Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)
1959-10-01 / nr. 3704
MATM----■ Cuvintarea tovarăşului Ştefan Voitec (Urmare din pag. 1-a socialismului constituind un factor de seamă al unităţii marii familii a tarilor socialiste, al coeziunii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii internaţionaliste de prietenie şi colaborare, sub marele stindard al socialismului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea aniversare a Chinei populare şi împărtăşeşte pe deplin sentimentele de bucurie cu care oamenii muncii chinezi întîmpină marea lor sărbătoare naţională. Transmitem poporului chinez, Partidului Comunist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sincer şi frăţesc salut de luptă şi cele mai călduroase felicitări pentru marile succese dobîndite prin munca lor eroică, pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste. Timpul care a trecut de la proclamarea republicii populare a adus schimbări profunde în viaţa poporului chinez, de neconceput în anii întunecaţi ai vechii orinduiri. Făcind zid în jurul Partidului Comunist Chinez, poporul a păşit ferm pe drumul construirii societăţii socialiste- Au fost înlăturate pentru totdeauna vechile rînduieli, care au ţinut în cătuşe forţele creatoare ale sutelor de milioane de muncitori, ţărani şi cărturari din China. Ca de la cer la pămînt se deosebeşte vechea Chină, stat înapoiat, seni,feudal, semicolonial, obiect de fatăl imperialiştilor străini şi al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, angajat cu tot talentul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, într-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, in China nouă au fost în linii mari desavirsite transformările socialistă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. China populară cunoaşte în prezent un puternic avint al economiei şi culturii naţionale, în zece ani producţia industrială a crescut de circa 10 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea impetuoasă a economiei şi culturii în R P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chinez de 650 milioane să datoresc faptului că în fruntea statului şi poporului se află încercatul partid comunist călăuzit de măreaţa învăţătură marxistleninistă. Partidul Comunist a chemat po- porul chinez să lupte pentru îndeplin litrei înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii Cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări capitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său partid, călit în lupte revoluţionare. Poporul chinez, toate naţionalităţile de pe vastul teritoriu al Chinei populare, din răsărit şi pînă la apus, din nord şi pînă în tibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viaţă liberă, răspunde cu însufleţire chemărilor partidului şi guvernului, în lupta pentru obţinerea de noi succese, pentru realizarea marilor ţeluri trasate de partid. Aşa cum a spus tovarăşul Mao Tze-dun, Partidul Comunist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în vederea construcţiei socialiste“. Combătînd cu fermitate manifestările de oportunism şi orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comunist Chinez veghează, în permanenţă, asupra unităţii şi coeziunii sale, asupra purităţii învăţăturii marxist-feniiniste, îşi uneşte rîndurile în jurul încercatei sale conduceri. Puternică prin marile ei victorii. Republica Populară Chineză reprezintă o uriaşă forţă a păcii şi progresului, o mare putere a vremii noastre, care şi-a ciştigat pe drept cuvînt stima şi dragostea tuturor popoarelor din Asia şi din lumea întreagă. Ea lupta cu fermitate şi consecvenţă pentru promovarea principiilor de coexistenţă paşnică în relaţiile dintre state cu odnduiri diferite, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a problemelor litigioase şi pentru o largă colaborare internaţională pe plan economic şi cultural. Este cunoscut rolul Chinei Populare în reglementarea conflictului din Indochina, participarea sa activă la Conferinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii, contribuţia ei importantă, alături de alte forţe iubitoare de pace din Asia, la menţinerea păcii in zona Oceanului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare prestigiu în viaţa internaţională. Iar însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. Atît timp cît China veche nu reprezenta decit o ţară subordonată intereselor colonialiste, prezenţa ei în organizaţiile internaţionale era acceptată, întrucît nu era necesar să se ţină seama de interesele ei. Din momentul în care revoluţia chineză i-a asigurat însă independenţa naţională şi a transformat-o intr-un mare stat, puternic şi înaintat, capabil să joace in viaţa internaţională rolul corespunzător importantei sale, prezenta ei a devenit surjenitoare pentru anumite cercuri imperialiste. Avem convingerea că manevrele adversarilor destinderii internaţionale şi ai dreptului popoarelor de a dispune de soarta lor vor da greş. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei populare a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N 1) Republica populară Rumnia a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Republicii Populare Chineze de a-şi ocruta locul în această organizaţie internaţională Poporul român şi guvernul Republicii Populare Române s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împotriva ocupării Taiwanului şi a insulelor înconjurătoare de către forţe militare străine. Politica de pace a poporului chinez aduce o imensă contribuţie la lupta marelui lagăr socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Ţările socialismului, care îşi dezvoltă cu succes economia şi cultura, sunt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov, convorbirile sale cu preşedintele Dwight Eisenhower, comunicatul comun sovieto-american constituie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. Salutăm cu satisfacţie faptul că această vizită va fi urmată de noi tratative şi contacte în vederea soluţionării pe cale paşnică a problemelor internaţionale. De o însemnătate deosebită sunt propunerile istorice ale Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală, prezentate la tribuna O.N.U. de către tovarăşul Hruşciov în numele guvernului sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiului rece“, pentru inaugurarea unei ere de colaborare internaţională rodnică. In anii care au trecut de la eliberarea ţării noastre şi de la proclamarea Republicii Populare Chineze, între R. P. Romînă şi China Populară s-au închegat şi dezvoltat trainice legături de prietenie şi colaborare multilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VlII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez: „La temelia prieteniei celor două popoare, romîn şi chinez, stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nezdruncinat“. Relaţiile politice de frăţească prietenie între ţările noastre sunt completate şi prin relaţiile economice in continuă creştere. De la primul acord comercial, încheiat in anul 1952, volumul schimburilor a crescut an de an, ajungînd ca In 1958 să fie de 2 ori mai mare decit în 1957, fiind prevăzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959—1962. De asemenea, In cursul anilor 1953—1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfăşurat o largă colaborare tehnico-ştiinţifică, realizînd un schimb de peste 200 teme tehnice. Ca o expresie a colaborării frăţeşti dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la întemeierea R. P. Chineze poporul nostru a învăţat să cunoască şi să iubească minunata cultură şi artă chineză şi sîntem bucuroşi că arta şi cultura noastră au găsit de asemenea răsunet în inima poporului chinez. Cu profund interes şi fierbinte simpatie urmăreşte poporul nostru marile realizări ale Chinei Populare, munca minunată a harnicului şi talentatului popor chinez. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de tovarăşii noştri chinezi este întâmpinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din ţara noastră, considerîndu-l dirept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste. De la această tribună adresăm poporului chinez. Partidului Comunist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a păcii. Trăiască prietenia indistructibilă dintre poporul român şi poporul chinez I Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun I Trăiască Republica Populară Chineză I Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze ! Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască bacea in lume şi colaborarea între popoare! MaNC . if | ||| % » ... A 10-a aniversare a proclamării R.P. Chineze Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo (Urmare din pag. 1 a) producţia celorlalte culturi principale agricole s-a dublat sau a crescut de cîteva ori. Odată cu avîntul necontenit al economiei naţionale cultura şi învăţămîntul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul studenţilor din institutele de învăţămînt superior a ajuns la 660.600, sporind de 5,7 ori faţă de 1949, numărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură generală a ajuns la 8,52 milioane, sporind de 8,2 ori ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile elementare a ajuns la 86 milioane, sporind de 3,5 ori. Aceste succese strălucitoare obţinute în cei zece ani de poporul nostru reprezintă fapte măreţe fără precedent în istoria Chinei şi au dovedit în mod convingător marea superioritate a regimului socialist. Toate aceste succese strălucite obţinute de poporul nostru pe frontul economic — a spus în continuare vorbitorul — au dovedit în mod convingător că linia generală a partidului de construire a socialismului : „încordîndu-ne toate forţele, tinzind mereu înainte, să construim socialismul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic“ şi întregul complex de orientări ale „mersului pe două picioare" lansate de partid sunt întrutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a celui de-al 8-lea CC, al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa întregului partid şi a întregului popor următoarea sarcină de luptă: continuarea campaniei pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii în scopul îndeplinirii în acest an, înainte de termen, a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naţionale în primul semestru al anului curent şi de recentele calamităţi naturale, Plenara a propus un proiect cu privire la reajustarea celor patru indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, cereale şi bumbac, şi anume: oţel (cu excepţia celui fabricat cu metode locale şi simple) la 12 milioane tone (cu 50 la sută mai mult decit producţia de 8 milioane tone de oţel din anul trecut, realizată cu utilaj modern) ; cărbune la 335 milioane tone (cu 24 la sută mai mult decit producţia de cărbune din anul trecut, de 270 milioane tone) ; cereale, circa 10 la sută peste producţia verificată a anului trecut de 500 miliarde ţzini (250 milioane tone) ; bumbac, la aproximativ 10 la sută mai mult decit producţia verificată din anul trecut de 42 milioane dani (2,1 milioane tone). Este foarte clar că planul de economie naţională reajustat rămîne încă un plan al continuării saltului înainte, şi că poate fi depăşit, şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasadorul Siu Gien-guo, în decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958), să traducem în fapt lozinca „Să ajungem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor articole industriale în decurs de 15 ani”. Ne va fi de asemenea posibil să depăşim, cu mult înainte de termen, programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez desfăşoară în continuare în întreaga ţară campania viguroasă pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei naţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajustat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale globale a ţării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţional de mare — iar a producţiei agricole cu 10 la sută. Această creştere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu-l vor avea niciodată ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în economia naţională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare. Înfiinţarea comunelor populare exprimă cerinţele sutelor de milioane de ţărani. Pentru a pune capăt mai repede şi mai eficient sărăciei şi înapoierii, masele largi de ţărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, şi au cerut înfiinţarea comunei populare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voinţa majorităţii covirşitoare a ţăranilor, de la înseşi începuturile ei, ea a fost aprobată cu căldură de ţăranii din toate regiunile ţării şi, numai în cîteva luni, în toate regiunile rurale ale ţării au fost înfiinţate comune populare. Aceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria ţării noastre. Aceste comune populare de mari proporţii, care combină industria, agricultura, comerţul, învăţămîntul şi activitatea militară şi în care se îmbină de asemenea administraţia guvernamentală cu conducerea comunei, au un mare rol în eliberarea şi dezvoltarea pe mai departe a forţelor de producţie ale societăţii şi au arătat de la crearea lor marea forţă vitală de care dispun. In conformitate cu repetatele indicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele citeva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt înainte şi comuna populară constituie, toate, întruchiparea măreţei hotărâri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici şi curajoşi din ţara noastră şi sunt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale marxism-leninismului cu situaţia reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele conducător al partidului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe victorii în anul trecut şi în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus gloriosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Vom merge şi de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă şi victorioasă luptînd pentru noi şi măreţe victorii. Intre poporul chinez şi poporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Marxism-leninismul a unit strîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit necontenit şi relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, le-au obţinut în cei 15 ani de la eliberare în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. Astăzi, România a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară industrial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Concomitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necontenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră întotdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bucurăm din inimă şi suntem însufleţiţi de aceste realizări strălucite obţinute de poporul frate român. In încheiere, ambasadorul Siu Gienguo a spus: Vorbind la sărbătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile realizări obţinute de poporul nostru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de construire a socialismului sunt indisolubil legate de ajutorul şi sprijinul Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări socialiste.Poporul frate român a sprijinit construcţia socialistă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi produse petrolifere fabricate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Taiwan şi a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului român mulţumirile sale pentru sprijinul frăţesc de care s-a bucurat, şi transmite din suflet poporului român frate salutul său. Trăiască prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român ! Trăiască marea unitate a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea lumii ! Manifestări în Capitală cu prilejul marii sărbători a poporului chinez Miercuri la amiază a avut loc în sala Dalles deschiderea expoziţiei documentare „Realizările R. P. Chineze în cei 10 ani de construcţie“, organizată de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. La deschidere au participat Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, funcţionari superiori din Ministerul Invăţământului şi Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, ai Uniunii Artiştilor Plastici, oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Cuvântul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, care a trecut în revistă uriaşele realizări obţinute de poporul chinez în cei 10 ani de viaţă liberă progresele înfăptuite în domeniul construcţiei socialiste. Asistenta a vizitat apoi expoziția. * Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării R P. Chineze, miercuri s a deschis la Librăria centrală din Capitală „Expoziția cărții chineze“. * Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, studenţii chinezi care studiază în ţara noastră au organizat miercuri seara la Casa prieteniei romîno-sovietice A R.L.U.S. din Capitală o manifestare culturală. După cuvîntul rostit de studentul chinez Flung Tau, care a vorbit despre marile realizări obţinute de poporul chinez în dezvoltarea economiei şi culturii Chinei populare, a urmat un program artistic interpretat de studenţii chinezi. Au fost prezentate apoi filmul artistic ,,Hup Sia“ şi un film documentar.La serbare au participat numeroşi studenţi români şi studenţi străini care studiază în Capitală şi cadre didactice. (Agerpres) începutul promiţător al dezgheţului în relaţiile internaţionale (Urmare din pag. 1) tregii situaţii internaţionale în direcţia unor relaţii normale. în acest sens, ziarul „New York Herald Tribune“ scria că „Principalul rezultat al vizitei lui N. S. Hruşciov în Statele Unite şi al convorbirilor de la Camp David l-a constituit succesul realizat în destinderea încordării internaţionale.“ Semnificaţia istorică a vizitei conducătorului guvernului sovietic în S.U.A. este strîns legată de programul de dezarmare generală şi totală pe care N. S. Hruşciov l-a prezentat în faţa Adunării Generale a O.N.U. Esenţa acestui program îl constituie, după cum se ştie, propunerea de a se lichida în mod radical toate mijloacele de ducere a războiului. Aceste propuneri care ţintesc la excluderea definitivă a războiului din viaţa societăţii conturează posibilitatea traducerii în fapt a unui măreţ ideal uman de totdeauna. Care om cinstit de pe faţa pămîntului nu doreşte ca pericolul ciocnirilor armate să fie înlăturat pentru "totdeauna, care om de bună credinţă nu nutreşte gîndul — atît de frumos exprimat de tovarăşul Hruşciov — că a sosit vremea ca stocurile de arme acumulate să fie topite în cuptoarele Martin, ca tancurile să fie transformate în tractoare şi tunurile în treierătoare, ca întreaga putere a atomului să fie îndreptată numai în scopuri paşnice. Un asemenea viitor pe calea coexistenţei paşnice este cel propus de Uniunea Sovietică. Desigur forţele „războiului rece“, profund ostile cauzei păcii şi destinderii internaţionale, se opun cu încăpăţînare unui asemenea program ; acesta este şi motivul pentru care cercurile reacţionare au încercat să minimalizeze însemnătatea vizitei tovarăşului Hruşciov în S.U.A. Aceste încercări de aţîţare a psihozei „războiului rece“ au fost condamnate însă de opinia publică, de păturile largi ale cetăţenilor americani care l-au primit pe N. S. Hruşciov ca pe un sol al păcii şi prieteniei. Toate popoarele au primit cu bucurie , comunicatul asupra convorbirilor dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower în care se arată că şefii de guverne ai celor două mari puteri au căzut de acord asupra necesităţii ca toate problemele internaţionale litigioase să fie soluţionate nu prin folosirea forţei ci prin mijloace paşnice, prin tratative. In comunicatul comun sovieto-american se arată de asemenea că soluţionarea problemei dezarmării este posibilă şi necesară. După părerea multor oameni politici din diferite ţări rezultatele convorbirilor dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower constituie un început bun pentru însănătoşirea climatului internaţional. „Rezultatele convorbirilor de la Camp David — a declarat Macmillan — constituie un eveniment care dă mari speranţe". Bineînţeles ar fi nerealist să se creadă că de acum relaxarea relaţiilor internaţionale va veni de la sine. Pentru a se ajunge la o înţelegere deplină, este necesar ca politica de pace a Uniunii Sovietice să găsească înţelegerea cuvenită din partea tuturor factorilor de răspundere din Occident. Pentru ca încordarea internaţională să se destindă tot mai mult este nevoie de activizarea tuturor forţelor păcii în scopul înfrînării cercurilor reacţionare care se cramponează pe poziţiile agresive ale „războiului rece“. Voinţa de pace a popoarelor — stimulată şi însufleţită de vizita tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. — este categorică. Ea cere ca vremea noastră să devină vremea păcii şi progresului, ca dezgheţul relaţiilor dintre state să continue. Aceasta este şi voinţa poporului romin. Exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de U.R.S.S. — care prin vizita tovarăşului Hruşciov în S.U.A. a adus o nouă contribuţie de mare însemnătate la cauza înţelegerii între state — poporul nostru este hotărit ca să contribuie şi de acum înainte la victoria coexistenţei paşnice, la rezolvarea tuturor problemelor internaţionale în interesul păcii şi progresului. Impresii ale oaspeţilor care au participat la colocviul de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale După terminarea lucrărilor colocviului de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale, organizat de Academia R. P. Romînă şi Societatea de ştiinţe matematice şi fizice, cîţiva dintre participanţii de peste hotare şi-au exprimat, într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, satisfacţia pentru modul cum au decurs lucrările colocviului şi pentru căldura cu care au fost înconjuraţi în ţara noastră. Prof. A. V. Bitzadze, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, a spus printre altele. Colocviul a avut un accentuat caracter de lucru, de rezolvare a unor probleme importante. Pentru mine, a fost foarte interesant să ascult comunicările matematicienilor români, care se preocupă de cele mai actuale probleme de cercetare în acest domeniu- Am fost plăcut impresionat că pe lingă matematicieni bine cunoscuţi, o serie de tineri matematicieni romîni au prezentat lucrări de valoare. Pentru noi specialiştii sovietici este o mare satisfacţie să constatăm că prietenii noştri din ţările socialiste lucrează atît de activ în acest domeniu. A. V. Bitzadze a încheiat arătîndu-şi bucuria de a fi venit la Bucureşti în zilele cînd oraşul îşi sărbătorea cea de-a 500-a aniversare. „Ceea ce m-a impresionat îndeosebi în acest oraş — a spus el — a fost campania de construcţii în plină desfăşurareIn vizita pe care am făcut-o apoi pe litoralul Mării Negre am admirat casele de odihnă, sanatoriile confortabile, construite într-un stil remarcabil, situate în locurile cele mai pitoreşti“. Prof. Fr. Tricorn (Italia) a adus mulţumiri pentru cordialitatea cu care au fost înconjuraţi oamenii de ştiinţă străini participanţi la acest colocviu. „M-am întîlnit cu matematicieni romîni la multe reuniuni internaţionale, şi i-am cunoscut ca oameni prietenoşi, cordiali- Căldura cu care am fost întîmpinaţi aici însă a întrecut orice aşteptare, iar valoarea lucrărilor prezentate în cadrul colocviului n-a rămas mai prejos“. Prof. Paul Gillis (Belgia) a considerat colocviul drept o manifestare a vitalităţii şcolii matematice româneşti. „Cunoşteam şcoala matematică romînească — a spus el — încă din anul 1938, cînd, ca tînăr cercetător, am venit în Romînia pentru a lua contact cu matematicienii romîni. Revenit aci după 20 de ani am bucuria să găsesc o ţară în plină evoluţie, o şcoală matematică în plină afirmare pe plan internaţional“. Prof. B. Malgrange (Franţa) a relevat de asemenea rezultatele ştiinţifice ale colocviului, în cadrul căruia au fost prezentate un număr considerabil de comunicări interesante. „Ceea ce ne-a surprins — a spus prof. Malgrange, — a fost numărul mare de tineri cercetători care se ocupă în România cu problemele care au făcut obiectul colocviului". Prof. I. Mikusinski (R. P. Polonă) a subliniat că lucrările colocviului au pus în lumină realizările matematicii româneşti în domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale, atît de importante în faza actuală a dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. „Ca şi toţi ceilalţi participanţi — a spus prof. Mikusinski — am fost mişcat de cordialitatea cu care am fost înconjuraţi şi care întregeşte minunatul bilanţ de impresii cu care plecăm atît de la lucrările colocviului cît şi din vizita făcută în ţara dv.“. (Agerpres) Cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice Teatrul de dramă „Mossoviet“ va Întreprinde un turneu în ţara noastră In cadrul Lunii prieteniei romînosovietice va sosi în ţara noastră în a doua jumătate a lunii octombrie, cunoscutul teatru de dramă „Mossoviet“ din Moscova. Acesta este cel de-al doilea turneu, după cel din anul 1953, pe care teatrul „Mossovlet“ îl întreprinde în ţara noastră. In cadrul turneului artiştii sovietici vor prezenta două spectacole din dramaturgia contemporană şi două din cea clasică. Colectivul care va sosi în ţara noastră va fi alcătuit din 70 de persoane. Dintre cunoscuţii oameni de teatru pe care publicul romînesc va avea prilejul să-i revadă se află regizorul Iuri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia, Nikolai Mordvinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet", în ţara noastră va dura două săptămâni timp în care vor fi prezentate spectacole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. ------ooo—— INFORMAŢII Oaspeţii de peste hotare care au participat la primul simpozion de helmintologie ţinut recent la Iaşi — acad. K. I. Skriabin, directorul Institutului de helmintologie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., prof. dr. N. P. Şihobalova, membru corespondent al Academiei deŞtiinţe a U.R.S.S., prof. dr. K. Matov, şeful secţiei de helmintologie a Institutului de Parazitologie „K. I. Skriabin“ din Sofia, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R.P. Bulgaria, dr. B. Rosicky de la Institutul de biologie din Praga a Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, şi acad. Alfred Bordiert de la facultatea de medicină veterinară a Universităţii „Humboldt“ din Berlin, fac în aceste zile o vizită în Capitală şi în ţară. • In cadrul manifestărilor care vor avea loc în ţara noastră cu prilejul aniversării unui deceniu de la proclamarea Republicii Democrate Germane, staţiile noastre de radio vor difuza o „Săptămînă a muzicii germane“. Concertul de deschidere a săptămînii va avea loc joi 1 octombrie. • La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german, dr Karl Saller, conducătorul Institutului de antropologie din München, preşedintele organizaţiei .Deutsche Kulturtag“ din R. F. Germană. Oaspetele a venit in ţara noastră pentru a cunoaşte viaţa noastră culturală şi ştiinţifică şi pentru a stabili un contact cu antropologii români. El va ţine de asemenea conferinţe de specialitate. (Agerpres) ŞAH: R. D. Germană — R. P. Romînă io 1\2—91\2 Intîlnirea internaţională de şah dintre reprezentativele R. P. Romîne şi R. D. Germane, desfăşurată în sala Institutului de Petrol şi Gaze din Capitală, a luat sfîrşit miercuri dupăamiază cînd s-au disputat partidele întrerupte. După cum se ştie, în prima parte a meciului oaspeţii au jucat mai bine realizînd mai multe victorii, creîndu şi un avans de trei puncte. In partea a doua a întîlnirii, şahiştii noştri au avut mai mult iniţiativa, reuşind să acumuleze şase puncte pe lingă cela patru ale oaspeţilor, dar insuficiente pentru a echilibra scorul. Intîlnirea a luat sfîrșit cu 101/1 la 9/2 puncte în favoarea şahiştilor germani. (Rep.) Turneul internaţional de baschet feminin Vineri, sîmbătă şi duminică, va avea loc în sala Floreasca Un turneu internaţional de baschet feminin. Participă echipele reprezentative ale Republicii Populare Bulgaria (campioană a Europei), Republicii Democrate Germane, şi selecţionatele de senioare şi tineret ale Republicii Populare Romîne. Programul este următorul: vineri: R. P. Bulgaria — R. P. Romînă (tineret) ; R. D. Germană — R. P. Romina ; simbătă: R. P. Romînă — R. P. Romînă (tineret) ; R. P. Bulgaria — R. D. Germană ; duminica : R. D. Germană — R. P. Romînă (tineret) , R. P. Bulgaria — R. P. Romînă. Acest turneu face parte din pregătirile în vederea celei de-a IV-a ediţii a campionatelor mondiale feminine, ce vor avea loc la Moscova între 10—20 octombrie. Ştire La 30 septembrie a plecat la Pekin echipa reprezentativă de fotbal a U.R.S.S. pentru a participa la manifestările sportive organizate cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării R. P Chineze. Fotbaliştii sovietici vor susţine întîlniri cu echipa R. P. Chineze şi cu selicţidflata R P. Ungare care a sosit, de asemenea, la Pekin. Din echipa U.R.S.S. fac parte cunoscuţii jucători Iaşin Kuzneţov, Netto, Urin, Isaiev, Ilin şi alţii. Deficienţe ce nu pot fi trecute cu vederea Duminică dimineaţa s-a desfăşurat la stadionul şi ştrandul Tineretului un frumos şi bogat program sportiv in organizarea Clubului sportiv şcolar din Bucureşti, întrecerile la baschet, votez, atletism, fotbal şi nataţie au avut nu numai un caracter recreativ-distractiv, ci au constituit totodată şi un criteriu de selecţionare a unei reprezentative şcolare care să susţină la Roman un meci amical cu reprezentativa şcolară din acest oraş. Iniţiativa este salutară din toate punctele de vedere şi merită să fie continuată. Sportul va avea mult de ciştigat de pe urma acestui lucru. Dar la întrecerile de duminică s-au înregistrat şi citeva deficienţe serioase de organizare ce nu pot fi trecute cu vederea. Una se referă la lipsa antrenorilor care aveau menirea să dea unele îndrumări concurenţilor înscrişi la probele de atletism. Bunăoară la ştafeta 4 X ,5 do fete, multe din concurente neştiind cum să-şi dozeze eforturile au pornit „tare" pe traseu. Cum era şi firesc la efectuarea schimburilor unele participante erau aproape „sufocate". Unele de altfel nici n-au rezistat traseului abandonînd pur şi simplu întrecerea. Şi la probele de nataţie lucrurile s-au petrecut aproape identic. Se ştie doar că orice sport se practică după anumite reguli şi metode ştiinţifice, verificate de practică şi sub supravegherea directă a antrenorilor de specialitate Or, duminică, pur şi simplu din neglijenţă a fost dat uitării acest lucru deosebit de important. De asemenea, condamnabil este şi faptul că la aceste concursuri nu s-a asigurat un medic de serviciu. A produs multă ilaritate în rindul spectatorilor apelul crainicului de concurs, care, prin intermediul staţiei de amplificare, întreba dacă nu cumva printre cei prezenţi se află vreun medic pentru a da asistenţă unui sportiv. Asemenea lipsuri ar trebui analizate cu toată răspunderea de către conducerea Clubului sportiv şcolar din Bucureşti pentru ca pe viitor ele să nu mai fie repetate. S. T.