Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)

1959-10-01 / nr. 3704

MATM----■ Cuvintarea tovarăşului Ştefan Voitec (Urmare din pag. 1-a­ socialismului constituind un factor de seamă al unităţii marii familii a tarilor socialiste, al coeziunii lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea So­vietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii in­ternaţionaliste de prietenie şi colabo­rare, sub marele stindard al socialis­mului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea ani­versare a Chinei populare şi împărtă­şeşte pe deplin sentimentele de bucu­rie cu care oamenii muncii chinezi în­­tîmpină marea lor sărbătoare naţio­nală. Transmitem poporului chinez, Partidului Comunist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sin­cer şi frăţesc salut de luptă şi cele mai călduroase felicitări pentru ma­rile succese dobîndite prin munca lor eroică, pe calea desăvîrşirii construc­ţiei socialiste. Timpul care a trecut de la procla­marea republicii populare a adus schimbări profunde în viaţa poporu­lui chinez, de neconceput în anii în­tunecaţi ai vechii orinduiri. Făcind zid în jurul Partidului Comunist Chi­nez, poporul a păşit ferm pe drumul construirii societăţii socialiste- Au fost înlăturate pentru totdeauna ve­­­­chile rînduieli, care au ţinut în că­tuşe forţele creatoare ale sutelor de milioane de muncitori, ţărani şi căr­turari din China. Ca de la cer la păm­înt se deose­beşte vechea Chină, stat înapoiat, se­ni,feudal, semicolonial, obiect de fat­ăl imperialiştilor străini şi al exploa­tatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, anga­jat cu tot talentul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, într-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chi­nez sub conducerea partidului său comunist, in China nouă au fost în linii mari desavirsite transformările socialistă în toate domeniile vieţii e­­conomice şi sociale. China populară cunoaşte în prezent un puternic avint al economiei şi cul­turii naţionale, în zece ani producţia industrială a crescut de circa 10 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea im­petuoasă a economiei şi culturii în R P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chinez de 650 milioane să datoresc faptului că în fruntea statului şi poporului se află încercatul partid comunist că­lăuzit de măreaţa învăţătură marxist­­leninistă. Partidul Comunist a chemat po-­­ porul chinez să lupte pentru îndepli­­n litrei înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii Cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări capitaliste pu­ternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez ur­mează cu încredere gloriosul său par­tid, călit în lupte revoluţionare. Po­porul chinez, toate naţionalităţile de pe vastul teritoriu al Chi­nei populare, din răsărit şi pînă la apus, din nord şi pînă în t­ibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viaţă liberă, răspunde cu însufleţire chemărilor par­tidului şi guvernului, în lupta pentru obţinerea de noi succese, pentru realizarea marilor ţeluri trasate de partid. Aşa cum a spus tovarăşul Mao Tze-dun, Partidul Comunist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în ve­derea construcţiei socialiste“. Combătînd cu fermitate manifestă­rile de oportunism şi orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comu­nist Chinez veghează, în permanenţă, asupra unităţii şi coeziunii sale, asu­pra purităţii învăţăturii marxist-fenii­­niste, îşi uneşte rîndurile în jurul în­cercatei sale conduceri. Puternică prin marile ei victorii. Republica Populară Chineză repre­zintă o uriaşă forţă a păcii şi pro­gresului, o mare putere a vremii noa­stre, care şi-a ciştigat pe drept cuvînt stima şi dragostea tuturor popoarelor din Asia şi din lumea întreagă. Ea lupta cu fermitate şi consecvenţă pentru promovarea principiilor de co­existenţă paşnică în relaţiile dintre state cu odnduiri diferite, pentru re­zolvarea pe calea tratativelor a proble­melor litigioase şi pentru o largă cola­borare internaţională pe plan econo­mic şi cultural. Este cunoscut rolul Chinei Populare în reglementarea con­flictului din Indochina, participarea sa activă la Conferinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii, contribuţia ei importantă, alături de alte forţe iubi­toare de pace din Asia, la menţinerea păcii in zona Oceanului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare prestigiu în viaţa internaţională. Iar însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cu­vine de drept în Organizaţia Naţiuni­lor Unite. Atît timp cît China veche nu re­prezenta decit o ţară subordonată in­tereselor colonialiste, prezenţa ei în organizaţiile internaţionale era ac­ceptată, întrucît nu era necesar să se ţină seama de interesele ei. Din mo­mentul în care revoluţia chineză i-a asigurat însă independenţa naţională şi a transformat-o intr-un mare stat, puternic şi înaintat, capabil să joace in viaţa internaţională rolul cores­punzător importantei sale, prezenta ei a devenit su­rjenitoare pentru anu­mite cercuri imperialiste. Avem con­vingerea că manevrele adversarilor destinderii internaţionale şi ai dreptu­lui popoarelor de a dispune de soarta lor vor da greş. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei popu­lare a Chinei noi socialiste, una din­tre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N 1) Republica popu­lară Rumnia a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Repu­blicii Populare Chineze de a-şi ocruta locul în această organizaţie interna­ţională Poporul român şi guvernul Republi­cii Populare Române s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împotriva ocupării Taiwanului şi a insulelor înconjură­toare de către forţe militare străine. Politica de pace a poporului chinez aduce o imensă contribuţie la lupta marelui lagăr socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Ţările socialismului, care îşi dez­voltă cu succes economia şi cultura, sunt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A­ Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care con­ducătorul guvernului sovietic a mili­tat pentru afirmarea principiilor co­existenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov, convorbirile sale cu preşe­dintele Dwight Eisenhower, comuni­catul comun sovieto-american consti­tuie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. Salutăm cu sa­tisfacţie faptul că această vizită va fi urmată de noi tratative şi contacte în vederea soluţionării pe cale paş­nică a problemelor internaţionale. De o însemnătate deosebită sunt propunerile istorice ale Uniunii Sovie­tice cu privire la dezarmarea generală şi totală, prezentate la tribuna O.N.U. de către tovarăşul Hruşciov în nu­mele guvernului sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea po­liticii „războiului rece“, pentru inaugu­rarea unei ere de colaborare interna­ţională rodnică. In anii care au trecut de la elibe­rarea ţării noastre şi de la proclama­rea Republicii Populare Chineze, în­tre R. P. Romînă şi China Populară s-au închegat şi dezvoltat trainice le­gături de prietenie şi colaborare mul­tilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VlII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez: „La te­melia prieteniei celor două popoare, romîn­ şi chinez, stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noa­stre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indi­solubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a con­solida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de ne­zdruncinat“. Relaţiile politice de frăţească prie­tenie între ţările noastre sunt comple­tate şi prin relaţiile economice in continuă creştere. De la primul acord comercial, încheiat in anul 1952, vo­lumul schimburilor a crescut an de an, ajungînd ca In 1958 să fie de 2 ori mai mare decit în 1957, fiind pre­văzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959—1962. De asemenea, In cursul anilor 1953—1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfăşurat o largă colaborare tehnico-ştiinţifică, realizînd un schimb de peste 200 teme tehnice. Ca o expresie a colaborării frăţeşti dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la în­temeierea R. P. Chineze poporul nos­tru a învăţat să cunoască şi să iu­bească minunata cultură şi artă chi­neză şi sîntem bucuroşi că arta şi cultura noastră au găsit de asemenea răsunet în inima poporului chinez. Cu profund interes şi fierbinte sim­patie urmăreşte poporul nostru marile realizări ale Chinei Populare, mun­ca minunată a harnicului şi talenta­tului popor chinez. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de to­varăşii noştri chinezi este întâm­pinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din ţara noastră, conside­­rîndu-l dirept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste. De la această tribună adresăm po­porului chinez. Partidului Comunist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a păcii. Trăiască prietenia indistructibilă dintre poporul român şi poporul chi­nez I Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun I­­ Trăiască Republica Populară Chi­neză I Trăiască Guvernul Republicii Popu­lare Chineze ! Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască bacea in lume şi colabo­rarea între popoare! M­a­NC . ­­if | ||| % » ..­­.­ A 10-a aniversare a proclamării R.P. Chineze Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo (Urmare din pag. 1­ a) producţia celorlalte culturi principale agricole s-a dublat sau a crescut de cîteva ori. Odată cu avîntul necon­tenit al economiei naţionale cultura şi învăţămîntul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul studenţilor din institutele de învăţămînt superior a ajuns la 660.600, sporind de 5,7 ori faţă de 1949, nu­mărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură generală a ajuns la 8,52 milioane, sporind de 8,2 ori ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile ele­mentare a ajuns la 86 milioane, spo­rind de 3,5 ori. Aceste succese stră­lucitoare obţinute în cei zece ani de poporul nostru reprezintă fapte mă­reţe fără precedent în istoria Chinei şi au dovedit în mod convingător marea superioritate a regimului so­cialist. Toate aceste succese strălucite obţi­nute de poporul nostru pe frontul eco­nomic — a spus în continuare vorbi­torul — au dovedit în mod con­vingător că linia generală a parti­dului de construire a socialismului : „încordîndu-ne toate forţele, tinzind mereu înainte, să construim socialis­mul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic“ şi în­tregul complex de orientări ale „mer­sului pe două picioare" lansate de partid sunt întrutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a celui de-al 8-lea CC, al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa în­tregului partid şi a întregului popor următoarea sarcină de luptă: con­tinuarea campaniei pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii în scopul îndeplinirii în a­­cest an, înainte de termen, a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naţionale în primul semestru al anu­lui curent şi de recentele calamităţi naturale, Plenara a propus un pro­iect cu privire la reajustarea celor pa­tru indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, cereale şi bumbac, şi anume: oţel (cu excepţia celui fabri­cat cu metode locale şi simple) la 12 milioane tone (cu 50 la sută mai mult decit producţia de 8 milioane tone de oţel din anul trecut, realizată cu utilaj modern) ; cărbune la 335 milioane tone (cu 24 la sută mai mult decit producţia de cărbune din anul trecut, de 270 milioane tone) ; cereale, circa 10 la sută peste pro­ducţia verificată a anului trecut de 500 miliarde ţzini (250 milioane tone) ; bumbac, la aproximativ 10 la sută mai mult decit producţia verifi­cată din anul trecut de 42 milioane dani (2,1 milioane tone). Este foarte clar că planul de economie naţională reajustat rămîne încă un plan al con­tinuării saltului înainte, şi că poate fi depăşit, şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasado­rul Siu Gien-guo, în decurs de apro­ximativ 10 ani (începînd din 1958), să traducem în fapt lozinca „Să ajun­gem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor articole indus­triale în decurs de 15 ani”. Ne va fi de asemenea posibil să depăşim, cu mult înainte de termen, programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez desfăşoa­ră în continuare în întreaga ţară cam­pania viguroasă pentru mărirea pro­ducţiei şi respectarea regimului de economii şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei na­ţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajus­tat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale globale a ţării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţional d­e mare — iar a producţiei agricole cu 10 la sută. Această creştere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu-l vor avea niciodată ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în e­­conomia naţională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare. Înfiinţarea comunelor popu­lare exprimă cerinţele sutelor de mi­lioane de ţărani. Pentru a pune ca­păt mai repede şi mai eficient sără­ciei şi înapoierii, masele largi de ţă­rani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, şi au cerut înfiinţarea comunei popu­lare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voinţa ma­jorităţii covirşitoare a ţăranilor, de la înseşi începuturile ei, ea a fost apro­bată cu căldură de ţăranii din toate regiunile ţării şi, numai în cîteva luni, în toate regiunile rurale ale ţării au fost înfiinţate comune populare. A­­ceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria ţării noastre. Aceste comune populare de mari proporţii, care combină indus­tria, agricultura, comerţul, învăţămîn­­tul şi activitatea militară şi în care se îmbină de asemenea administraţia guvernamentală cu conducerea comu­nei, au un mare rol în eliberarea şi dezvoltarea pe mai departe a forţelor de producţie ale societăţii şi au ară­tat de la crearea lor marea forţă vi­tală de care dispun. In conformitate cu repetatele indicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele citeva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt înainte şi comuna populară con­stituie, toate, întruchiparea măreţei hotărâri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici şi cu­rajoşi din ţara noastră şi sunt rezul­tatul îmbinării creatoare a adevăruri­lor universale ale marxism-leninis­mu­­lui cu situaţia reală din­ China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele conducător al parti­dului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe vic­torii în anul trecut şi în prima jumă­tate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica con­duce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus glo­riosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Vom merge şi de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă şi victorioasă luptînd pentru noi şi măreţe victorii. Intre poporul chinez şi poporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică. Marxism-leninismul a unit st­rîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a con­strucţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit necontenit şi relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, le-au ob­ţinut în cei 15 ani de la eliberare în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. Astăzi, Ro­­mânia a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară indus­­trial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Con­comitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necon­tenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră în­totdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca pro­priile sale succese. Ne bucurăm din inimă şi suntem­ însufleţiţi de aceste realizări strălucite obţinute de po­porul frate român. In încheiere, ambasadorul Siu Gien­­guo a spus: Vorbind la sărbăto­rirea acestei glorioase zile a po­porului nostru de marile reali­zări obţinute de poporul nos­tru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de con­struire a socialismului sunt indisolubil legate de ajutorul şi sprijinul Uniu­nii Sovietice şi al celorlalte ţări so­cialiste.­­Poporul frate român a spri­jinit construcţia socialistă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi pro­duse petrolifere fabricate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Tai­­wan şi a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului român mulţumirile sale pentru spriji­nul frăţesc de care s-a bucurat, şi transmite din suflet poporului român frate salutul său. Trăiască prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român ! Trăiască marea unitate a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­tică ! Trăiască pacea lumii ! Manifestări în Capitală cu prilejul marii sărbători a poporului chinez Miercuri la amiază a avut loc în sala Dalles deschiderea expoziţiei documen­tare „Realizările R. P. Chineze în cei 10 ani de construcţie“, organizată de Ministerul Invăţăm­întului şi Culturii. La deschidere au participat Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului A­­facerilor Externe, funcţionari superiori din Ministerul Invăţământului şi Cul­turii şi Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea, ai Uniunii Artişti­lor Plastici, oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­­basadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Cuvântul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de Octav Livezeanu, vice­preşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, care a trecut în revistă uriaşele realizări obţinute de poporul chinez în cei 10 ani de viaţă liberă progresele înfăp­tuite în domeniul construcţiei socia­liste. Asistenta a vizitat apoi expoziția. * Cu prilejul celei de-a 10-a aniver­sări a proclamării R P. Chineze, m­iercuri s a deschis la Librăria centra­lă din Capitală „Expoziția cărții chi­neze“. * Cu prilejul celei de a 10-a aniver­sări a proclamării Republicii Populare Chineze, studenţii chinezi care stu­diază în ţara noastră au organizat miercuri seara la Casa prieteniei ro­­mîno-sovietice A­ R.L.U.S. din Capi­tală o manifestare culturală. După cuvîntul rostit de studentul chinez Flung Tau, care a vorbit des­pre marile realizări obţinute de po­porul chinez în dezvoltarea economiei şi culturii Chinei populare, a urmat un program artistic interpretat de stu­denţii chinezi. Au fost prezentate apoi filmul ar­tistic ,,Hup Sia“ şi un film documen­tar.La serbare au participat numeroşi studenţi rom­âni şi studenţi străini care studiază în Capitală şi cadre di­dactice. (Agerpres) începutul promiţător al dezgheţului în relaţiile internaţionale (Urmare din pag. 1) tregii situaţii internaţionale în di­recţia unor relaţii normale. în acest sens, ziarul „New York Herald Tribu­ne“ scria că „Principalul rezultat al vizitei lui N. S. Hruşciov în Statele Unite şi al convorbirilor de la Camp David l-a constituit succesul realizat în destinderea încordării internaţio­nale.“ Semnificaţia istorică a vizitei con­ducătorului guvernului sovietic în S.U.A. este strîns legată de progra­mul de dezarmare generală şi totală pe care N. S. Hruşciov l-a prezentat în faţa Adunării Generale a O.N.U. Esenţa acestui program îl constituie, după cum se ştie, propunerea de a se lichida în mod radical toate mij­loacele de ducere a războiului. Aceste propuneri care ţintesc la excluderea de­finitivă a războiului din viaţa socie­tăţii conturează posibilitatea tradu­cerii în fapt a unui măreţ ideal uman de totdeauna. Care om cinstit de pe faţa pămîntului nu doreşte ca perico­lul ciocnirilor armate să fie înlătu­rat pentru "totdeauna, care om de bună credinţă nu nutreşte gîndul — atît de frumos exprimat de tovară­şul Hruşciov — că a sosit vremea ca stocurile de arme acumulate să fie topite în cuptoarele Martin, ca tancurile să fie transformate în trac­toare şi tunurile în treierătoare, ca întreaga putere a atomului să fie în­dreptată numai în scopuri paşnice. Un asemenea viitor pe calea coexis­tenţei paşnice este cel propus de Uni­unea Sovietică. Desigur forţele „răz­boiului rece“, profund ostile cauzei păcii şi destinderii internaţionale, se opun cu încăpăţînare unui asemenea program ; acesta este şi motivul pen­tru care cercurile reacţionare au în­cercat să minimalizeze însemnătatea vizitei tovarăşului Hruşciov în S.U.A. Aceste încercări de aţîţare­ a psihozei „războiului rece“ au fost condamnate însă de opinia publică, de păturile largi ale cetăţenilor americani care l-au primit pe N. S. Hruşciov ca pe un sol al păcii şi prieteniei. Toate popoarele au primit cu bucu­rie , comunicatul asupra convorbirilor dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenho­wer în care se arată că şefii de gu­verne ai celor două mari puteri au căzut de acord asupra necesităţii ca toate problemele internaţionale liti­gioase să fie soluţionate nu prin folo­sirea forţei ci prin mijloace paşnice, prin tratative. In comunicatul comun sovieto-american se arată de aseme­nea că soluţionarea problemei dezar­mării este posibilă şi necesară. După părerea multor oameni politici din di­ferite ţări rezultatele convorbirilor dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenho­wer constituie un început bun pen­tru însănătoşirea climatului interna­ţional. „Rezultatele convorbirilor de la Camp David — a declarat Macmil­lan — constituie un eveniment care dă mari speranţe". Bine­înţeles ar fi nerealist să se creadă că de acum relaxarea relaţiilor internaţionale va veni de la sine. Pentru a se ajunge la o înţelegere deplină, este necesar ca politica de pace a Uniunii Sovietice să găsească înţelegerea cuvenită din partea tutu­ror factorilor de răspundere din Occi­dent. Pentru ca încordarea internaţio­nală să se destindă tot mai mult este nevoie de activizarea tuturor for­ţelor păcii în scopul înfrînării cercu­rilor reacţionare care se cramponează pe poziţiile agresive ale „războiului rece“. Voinţa de pace a popoarelor — sti­mulată şi însufleţită de vizita tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. — este categorică. Ea cere ca vremea noastră să de­vină vremea păcii şi progresului, ca dezgheţul relaţiilor dintre state să continue. Aceasta este şi voinţa po­porului romin. Exprimîndu-şi recu­noştinţa faţă de U.R.S.S. — care prin vizita tovarăşului Hruşciov în S.U.A. a adus­ o nouă contribuţie de mare în­semnătate la cauza înţelegerii între state — poporul nostru este hotărit ca să contribuie şi de acum înainte la victoria coexistenţei paşnice, la rezolvarea tuturor problemelor inter­naţionale în interesul păcii şi progre­sului. Impresii ale oaspeţilor care au participat la colocviul de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale După terminarea lucrărilor colocviu­lui de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale, organizat de Academia R. P. Romînă şi Societatea de ştiinţe ma­tematice şi fizice, cîţiva dintre par­ticipanţii de peste hotare şi-au expri­mat, într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Ager­pres“, satisfacţia pentru modul cum au decurs lucrările colocviului şi pen­tru căldura cu care au fost înconju­raţi în ţara noastră. Prof. A. V. Bitzadze, membru co­respondent al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, a spus printre alte­­le. Colocviul a avut un accentuat ca­racter de lucru, de rezolvare a unor probleme importante. Pentru mine, a fost foarte interesant să ascult comu­nicările matematicienilor români, care se preocupă de cele mai actuale pro­bleme de cercetare în acest domeniu- Am fost plăcut impresionat că pe lin­gă matematicieni bine cunoscuţi, o serie de tineri matematicieni romîni au prezentat lucrări de valoare. Pen­tru noi specialiştii sovietici este o mare satisfacţie să constatăm că prie­tenii noştri din ţările socialiste lu­crează atît de activ în acest domeniu. A. V. Bitzadze a încheiat arătîn­­du­-şi bucuria de a fi venit la Bucureşti în zilele cînd oraşul îşi sărbătorea cea de-a 500-a aniversare. „Ceea ce m-a impresionat îndeosebi în acest oraş — a s­pus el — a fost campania de con­strucţii în plină desfăşurare­­In vizita pe care am făcut-o apoi pe litoralul Mării Negre am admirat casele de o­­dihnă, sanatoriile confortabile, con­struite în­tr-u­n stil remarcabil, situate în locurile cele mai pitoreşti“. Prof. Fr. Tricorn­ (Italia) a adus mulţumiri pentru cordialitatea cu care au fost înconjuraţi oamenii de ştiinţă străini participanţi la acest colocviu. „M-am întîlnit cu matematicieni ro­mîni la multe reuniuni internaţionale, şi i-a­m cunoscut ca oameni prietenoşi, cordiali- Căldura cu care am fost în­­tîmpinaţi aici însă a î­ntrecut orice aşteptare, iar valoarea lucrărilor pre­zentate în cadrul colocviului n-a ră­mas mai prejos“. Prof. Paul Gillis (Belgia) a consi­derat colocviul drept o manifestare a vitalităţii şcolii matematice româneşti. „Cunoşteam şcoala matematică romî­­nească — a spus el — încă din anul 1938, cînd, ca tînăr cercetător, am ve­nit în Romînia pentru a lua contact cu matematicienii romîni. Revenit aci după 20 de ani am bucuria să găsesc o ţară în plină evoluţie, o şcoală ma­tematică în plină afirmare pe plan internaţional“. Prof. B. Malgrange (Franţa) a re­levat de asemenea rezultatele ştiinţifi­ce ale colocviului, în cadrul căruia au fost prezentate un număr considerabil de comunicări interesante. „Ceea ce ne-a surprins — a spus prof. Malgran­ge, — a fost numărul mare de tineri cercetători care se ocupă în România cu problemele care au făcut obiectul colocviului". Prof. I. Mikusinski (R. P. Polonă) a subliniat că lucrările colocviului au pus în lumină realizările matematicii româneşti în domeniul ecuaţiilor cu de­rivate parţiale, atît de importante în faza actuală a dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. „Ca şi toţi ceilalţi participanţi — a spus prof. Mikusinski — am fost mişcat de cordialitatea cu care am fost înconjuraţi şi care întregeşte mi­nunatul bilanţ de impresii cu care plecăm atît de la lucrările colocviului cît şi din vizita făcută în ţara dv.“. (Agerpres) Cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice Teatrul de dramă „Mossoviet“ va Întreprinde un turneu în ţara noastră In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice va sosi în ţara noastră î­n a doua jumătate a lunii octombrie, cunoscutul teatru de dramă „Mosso­­viet“ din Moscova. Acesta este cel de-al doilea turneu, după cel din anul 1953, pe care teatrul „Mossovlet“ îl întreprinde în ţara noastră. In cadrul turneului artiştii sovietici vor prezen­ta două spectacole din dramaturgia contemporană şi două din cea clasică. Colectivul care va sosi în ţara noas­tră va fi alcătuit din 70 de persoane. Dintre cunoscuţii oameni de teatru pe care publicul romînesc va avea prile­jul să-i revadă se află regizorul Iuri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia, Ni­kolai Mordvinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet", în ţara noastră va dura două săptămâni timp în care vor fi prezentate specta­cole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. ------ooo—— INFORMAŢII Oaspeţii de peste hotare care au participat la primul simpozion de hel­­mintologie ţinut recent la Iaşi — acad. K. I. Skriabin, directorul Institutului de helmintologie al Academiei de Ştiin­ţe a U.R.S.S., prof. dr. N. P. Şihobalo­­va, membru corespondent al Acade­miei de­­Ştiinţe a U.R.S.S., prof. dr. K. Matov, şeful secţiei de helmintologie a Institutului de Parazitologie „K. I. Skriabin“ din Sofia, membru corespon­dent al Academiei de Ştiinţe a R.P. Bulgaria, dr. B. Rosicky de la In­stitutul de biologie din Pra­­ga a­ Academiei de Ştiinţe a R. Ceho­slovace, şi acad. Alfred Bordiert de la facultatea de medicină veterinară a Universităţii „Humboldt“ din Berlin, fac în aceste zile o vizită în Capitală şi în ţară. •­ In cadrul manifestărilor care vor a­­vea loc în ţara noastră cu prilejul ani­versării unui deceniu de la proclama­rea Republicii Democrate Germane, sta­ţiile noastre de radio vor difuza o „Săptămînă a muzicii germane“. Concertul de deschidere a săptămînii va avea loc joi 1 octombrie. •­ La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german, dr­ Karl Saller, conducătorul Institutului de antropologie din München, preşe­dintele organizaţiei .Deutsche Kultur­tag“ din R. F. Germană. Oaspetele a venit in ţara noastră pentru a cu­noaşte viaţa noastră culturală şi şti­inţifică şi pentru a stabili un contact cu antropologii români. El va ţine de asemenea conferinţe de specialitate. (Agerpres) ŞAH: R. D. Germană — R. P. Romînă io 1\2—91\2 Intîlnirea internaţională de şah dintre reprezentativele R. P. Romîne şi R. D. Germane, desfăşurată în sala Institutului de Petrol şi Gaze din Capitală, a luat sfîrşit miercuri după­­amiază cînd s-au disputat partidele întrerupte. După cum se ştie, în prima parte a meciului oaspeţii au jucat mai bine realizînd mai multe victorii, creîndu şi un avans de trei puncte. In partea a doua a întîlnirii, şahiştii noştri au avut mai mult iniţiativa, reuşind să acumuleze şase puncte pe lingă cela patru ale oaspeţilor, dar insuficiente pentru a echilibra scorul. Intîlnirea a luat sfîrșit cu 101/1 la 9­/2 puncte în favoarea şahiştilor germani. (Rep.) Turneul internaţional de baschet feminin Vineri, sîmbătă şi duminică, va avea loc în sala Floreasca Un turneu inter­naţional de baschet feminin. Participă echipele reprezentative ale Republicii Populare Bulgaria (campioană a Eu­­ropei), Republicii Democrate Germane, şi selecţionatele de senioare şi tineret ale Republicii Populare Romîne. Programul este următorul: vineri: R. P. Bulgaria — R. P. Romînă (ti­neret) ; R. D. Germană — R. P. Ro­mina ; simbătă: R. P. Romînă — R. P. Romînă (tineret) ; R. P. Bulga­ria — R. D. Germană ; duminica : R. D. Germană — R. P. Romînă (tine­ret) , R. P. Bulgari­a — R. P. Ro­mînă. Acest turneu face parte din pregăti­rile în vederea celei de-a IV-a ediţii a campionatelor mondiale feminine, ce vor avea loc la Moscova între 10—20 octombrie. Ştire La 30 septembrie a plecat la Pekin echipa reprezentativă de fotbal a U.R.S.S. pentru a participa la mani­festările sportive organizate cu prile­jul celei de-a 10-a aniversări a pro­clamării R. P Chineze. Fotbaliştii so­vietici vor susţine întîlniri cu echipa R. P. Chineze şi cu selicţidflata R P. Ungare care a sosit, de asemenea, la Pekin. Din echipa U.R.S.S. fac parte cu­noscuţii jucători Iaşin Kuzneţov, Netto, Urin, Isaiev, Ilin şi alţii. Deficienţe ce nu pot fi trecute cu vederea Duminică dimineaţa s-a desfă­şurat la stadionul şi ştrandul Ti­neretului un frumos şi bogat pro­gram sportiv in organizarea Clu­bului sportiv şcolar din Bucureşti, întrecerile la baschet, votez, atle­tism, fotbal şi nataţie au avut nu numai un caracter recreativ-distrac­­tiv, ci au constituit totodată şi un criteriu de selecţionare a unei re­prezentative şcolare care să sus­ţină la Roman un meci amical cu reprezentativa şcolară din acest oraş. Iniţiativa este salutară din toate punctele de vedere şi merită să fie continuată. Sportul va avea mult de ciştigat de pe urma aces­tui lucru. Dar la întrecerile de duminică s-au înregistrat şi citeva deficienţe serioase de organizare ce nu pot fi trecute cu vederea. Una se re­feră la lipsa antrenorilor care aveau menirea să dea unele îndru­mări concurenţilor înscrişi la pro­bele de atletism. Bunăoară la şta­feta 4 X ,5 do fete, multe din concu­rente neştiind cum să-şi dozeze eforturile au pornit „tare" pe tra­seu. Cum era şi firesc la efectua­rea schimburilor unele participante erau aproape „sufocate". Unele de altfel nici n-au rezistat traseului abandonînd pur şi simplu întrece­rea. Şi la probele de nataţie lucru­rile s-au petrecut aproape identic. Se ştie doar că orice sport se practică după anumite reguli şi metode ştiinţifice, verificate de practică şi sub supravegherea di­rectă a antrenorilor de specialitate Or, duminică, pur şi simplu din neglijenţă a fost dat uitării acest lucru deosebit de important. De asemenea, condamnabil este şi faptul că la aceste concursuri nu s-a asigurat un medic de ser­viciu. A produs multă ilaritate în rindul spectatorilor apelul craini­cului de concurs, care, prin inter­mediul staţiei de amplificare, în­treba dacă nu cumva printre cei prezenţi se află vreun medic pen­tru a da asistenţă unui sportiv. Asemenea lipsuri ar trebui ana­lizate cu toată răspunderea de că­tre conducerea Clubului sportiv şcolar din Bucureşti pentru ca pe viitor ele să nu mai fie repetate. S. T.

Next