăţii. Ei sunt acreţi greconotic astăzi cele maimoderne agregate siderurgice dirijară, furnale automatizate, cuptoare Martin de mpre ,'capacitate, laminoare, cuptoare', electrice şi baterii de cocs. Rezultatele obţinute inacest an sint toglindite ..prin numeroase grafice, panouri si scare alegorice ce trec prin ‘faţa .tribunei. Muncitorii şi tehnicienii tis la furnale raportează partidului că iau produs, peste plan de la 1 ianuarie 4697 tone fontă iar cei de la furnalele automatizate ca brigăzile lui Nicolae Costea, Victor Pal, Ion Furcă aurealizat economii la preţul de cost de4.790.275 lei. Coloana oţelarilor este primită de vii- aplauze. Ei au produs anul acesta 16.265 tone otel Martin şi electric, obfinind, in luna aprilie, la cuptoarele Martin ale noii ofelării cei mai inalti indici de utilizare. Cocsarii din schimburile conduse de ing. Ion Căbulă şi maiştrii Ştefan Staron şi Aron Gros au dat pentru furnale 22.287 tone cocs metalurgic peste plan. Pe graficul purtat de fruntaşii in producţie ,se poate citit la preţul de cost al cocsului s-a realizat o economie de 1.780.447 lei. Laminoriştii noului, laminor, Blumijig şi a celui de 800 raportează şi ei îndeplinirea angajamentului luat: 9.380 tone laminate peste plan. Coloanele siderurgiştilor sunt urmate de cele ale constructorilor. Timp de două ore, au trecut prin Piața Libertăţii coloanele oamenilor muncii din Hunedoara. în această zi, ei şi-au manifestat, solidaritatea ca toți cei ce muncesc din lumea întreagă, hotărirea lor fermă de a lupta pentru dezvoltarea succeselor repurtate in cinstea acestei mari sărbători. (Coresp. „Munca“) Ploeştiul în sărbătoare Principala arteră a oraşului, marele bulevard, s-a dovedit neîncăpătoare pentru zecile de mii de oameni ai muncii din oraşul şi raionul Ploeşti care au venit să ia parte la marea demonstraţie. In fruntea coloanelor sunt purtate de oamenii muncii portretele lui Marx, Engels, Lenin, titani ai gîndirii şi acţiunii revoluţionare progresiste. Urmează steaguri, mii de steaguri încadrînd în falduri portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., portretele membrilor prezidiului"C.C. ăî'P.C.U.S., ai conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti de peste hotare. Ora 9 dimineaţa. , De la tribună, tovarăşul Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti, salută şi felicită pe oamenii muncii cu ocazia zilei de 1, Mai, începe demonstraţia.. Prin faţa tribunelor trec gărzile muncitoreşti. Au urmat apoi mii de pionieri. Micii demonstranţi, îmbrăcaţi sărbătoreşte, poartă în mîini steaguri roşii şi tricolore. O mare de steaguri. Coloana muncitorilor din întreprinderile din oraş este deschisă de colectivul de muncă de la uzinele „1 Mai“. Harnicii constructori de utilaj petrolifer raportează partidului ca şi-au îndeplinit angajamentul luat în cinstea sărbătorii internaţionale a celor ce muncesc. Cîteva cifre, planul la producţia globală a fost depăşit cu 1.289.000 lei. Prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii de aproape 1.000.000 lei. In luna aprilie ei au fabricat în plus incă două instalaţii de foraj pentru export in India. Din schela Boldeşti au venit la demonstraţie mii de sondori, brigadieri şi ingineri. Pe un mare grafic sunt scrise realizările obţinute în întrecerea socialistă: o însemnată cantitate de ţiţei extrasă în plus, gaze şi gazolină, 490.000 lei economii. Trec rînduri, rînduri, muncitorii... Se strigă lozinci de pace, de dragoste faţă de partid şi frăţietate cu toţi muncitorii lumii. Pe feţele demonstranţilor se citeşte bucurie. Oamenii sunt bucuroşi de primăvară, de sărbătoarea acestui 1 Mai, ce-i găseşte mai cu stare ca în alţi ani, de viaţa liberă ce le hărăzeşte tot mai multe bucurii. Bilanţul muncii lor închinat lui 1 Mai a fost bogat, întreprinderile din schelele petrolifere, rafinăriile din regiunea Ploeşti de la începutul anului şi pînă în prezent au dat peste plan produse în valoare de aproape 96 milioane lei şi au făcut economii de 44 milioane lei. In fruntea întrecerii se află colectivele de muncitori de la rafinării, petroliştii de la Boldeşti, Moreni şi Urlaţi, minerii de la Filipeştii de Pădure şi Ceptura, mecanizatorii de la staţiunea de maşini şi tractoare Ziduri şi Stîlpii, de la gospodării agricole de stat Săhăteni şi Cilibia... (Coresp. „Munca"). Oamenii muncii din Ploeşti demonstrind Constructorii de la Bicaz Constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz au sărbătorit cu însufleţire ziua de 1 Mai, raportînd partidului şi guvernului îndeplinirea şidepăşirea angajamentelor luate în cinstea marii sărbători. In fruntea constructorilor au defilat muncitorii de la sectorul baraj, sector fruntaş pe întregul complex de lucrări al hidrocentralei ,,V. I. Lenin". In cinstea mării sărbători ei au turnat în corpul barajului peste 159.100 mc beton în loc de 141.000 mc cît era prevăzut. în rîndurile manifestanţilor de la fabrica de ciment se aflau numeroşi fruntaşi, printre care se numără şi membrii echipelor de la concasoare şi mori brute, conduse de Constantin Onofrei şi Constantin Badea. împreună cu constructorii hidrocentralei au demonstrat specialişti cehoslovaci care au venit să ajute la montarea utilajului hidrocentralei. Alături de constructorii de la şantierul hidrocentralei de la Stejaru au trecut prin faţa tribunei minerii de la tunel-ieşire şi tunel-intrare, lucrătorii de la atelierele centrale şi de la celelalte unităţi şi sectoare de construcţii ale hidror centralei. In încheierea demonstrației au defilat sportivii. (Agerpres). MUNCĂ Conferinţă de presă organizată de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. La sediul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă a avut loc joi o conferinţă de presă la care au participat numeroşi reprezentanţi ai presei din Capitală şi radiodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. Academicienii Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Romíné, Ştefan Milcu, secretar prim alAcademiei R. P. Romíné, şi prof. univ. Florin Ciorăscu, director adjunct ştiinţific al Institutului de fizică atomică, au răspuns la întrebările puse de ziariştii prezenţi. Conferinţa de presă a fost deschisă de tov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în biroul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă. Răspunzînd la o întrebare în legătură cu stadiul actual al tratativelor de la Geneva în problema încetării experienţelor cu arme nucleare, acad. prof. Horia Hulubei a subliniat că realizarea unui acord în acest domeniu este una dintre cele mai acute şi urgente probleme ale actualităţii. A înceta experienţele cu armele nucleare înseamnă, în primul rînd, a apăra omenirea de contaminarea radioactivă, ale cărei consecinţe sînt atît de dăunătoare pentru sănătatea celor ce locuiesc pămîntul. In al doilea rînd, încetarea experienţelor nucleare ar însemna încetarea experimentării de noi tipuri de arme cu putere de distrugere tot mai mare. Noi ştim că obstacolele ridicate de puterile occidentale, greutăţile artificial create de ele au împiedicat pînă în prezent realizarea principalei sarcini a conferinţei — încetarea tuturor exploziilor nucleare. Acad. prof. Horia Hulubei a răspuns în continuare la întrebarea dacă propunerea făcută de preşedintele Eisenhower, în mesajul adresat lui N. S. Hruşciov, cu privire la semnarea unui acord prevăzînd suspendarea experienţelor cu arme nucleare numai în atmosferă, la altitudini de pînă la 50 km — lăsînd la o parte exploziile nucleare efectuate la altitudini mai mari şi sub pămînt — ar putea rezolva problema încetării experienţelor cu arma nucleară şi ar diminua primejdia pe care aceste experienţe o prezintă pentru sănătatea oamenilor. Dacă propunerea preşedintelui Eisenhower ar fi acceptată, a spus savantul român, rezultatul conferinţei de la Geneva ar fi nul. Scopul lucrărilor conferinţei de la Geneva, şi care răspunde dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace, este încetarea totală şi necondiţionată a experienţelor nucleare. A continua exploziile experimentale subterane sau la altitudini de peste 50 km, înseamnă, în primul rînd, a perpetua experimentarea de noi tipuri de arme, tot mai distrugătoare şi, deci, implicit a mări primejdia unui război. In al doilea rînd, înseamnă a permite contaminarea şi pe viitor a atmosferei şi primejduirea tot mai gravă a sănătăţii oamenilor. Aceasta, pentru că nici exploziile efectuate dincolo de 50 km, nici exploziile subterane nu feresc pămîntul de infecţia radioactivă. Propunerea preşedintelui Eisenhower nu este justificată din nici un punct de vedere, nici din punct de vedere moral, ţinînd seama de ceea ce aşteaptă popoarele de la această conferinţă, şi nici din punct de vedere ştiinţific. Pe drept cuvînt se arată în mesajul de răspuns al lui N. S. Hruşciov către preşedintele Eisenhower că nu are importanţă pentru sănătatea oamenilor dacă căderile radioactive provin de la o explozie efectuată la 40 de km., sau la 60 de km. Ceea ce se impune acum, a spus în încheiere acad. prof. H. Hulubei, este de a cere ca rezultatul conferinţei de la Geneva să fie încetarea totală, pretutindeni şi pentru totdeauna, a experienţelor cu arma nucleară, aşa cum a cerut-o în repetate rînduri Uniunea Sovietică, a cărei poziţie se bucură de sprijinul deplin al guvernului nostru, al poporului nostru. In continuare, acad. prof. Şt. Mihu a răspuns la o întrebare în legătură cu primejdia care o reprezintă pentru sănătatea oamenilor efectele exploziilor nucleare, precum şi în legătură cu aspectele utilizării practice şi perspectivele ce se deschid în întrebuinţarea energiei atomice în scopul apărării sănătăţii oamenilor. Acad. prof. Şt. Mihu a citat un bogat material faptic care arată de ce continuarea exploziilor, fie că sînt făcute la înălţimi de pînă la 50 de km., fie sub pămînt, fie la mari altitudini, nu sînt lipsite de primejdie pentru om. Exploziile la mare înălţime vor produce o radioactivizare a azotului, care duce ulterior la apariţia carbonului radioactiv; la rîndul lui, carbonul radioactiv este încorporat de plante şi intră astfel în organismul omului şi al animalelor. Se stabileşte în acest fel un circuit de substanţă radioactivă pe o perioadă de mii de ani. Despre stadiul actual al folosirii energiei atomice în scopuri paşnice şi perspectivele ce se deschid în această direcţie, a vorbit prof. univ. Florin Ciorăscu. Aplicaţiile actuale ale energiei atomice în scopuri paşnice, a spus vorbitorul, implică aspectele cele mai interesante în domeniul energeticii şi al folosirii izotopilor radioactivi. Intrarea în funcţiune în Uniunea Sovietică, cu aproape cinci ani în urmă, a primei centrale atomoelectrice din lume, a demonstrat că energia atomică poate intra în rîndul formelor de energie folosite pe scară largă. După exemplul Uniunii Sovietice s-au construit şi în alte state o serie de centrale atomoelectrice. Acad. prof. Horia Hulubei a făcut în continuare o scurtă expunere cu privire la actuala fază de dezvoltare a cercetărilor efectuate de Institutul nostru de fizică atomică şi preocupările de viitor ale cercetătorilor noştri în acest domeniu. Institutul nostru de fizică atomică, a spus acad. prof. Horia Hulubei, este un exemplu convingător al roadelor colaborării dintre ţările socialiste în domeniul dezvoltării în comun a acestei mari descoperiri a minţii omeneşti. In încheierea conferinţei de presă, acad. prof. Horia Hulubei a vorbit despre însemnătatea apropiatei reuniuni de la Stockholm a Consiliului Mondial al Păcii. Această sesiune, a spus el, va sărbători impresionantele succese obţinute de mişcarea mondială a partizanilor păcii în cei 10 ani care au trecut de la crearea ei. Fără îndoială că sesiunea de la Stockholm va da un nou imbold popoarelor în lupta lor pentru soluţionarea marilor probleme ale actualităţii, printre care şi încheierea unui acord în problema încetării experienţelor nucleare. (Agerpres) INFORMAŢIE Joi dimineaţa a plecat în R.P. Chineză un grup de ingineri, tehnicieni şi brigadieri din gospodăriile agricole de stat şi gospodării agricole colective din ţara noastră pentru a se specializa în culturi irigate. De vorbă cu oaspeţii noştri dragi Şi de acest întîi Mai, ca de altfel în toţi anii libertăţii noastre, am avut bucuria să avem printre noi oaspeţi dragi, soli ai muncitorimii din diferite ţări ale lumii. Ţinem să împărtăşim şi cititorilor noştri cîteva din impresiile acestor oaspeţi asupra măreţei demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală. Iată ce ne-a spus, printre altele, tovarăşul Guseinov Kaman Asan, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. şi preşedinte al Consiliului Republican al Sindicatelor din Azerbaidjan: „Asistînd la această demonstraţie mi-am amintit de momente trăite de mine, cindva mai de mult. M-am gîndit, că succesele pe care ie-a realizat pînă acum poporul român reprezintă, mai înainte de toate, o chezăşie sigură a viitorului. Bogăţiile minunate pe care natura le-a dăruit cu atîta generozitate Romîniei, poporul talentat şi entuziast al acestei ţări, conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, asigură poporului român un viitor de prosperitate, care va satisface nu numai cerinţele crescînde ale poporului, dar va putea sluji drept pildă şi altor ţări. Personal, am trecut prin lupta care a dus la izbînda cincinalelor noastre şi mărturisesc că la început nu ne a fost întotdeauna uşor, mai ales după distrugerile căşunate de războiul civil. Dar, credința în dreptatea cauzei Partidului şi în eroismul poporului nostru ne-a dat încrederea neţărmurită că ţara noastră va reuşi să ocupe într-o zi un loc de frunte în ştiinţă, tehnică şi cultură, ca şi in producţia de bunuri materiale. Socotesc că poporul român, care a şi obţinut atit de mari succese, va avea o cale mai uşoară şi mai rapidă decît a noastră, pentru că opera de construire a socialismului se desfăşoară în condiţii de strinsă unitate şi prietenie cu toate ţările socialiste. Demonstraţia la care am asistat a fost pentru noi o impresionantă mărturie a voinţei întregului popor de a merge înainte. O mărturie a devotamentului față de Partidul Muncitoresc Român, a preţuirii şi dragostei poporului faţă de conducătorii partidului şi statului. Ne-au bucurat şi ne-au impresionat in mod deosebit sentimentele de frăţească dragoste pe care demonstranţii le au manifestat faţă de Uniunea Sovietică. Sentimente cit se poate de firești, dacă ne gindim ci Republica Populară Romînă, alături de Uniunea Sovietică fi celelalte țări socialiste, se află angajată într-o atit de nobilă luptă ca cea pe care o dăm pentru apărarea păcii fi pentru progresul omenirii. Dezvoltînd legăturile noastre, schimbul nostru de experienţă în toate domeniile vom obţine succese mereu mai mari. In numele delegaţiei sovietice urăm astfel de succese poporului român, constructorul socialismului“. „ Spicuim cîteva din impresiile pe care a binevoit să ni le împărtăşească tovarăşa Wang Che, conducătoarea delegaţiei sindicale din R.P- Chineză „Am avut marea plăcere de a săr■ bători ziua de 1 Mai in mijlocu poporului român. Cele ce-am văzut ne-au ilustrat încă odată tăria lagărului ţărilor socialiste, in frunte ci Uniunea Sovietică. Ne-a bucurat mult să constatăm încrederea şi avîntul cu care poporul român străbate cu paşi repezi drumul spre socialism. Pe acest drum popoarele noastre stau umăr la umăr Suntem siguri că pentru popoarele ţărilor noastre socialiste viitorul va aduce tot mai fericite şi victorioase zile de 1 Mai". Oamenii muncii din Germania au fost reprezentaţi de o delegaţie compusă din activişti sindicali aparţinînd ambelor state germane. Iată ce ne-a spus tovarăşul Horst Reinhardt, conducătorul delegaţiei: „Am fost adine impresionaţi de tot ce-au văzut astăzi. Ne-au impresionat, îndeosebi, hotărirea şi siguranţa cu care poporul român a pornit pe drumul socialismului. Ne vom întoarce în patria noastră cu imaginea puternicei unităţi ce leagă într-un singur mănunchi, partidul, guvernul şi poporul dumneavoastră. Aceasta este cea mai bună garanţie a succeselor pe care poporul român le va obţine fi în viitor în rezolvarea sarcinilor construcţiei socialismului. Nouă acest lucru ne întăreşte convingerea că numai prin deplina unitate a clasei muncitoare se poate construi un viitor luminos. Fiţi siguri, dragi tovarăşi romîni, că, oamenii muncii din întreaga Germanie vor sta în primele rînduri ale luptei pentru pacea şi unitatea ţării lor, pentru democraţie şi progres“. Un alt membru al delegaţiei germane, activist sindical din regiunea Nürnberg (R.F.G.), a ţinut să adauge: „Noi, militanţii sindicatelor din Germania occidentală, ne străduim să stabilim legături de colaborare cu sindicatele din ţările socialiste. Ne-am dat seama că există în acest sens cele mai favorabile condiţii din partea dumneavoastră.Demonstraţia la care am asistat astăzi ne inspiră încrederea că şi noi vom putea face într-o zi asemenea progrese. Chiar dacă noi n-avem azi condiţiile necesare, ne încumetăm, totuşi, să vă invităm de pe acum în ţara noastră, cu siguranţa că lupta pe care o ducem pentru pacea şi colaborarea oamenilor muncii de pretutindeni, va avea tot succesul“. „ In numele delegaţiei poloneze, tovarăşul Jan Opalski, secretar al C.C. al Sindicatului minerilor din Polonia, ne-a spus : „In cele citeva zile de cînd ne aflăm in R.P.R., cu prilejul vizitelor făcute in întreprinderi, ca şi astăzi, la demonstraţie, ne-am putut da seama cit de mult îşi iubeşte patria sa poporul român şi cu cit entuziasm realizează el programul partidului. Din partea oamenilor muncii din Polonia, membri ai sindicatelor, transmitem lui sincer şi frăţesc salut, muncitorilor români, membri de sindicat, femeilor muncitoare, tineretului şi activiştilor sindicali din Rominia". „Venim dintr-o ţară capitalistă — ne spune militantul sindical olandez, Tennis Stuivenberg — unde se face destul de multă propagandă calomnioasă împotriva ţărilor socialiste. Reacţionarii de la noi au îndrăzneala să spună că in Rominia n-ar exista libertate, că muncitorii ar fi lipsiţi de hrană şi îmbrăcăminte. Mulţumim sindicatelor din România că ne-au dat putinţa să participăm la sărbătorirea zilei de 1 Mai, făcîndu-ne astfel martorii bucuriei şi entuziasmului maselor muncitoreşti care au demonstrat timp de aproape patru ore pentru ţelurile lor socialiste. Vom putea spune tovarăşilor noştri că am văzut aici, un popor liber şi fericit. Fireşte, noi, muncitorii olandezi, nu avem posibilităţi atît de largi în ce priveşte presa şi nu ni se îngăduie să vorbim la posturile de radio.Aşa înţelege „libertatea“, reacţiunea din ţara noastră care mai are şi cutezanţa să calomnieze ţările socialiste şi să vorbească despre o aşa zisă „cortină de fier“, care, de fapt, nu există decît în ţările capitaliste. Urăm poporului român un viitor de multă fericire, bunăstare şi pace şi-l asigurăm de prietenia muncitorilor olandezi“. Mărturisind impresiile sale despre însufleţirea manifestaţiei la care a participat, tovarăşul Reszegi Ferenc, secretarul C.C al Sindicatului muncitorilor din construcţii, industria lemnului şi materialelor de construcţii din R.P. Ungară, ne-a spus : „Din primul şi pînă la ultimul moment al demonstraţiei am putut simţi cit de ataşaţi din oamenii muncii din R.P.R., faţă de principiul unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare. Ne-a impresionat, de asemenea, dragostea pe care oamenii muncii au ţinut s-o arate prin aceastamanifestaţie, Partidului Muncitoresc Roma şi Comitetului său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Suntem bucuroşi că participind* această sărbătoare vom putea vorbi tovarăşilor noştri din Ungaria despre însufleţirea cu care poporul român îşi construieşte viitorul socialist şi hotârirea cu care luptă pentru apărarea păcii. Folosim acest prilej pentru a adresa oamenilor muncii din R.P.R. salutul frăţesc al oamenilor muncii din Ungaria şi voinţa lor fermă de a contribui la continua întărire a prieteniei şi colaborării popoarelor noastre". Cuvinte de laudă despre buna organizare şi frumoasa desfăşurare a demonstraţiei de 1 Mai din Capitală, ne-a spus şi tovarăşul Ivan Vasiliev Margghenov, preşedintele Consiliului Sindical regional Iambol — R. P. Bulgaria. „Am putut citi — ne-a spus dînsul — pe feţele cetăţenilor Bucureştiului: voioşie şi hotărire. Voioşie pentru viaţa nouă pe care şi-au făurit-o, hotărîrea de a duce la îndeplinire sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român pentru construirea socialismului. Entuziasmul demonstraţiei la care am asistat cu toţii, dovedeşte că, intr-adevăr, aceste sarcini sunt însuşite de întregul popor şi că ele vor fi duse la izbindă“. Iată cîteva din cele ce ne-au încredinţat in această zi de sărbătoare a unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, oaspeţii pe care am avut bucuria să-i primim în mijlocul nostru, ca mesageri ai milioanelor de tovarăşi în lupta comună pentru libertate, pacea şi progresul tuturor popoarelor. Lupta sortită de legile de dezvoltare ale societăţii să realizeze prin biruinţă ei, cele mai înalte idealuri ale întregii omeniri. 4 T. RAZVAN Pag. 3-a înapoierea în Capitală a tovarăşului Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe In după-amiaza zilei de 30 aprilie s-a înapoiat în Capitală,, venind de.U ■Varşovia, tovarăşul Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externeal R.P. Romîne, care a participat la Conferinţaminiştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia şi , al Republicii Populare Chineze. Ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romine a fost însoţit de tov. Alexandru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi de experţi. La sosire, în Gara de Nord, au fost de faţă: tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Dumitru Simulescu, Mihai Suder, Marcel Popescu, miniştri, Aurel Mămnăşati şi Vasile Dumitrescu, adjuncţi ai ministrului Afacerilor Externe, Dionisie Ionescu şefulCeremonialului deStat, Eduard Meţnicescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost prezenţi :Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei. (Agerpres) 1000900000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000«*] A apărut în limba romînă în Editura Politică, * numărul 5 pe 1959 al revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ în acest număr al revistei ,,PROBLEME ALE PĂCII ȘI SOCIALISMULUI“ sunt publicate articolele: Unitatea de acţiune a clasei muncitoare germane in lupta pentru pace de M. Reimann; Unele probleme ale mişcării mondiale a partizanilor păcii de V. Spiano; Centralismul si democraţia in construcţia economică din China de Bo I-bo; Construirea societăţii comuniste şi mizeria spirituală a criticilor ei de T. Stepanian, Despre problema rolului burgheziei nationale in lupta antiimperialistă de R. Arismendi; Etapa actuală a războiului de eliberare din Algeria de Bachir Hadj An; La răscruce (cu prilejul întîlnirii dintre Bevan, Nenil şi Men-des- France) de J. Kanapa. Pentru cine sunt avantajoase „acţiunile populare"’ ? de I. Macek. Rubrica „în partidele comuniste şi muncitoreşti" conţine un bogat material informativ cu privire la activitatea unor partide frăţeşti. Rubrica „Documente" conţine Declaraţia comună a partidelor comuniste din şase ţări ale Europei occidentale. La rubrica „Cărţi şi reviste" sunt publicate articolele: Colaborarea socialistă a popoarelor de S. Viskov; Belşug — dar pentru cine ? de K. Broonton. Din paginile revistei „Wissen und Tat“ de O. Walbaum. La „Scrisori şi note" este publicat articolul: „Marea amploare a luptelor de clasă din Italia“ de M. Valenti. Revista „Probleme ale păcii şi socialismului" apare lunar în limbile albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, olandeză, poloneză, română, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, vietnameză. Oaspeţii străini au vizitat Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie ‘ 1) In cursul zilei de joi, membrii delegaţiilor sindicale din U.R.S.S., R.P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, R.F. Germană şi Olanda, sosite în Capitală la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor, pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, au vizitat Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie". După cuvîntul de bun venit, tovarăşul Dumitru Miron, directorul Atelierelor, a vorbit despre istoricul întreprinderii, despre tradiţiile de luptă ale ceferiştilor de la „Griviţa Roşie" şi a prezentat realizările obţinute de acest harnic colectiv în anii puterii populare. Apoi, tov. Marin Petre, preşedintele comitetului de întreprindere, a vorbit celor prezenţi despre realizările organizaţiei sindicale din ateliere şi despre metodele de muncă folosite. Reprezentanţii delegaţiilor au pus numeroase întrebări referitoare la activitatea colectivului de muncă, întrebări cărora le-au răspuns cei doi vorbitori. După aceea, membrii delegaţiilor sindicale frăţeşti au vizitat secţiile de cazangerie, montaj-locomotive, forjă, montaj-vagoane, turnătoria, etc., unde au stat de vorbă cu numeroşi muncitori şi tehnicieni, interesîndu-se de condiţiile lor de muncă şi trai. Cu prilejul prînzului oferit de conducerea Atelierelor în noua şi frumoasa sală a cantinei, şeful delegaţiei sindicale sovietice tov. Guseinov Kaman Asan, în numele celorlalte de- legaţii, a mulţumit colectivului „Griviţei Roşii“ pentru ospitalitate şi i-a urat noi succese în luptă pentru construirea socialismului. Oaspeţii străini au vizitat apoi sanatoriul de noapte şi clubul. (Rep.) clişeu, aspect din vizita făcută la sanatoriul de noapte al Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“. Foto: I. VĂDUVĂ