Munca, august 1963 (Anul 19, nr. 4894-4919)
1963-08-01 / nr. 4894
Viaţa organizaţiilor sindicale Sprijinim operativ colectivele din întreprinderi în îndeplinirea angaja în majoritatea întreprinderilor din oraşul Constanţa nivelul întrecerii socialiste a crescut simţitor în comparaţie cu anii trecuţi. Comitetele sindicatelor, îndrumate de organizaţiile de partid, s-au preocupat cu tot mai multă răspundere de mobilizarea membrilor de sindicat la îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a angajamentelor luate. Pentru a cunoaşte felul cum colectivele întreprinderilor constănţene îşi îndeplinesc angajamentelele luate în întrecere şi sprijinul acordat în acest sens de Consiliul local al sindicatelor am adresat cîteva întrebări tovarăşului Ion Olaru, preşedintele consiliului local. ÎNTREBARE: Cum sprijină Consiliul local al Sindicatelor colectivele întreprinderilor din raza sa de activitate în îndeplinirea angajamentelor ce și le-au luat it. întrecere ! RĂSPUNS : Pentru Consiliul local al sindicatelor una din sarcinile principale este tocmai aceea de a sprijini sindicatele din întreprinderile din raza sa de activitate pentru ca acestea să poată acorda un ajutor efectiv şi permanent muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor în îndeplinirea angajamentelor luate în întrecere. Acest sprijin noi l-am acordat în diferite forme. în primul rînd una din formele folosite a fost repartizarea membrilor biroului executiv şi ai consiliului pe diferite întreprinderi pentru a ajuta comitetele sindicatelor în mai buna organizare şi desfăşurare a întrecerii şi extinderea experienţei înaintate. In acest fel noi am reuşit să cunoaştem în bună măsură situaţia reală din întreprinderi, activitatea desfăşurată de comitetele sindicatelor. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din întreprinderile respective, sprijinul consiliului a apărut şi mai concret şi mai operativ, mai ales cel acordat colectivelor care aveau unele greutăţi în îndeplinirea angajamentelor. Printre întreprinderile care încă din primele două luni ale anului nu-şi realizau angajamentele şi în unele cazuri nici planul de producţie se numărau : întreprinderea de prelucrarea lemnului, întreprinderea de prefabricate şi materiale de construcţii şi I.C.I.L.-Constanţa. Constatînd acest lucru, biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor a hotărît ca tovarăşul Mircea Boveanu, membru în biroul executiv, să sprijine efectiv comitetele sindicatelor din aceste Întreprinderi. Studiul întreprins aici prin comisia inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă consiliul local, a arătat că principalele cauze ale rămînerii In urma erau defecţiunile in aprovizionarea ritmică cu materie primă a locurilor de muncă. Ajutate operativ de consiliul local al sindicatelor, comitetele sindicatelor respective au reuşit să organizeze mai temeinic consfătuirile de producţie, să urmărească Îndeplinirea măsurilor hotărîte în cadrul lor, să desfăşoare o mai largă muncă cultural-educativă In sprijinul producţiei. Rezultatele s-au vădit In recuperarea pină la sfirşitul trimestrului I a restanţelor de plan la întreprinderea de prefabricate şi materiale de construcţii iar la I.C.I.L. şi I.P.L. prin Îndeplinirea planului semestrial al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută şi respectiv 101,3 la sută. ÎNTREBARE : Care au fost acţiunile mai mari organizate de consiliul local pentru a sprijini activitatea comitetelor sindicatelor ! RĂSPUNS : Ceea ce am relatat pînă acum sunt doar citeva aspecte asupra felului cum membrii biroului executiv au orientat și au sprijinit activitatea comitetelor sindicatelor în rezolvarea unor probleme economice concrete ale locurilor de muncă. Fără a se substitui muncii acestora, membrii biroului și ai Consiliului local al sindicatelor au procedat în mod asemănător și cind s-au ivit alte probleme ce trebuiau rezolvate de comitetele sindicatelor, ajutîndu-le să rezolve neajunsurile respective. Nu trebuie să se înţeleagă însă că noi ne-am ocupat exclusiv de colectivele care aveau unele rămîneri în urmă. Noi am considerat de datoria noastră să îmbunătăţim munca organizatorică a tuturor comitetelor sindicatelor astfel incit să prevenim pe cit se poate rămînerea în urmă a colectivelor atît în îndeplinirea sarcinilor de producţie cit şi a angajamentelor ce şi le-au luat. Una din acţiunile întreprinse în acest scop a fost analiza făcută de către biroul executiv al consiliului asupra stilului şi metodelor de muncă ale unor comitete ale sindicatelor în mobilizarea oamenilor muncii în îndeplinirea planului de producţie şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor a studiat munca organizatorică a comitetelor sindicatelor de la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari, Şantierul Naval Maritim Constanţa, întreprinderea de construcţii hidrotehnice, întreprinderea şantierelor de construcţii locale, întreprinderea de produse alimentare şi textile, I.R.T.A. şi gospodăria agricolă de stat „Ovidiu“. Constatările şi concluziile desprinse cu prilejul acestui studiu au constituit obiectul unui larg schimb de experienţă în cadrul unei şedinţe de birou lărgite la care au participat preşedinţii comitetelor sindicatelor din întreprinderile din localitate. Planul de măsuri adoptat cu acest prilej cuprinde obiective concrete şi operative de natură să stimuleze avântul întrecerii, mai buna ei organizare şi urmărire. Tot pe linia ajutorării operative a colectivelor din întreprinderi în Îndeplinirea angajamentelor luate se înscrie şi acţiunea întreprinsă de Consiliul local al sindicatelor in sprijinirea muncitorilor din construcţii. Pentru aceştia noi am organizat un schimb de experienţă pe tema : „Metode ale muncii sindicale în organizarea Întrecerii socialiste". In cadrul schimbului de experienţă s-au purtat discuţii vii, pline de conţinut şi Învăţăminte pe marginea unui referat pe care l-a prezentat comitetul sindicatului de la întreprinderea nr. 2 a Trustului de construcţii edilitare şi hidrotehnice. Participanţii şi-au însuşit cu acest prilej experienţa pozitivă in organizarea întrecerii socialiste pe şantiere, de creare a condiţiilor prielnice îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor, de extindere a experienţei evidenţiaţilor în întrecerea socialistă şi a metodelor înaintate astfel ca termenele de dare in folosinţă a construcţiilor să fie respectate, iar acestea să fie de calitate. La capătul primului semestru al acestui an, oamenii muncii din întreprinderile din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Constanţa au îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută planul producţiei globale şi în proporţie de 106,3 la sută cel al producţiei marfă, în primele 5 luni productivitatea muncii a crescut cu 2,9 la sută. îndrumate de organizaţiile de partid, comitetele sindicatelor şi conducerile întreprinderilor sprijină activ colectivele de muncă pentru ca fiecare să încheie anul cu planul şi angajamentele îndeplinite, îmbunatăţindu-şi continuu stilul şi metodele de muncă. Biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor va contribui şi de acum înainte în mod activ şi operativ la îmbunătăţirea activităţii comitetelor sindicatelor din întreprinderile rămase in urmă, ajutîndu-le să analizeze posibilitatea valorificării a noi rezerve interne pe baza cărora să-și sporească angajamentele în întrecerea socialistă. Interviu luat de GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Dobrogea Orchestre de muzică uşoară Uzinelor „Rulmentul" din Braşov, în timpul unui spectacol prezentat de curînd în faţa colectivului de muncă al întreprinderii. Foto: F. COZIA Buna organizare asigură rezultate imediate Grija pentru protecţia muncii metalurgiştilor de la uzinele „Griviţa Roşie" din Bucureşti se manifestă permanent, la fiecare loc de muncă. Numai în ultimii trei ani şi jumătate, în Întreprindere s-au cheltuit aproape 6 milioane de lei pentru lucrări de protecţia şi tehnica securităţii muncii, pentru procurarea echipamentului şi alimentaţiei de protecţie. Toate acestea s-au răsfrînt în mod direct asupra scăderii numărului de accidente, în creşterea stării de sănătate a oamenilor, într-o şedinţă organizată la sfîrşitul anului trecut, în care s-a analizat situaţia protecţiei muncii, conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului au ajuns la concluzia că rezultatele activităţii în acest domeniu pot fi şi mai bune. Se semnalaseră unele deficienţe referitoare la modul cum se făcea, în unele secţii, instructajul asupra N.T.S., nereguli în funcţionarea unor maşini, în legătură cu folosirea de către muncitori a echipamentului de protecţie. Acestea se puteau înlătura prin ridicarea răspunderii maiştrilor şi inginerilor, prin atragerea tuturor muncitorilor la îmbunătăţirea condiţiilor lor de lucru, la corecta aplicare a normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. Practica a dovedit că cea mai eficientă formă prin care se poate asigura acest lucru este controlul obştesc. Comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, împreună cu conducerea uzinei şi cu sprijinul Inspecţiei de stat pentru igienă şi protecţia muncii, a trecut la pregătirea temeinică a acestei acţiuni. Cum s-a început, cum s-a desfăşurat şi care sunt rezultatele obţinute ? Iată despre ce ne-am propus să vorbim în cele ce urmează. Munca de pregătire a necesitat, in primul rînd, o trecere în revistă a nevoilor concrete ale locurilor de muncă şi deci fixarea unor obiective precise care trebuiau urmărite apoi pe tot parcursul acţiunii. în această direcţie, comitetul sindicatului a ce oooooooooooooooooooooooc Controlul obştesc in protecţia muncii OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOf rul comisiei de protecţia muncii şi legislaţie, ca şi celei de asigurări sociale şi medicilor din întreprindere să verifice în prealabil fiecare loc de muncă şi să informeze care este situaţia. Precizînd scopul controlului obştesc, comitetul sindicatului a trecut la organizarea colectivelor care urmau să răspundă de bunul mers al acţiunii. In colectivul central, constituit la nivelul întreprinderii, au intrat, pe lingă membri ai comitetului sindicatului şi directorul general al uzinei, directorul tehnic, ingineri şi tehnicieni, conducători ai proceselor de producţie. Asemenea colective au fost înfiinţate apoi şi la nivelul secţiilor şi atelierelor. Acestea au fost de un real ajutor încă din stadiul de pregătire a controlului obştesc. Prin panouri, gazete de perete, la gazeta de uzină şi la staţia de radioamplificare s-au afişat, s-au publicat şi au fost transmise lozinci mobilizatoare, articole şi emisiuni prin care se arăta că participarea în masă la verificarea locurilor de muncă, la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a stării igienico-sanitare a atelierelor şi secţiilor are drept ţintă prevenirea îmbolnăvirii şi a accidentării oamenilor. De menţionat că, o dată cu aceasta, s-a cerut muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din uzină să aibă în vedere — în timpul desfăşurării acţiunii — şi modul cum se aplică legislaţia privitoare la protecţia muncii femeilor şi a tinerilor. Toate acestea au trezit un mare interes din partea întregului colectiv al uzinei. La aceasta a contribuit şi faptul că toţi muncitorii au fost instruiţi, maiştrii şi inginerii verificînd amănunţit cunoştinţele teoretice şi practice asupra normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii, arătîndu-le încă o dată în ce direcţie să-şi îndrepte atenţia. încă din primele zile, muncitorii secţiei a II-a montaj au trecut la verificarea locurilor de muncă, a sculelor şi dispozitivelor cu care lucrau. O seamă de propuneri sugerate de ei au fost înfăptuite imediat. Astfel s-au reorganizat spaţiile de producţie, au fost descongestionate căile de acces, aglomerate înainte cu materiale care puteau da naştere la accidente. în secţia cazangerie, muncitorii Nicolae Huştiuc, Radu Pîrvu, Mihai Spirea şi alţii au venit în primele două săptămîni ale acţiunii de control obştesc cu 64 de propuneri. Una din acestea — amenajarea a două vestiare — a căpătat viaţă în cîteva zile. Măsuri operative s-au aplicat şi în alte secţii (stivuirea materialelor în locuri anumite, verificarea în fiecare sîmbătă a sculelor cu care se lucrează în cursul săptămînii). La jumătatea intervalului destinat controlului obştesc, comitetul sindicatului şi conducerea uzinei, împreună cu colectivele formate, au analizat într-o şedinţă operativă primele rezultate obţinute. In cutiile de propuneri se adunaseră 381 de bileţele. Secţiile forjă şi oxigen, serviciul tehnic nu veniseră însă cu nici o sugestie. Tovarăşii Jan Vasile, responsabilul comisiei de protecţia muncii şi legislaţie, inginerul Nicolae Stoica şi dispecerul Nicolae Carata au fost desemnaţi atunci să ajute aceste colective. Acest fapt a făcut ca în perioada următoare să se înregistreze 786 de propuneri. La sfirşitul acţiunii de control obştesc nu rămăsese nici un loc de muncă neverificat. Cele 1167 de propuneri, rod al iniţiativei şi răspunderii de care a dat dovadă întregul colectiv al uzinei, au fost analizate amănunţit, au fost indicate soluţii concrete pentru rezolvarea lor. Serviciul mecanic şef şi alte secţii au primit cite un plan de măsuri ce se cereau aplicate în decurs de cîteva luni. Comitetul sindicatului a urmărit permanent şi a analizat lunar respectarea termenelor şi eficacitatea acestora. Aşa a fost posibilă efectuarea la timp a unor lucrări importante : construirea unei conducte de acetilenă în secţia prelucrări mecanice, a unei instalaţii de aerisire în atelierul de electrocare, montarea unui nou pod rulant la forjă, extinderea iluminatului fluorescent, extinderea metodei de crăiţuire electropneumatică în sectorul utilaj chimic (ceea ce reduce zgomotul), dotarea tuturor podurilor rulante cu limitatori de sarcină etc. Vorbind despre eficienţa controlului obştesc de protecţia muncii, trebuie să arătăm că ea s-a manifestat şi în întărirea disciplinei şi răspunderii oamenilor faţă de respectarea normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii, s-a creat o opinie mai puternică împotriva abaterilor, a neglijenţelor. Grija şi atenţia cu care conducerea uzinei şi comitetul sindicatului s-au ocupat de înfăptuirea propunerilor făcute au constituit un puternic stimulent moral pentru masa de muncitori. Ei se simt mereu îndemnaţi să nu treacă cu vederea nici cea mai mică neregulă. Faptul că în anul acesta la secţia oxigen, la energetic, la vagoane şi la turnătorie a scăzut foarte mult numărul zilelor cu incapacitate temporară de muncă din cauză de accidente, că în uzină nu s-a mai înregistrat nici un caz nou de îmbolnăvire profesională este cea mai bună dovadă a eficacităţii controlului obştesc. Urmărind permanent eficacitatea acestuia, comitetul sindicatului a intervenit cu noi măsuri. Astfel prin reprofilarea secţiei utilaj chimic s-a văzut că unele din propunerile făcute înainte nu mai au aplicabilitate. De aceea, începînd cu 15 iulie a.c. în secţia utilaj chimic a fost organizat un nou control obştesc la încheierea căruia se vor adopta măsuri adecvate noului specific de muncă, întregind această acţiune cu o mai intensă activitate educativă, în scopul respectării riguroase a N.T.S., comitetul sindicatului uzinelor „Griviţa Roşie“ va obţine rezultate tot mai bune în urmărirea felului cum se îndeplinesc şi se creează condiţii de muncă din ce în ce mai bune. MARIANA CHIŢU Un grup de turişti, iubitori ai drumeţiei, urcînd pe potecile şerpuitoare ale masivului „Piatra Craiului“ spre cabana Curmătura. Foto: A. ŞTEFAN Faza regionala a celui de-al VH-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori Posibilităţi ce Sutele de artişti amatori pe care i-am întîlnit pe scena teatrului „Nicolae Bălcescu“ din oraşul Buzău au imprimat concursului o notă de avînt şi de farmec, proprie tinereţii. Cîntecul, versul şi dansul, avînd o bogată şi variată gamă de mijloace de expresie —indiciu al unor formaţii de amatori cu reale posibilităţi artistice — s-au impus prin tonalitatea lor generală optimistă. Concursul a pus în evidenţă în mod pregnant grija comitetelor sindicatelor pentru alcătuirea unui repertoriu în care să regăsim actualitatea, trăsăturile vii, caracteristice ale vieţii noastre. Această s-a simţit din plin în spectacolele prezentate la faza regională de diverse formaţii artistice. Dacă am sintetiza caracteristicile concursului ce s-a desfăşurat în centrul de la Buzău, am putea spune că spiritul contemporan formează tocmai conţinutul lui principal. O impresie bună a lăsat corul sindicatului T.A.P.L. din Buzău, care şi-a început programul cu cîntecul „Patrie, pămînt de aur“ de Gh. Bazavan. Merită apreciată în mod deosebit munca perseverentă a dirijorului Nicolae Arion. Corul condus de el a mai interpretat cu multă acurateţe şi sensibilitate „Serenada“ de Ciprian Porumbescu şi cor din opera „Ivan Susanin“ de Glinka. Executarea unor asemenea partituri dificile, la un nivel artistic corespunzător, demonstrează posibilităţile interpretative ale componenţilor acestui cor. Succesul obţinut de această formaţie, în cadrul concursului, îi deschide perspectivele abordării cu curaj a unui repertoriu din ce în ce mai variat, compus din piese muzicale şi mai dificile care vor solicita din partea interpreţilor o concentrare şi un efort mai susţinut, chezăşie a maturizării lor artistice. Solista Lili Baboi, aparţinînd aceluiaşi sindicat, a interpretat două cîntece populare. Ea dispune de un registru vocal larg, are o voce caldă, care posedă capacitatea de a transmite publicului puternicele sentimente ale cîntecelor interpretate. Corul fabricii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat, dirijat de Traian Georgescu, n-a reuşit să se ridice la un nivel de interpretare corespunzător. Nu este realizată sudura dintre diferitele compartimente vocale. Sfirşitul frazelor sună adeseori strident, aspru. Dirijorul mai are încă de muncit serios pentru a imprima corului o notă de omogenitate şi mai multă armonie. Dacă formaţiile muzicale — orchestra de muzică uşoară, populară, solişti etc. au fost bine reprezentate în concurs —• nu acelaşi lucru se poate spune despre formaţiile de dansuri. Cele două echipe ale întreprinderii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat şi a întreprinderii „30 Decembrie“ din Buzău au muncit cu multă conştiinciozitate pentru ocuparea unui loc bun în cadrul concursului. S-a văzut însă că instructorii acestor formaţii au apelat în realizarea dansurilor la paşi mult prea uşor de interpretat, ceea ce a conferit programelor respective o notă de simplism, care n-a fost în măsură să stîrnească admiraţia spectatorilor. Cu justificat interes a fost aşteptată apariţia în scenă a brigăzilor artistice de agitaţie. Spaţiul nu ne îngăduie să vorbim prea pe larg despre cele două brigăzi care s-au prezentat în faţa juriului de concurs ci numai despre cîteva aspecte generale. Ajutaţi de un text inspirat, artiştii amatori ai clubului C.F.R. din Ploieşti au transmis sălii întregul lor optimism, dragostea de viaţă şi muncă. Prima parte a programului a fost interpretată cu nerv şi prospeţime, aducînd la cunoştinţa spectatorului crîmpeie din munca plină de abnegaţie a ceferiştilor ploieşteni. Şi programul prezentat de brigada artistică de agitaţie a Uzinei mecanice din Mizil a dispus de un text izbutit, legat în bună măsură de preocupările colectivului de muncă. Din păcate textul acestei brigăzi n-a putut fi destul de bine valorificat de Interpreţi datorită probabil necunoaşterii suficiente a textului, în acelaşi timp numai doi sau trei interpreţi au fost mai mult solicitaţi, ceea ce a creat şi o notă de monotonie. Urmărind atent programul acestor brigăzi poţi constata următorul fapt: şi una şi cealaltă acordă un spaţiu restrîns popularizării lucrurilor bune, a faptelor din întrecerea socialistă, a evidenţiaţilor, a eroismului cotidian în muncă pentru a trezi în inima fiecăruia dorinţa vie de a semăna cu aceşti oameni înaintaţi ai zilelor noastre. în schimb, atunci cind se ia atitudine, uneori săgeata criticii nu este îndreptată spre demascarea unor fenomene negative care intr-adevăr merită să fie aduse in programul brigăzii. Textele ambelor brigăzi părăsesc în bună măsură domeniul concretului, al vieţii din fabrică cu multitudinea ei de aspecte, abordînd teme la general, încît la un moment dat ai impresia că asişti la un spectacol nu de brigadă, ci la un montaj literar-muzical. Spectacolele prezentate de formaţiile artistice în cadrul fazei regionale au demonstrat cu prisosinţă că formaţiile dispun de potenţial artistic, că au vădite posibilităţi să înscrie în repertoriu lucrări cu mult mai pretenţioase. Pentru ca viitoarea etapă a concursului să poată marca un salt calitativ in activitatea acestor formaţii artistice de amatori este necesar ca atenţia lor să fie mai mult concentrată înspre ridicarea nivelului interpretativ. Or, din acest punct de vedere, majoritatea formaţiilor s-au prezentat cu lucrări încă nefinisate, de unde se poate explica şi timiditatea nejustificată pe care unii artişti amatori au manifestat-o pe scenă. Textele trebuie să fie mai bine studiate, lucru ce va contribui din plin la ridicarea nivelului de interpretare. Se simte nevoia unei munci individuale cu interpreţii — ne referim în special la corul fabricii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat — pentru a obţine armonia şi fineţea necesare interpretării lucrărilor corale. Mai multă atenţie va trebui să se acorde soliştilor vocali pentru formarea educaţiei lor muzicale atît de necesară oricărui interpret. în acelaşi timp următoarea etapă va trebui să înregistreze forme mai superioare ale activităţii artistice, ca, de pildă, dansul cu subiect inspirat din viaţa cotidiană. Realizarea unei interpretări la un mai înalt nivel artistic va situa, fără îndoială, aceste formaţii printre fruntaşele celui de-al VII-lea concurs al artiştilor amatori. ADRIANA LUSCALOV ?i L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti se cer mai bine valorificate Ni se semnalează că... ...la magazinele din Braşov nu se găsesc costumaşe albe pentru copii de 3-4 luni. Poţi însă cumpăra oricîte vrei roz sau bleu. Mulţi părinţi găsesc însă că la copii le şade bine şi în alb. Aşa încît organizaţiile comerciale respective ar putea să aibă în vedere şi dorinţa acestei categorii de cumpărători. (Costel Dumitru — ajutor mecanic). ...în comuna Tîrgşorul Nou, raionul Ploieşti, există un teren de sport. De la o vreme însă, a fost lăsat în paradină. Instalaţiile s-au distrus, bălăriile cresc cu nemiluita şi gîştele pasc aici in voie. Locuitorii comunei au multă consideraţie pentru aceste păsări domestice, dar, oricît, preferă să vadă pe teren meciuri de fotbal. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal nu este de aceeaşi părere ? (Gh. Rădulescu — pensionar). ...întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş, nu-şi respectă obligaţiile contractuale. Ea s-a angajat să livreze URCC-Tg. Neamţ o anumită cantitate de globuri pentru felinare de vînt. Pînă acum ele nu au sosit încă la destinaţie. Electricitatea a pătruns mai peste tot, dar şi aceste produse sunt uneori necesare. Apoi, obligațiile asumate sunt clare ca lumina zilei. (N. D. Karnazin — funcționar). CINEMATOGRAFE Elena din Troia — cinemascop , patria (b-dul Magheru 12—14), Elena Pavel (sală şi grădină — b-dul 6 Martie 14) , Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu), Grădina cinematografului T Vladimirescu (cal. Dudeşti), Patinoarul 23 August Dragoste şi pălăvrăgelii rulează la cinematografele Bucureşti (b-dul I Martiei), G. Coşbuc (Piaţa Coşbuc), Arenele Libertăţii. Fortăreaţă pe Rin — cinemascop , rulează la cinematografele Magheru (b-dul Magheru 29 dimineaţă, iar după-amiază rulează filmul „Prietenul nostru comun“), 1 Mai (b-dul 1 Mai 322), Gh. Doja (cal Griviţei 80), Grădina Progresul (str. Ion Vidu 5). Tu eşti minunata : rulează la cinematograful V. Alecsandri (str. Grigorescu 24) şi grădina 13 Septembrie (str. Doamnei 9). Viaţă fără chitară : rulează la cinematografele I. c. Filmu (sală şi grădină b-dul 6 Martie 16). V. Roaită (sală şi grădină — b-dul 1 Mai 57). Concertul mult visat : Tineretului (cal. Victoriei 48). Doctor în filozofie : Victoria (b-dul 6 Martie 7). c. David (şos. Cringaşi 42), Moşilor (sală şi grădină — cal. Moşilor 221). N-a fost în zadar : Central (b-dul 6 Martie nr 2). Podul rupt — cinemascop : Lumina (b-dul 6 Martie nr. 12), Mioriţa (cal. Moşilor 127). Program special pentru copii — dimineaţa : 13 Septembrie (str. Doamnei 9). o moştenire cu bucluc : 13 Septembrie după-amiază (str. Doamnei 9). înfrăţirea între popoare (b-dul Bucureştii Noi), Fioreasca (str. I. S. Bach 2). Program de filme documentare : Timpuri Noi (b-dul 6 Martie 18). Cumpără-ţi un balon : rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 57). Estrada, estrada : Giuleşti (cal. Giuleşti). 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Pe urmele bandei : Cultural (Platarile Pintilie 2). Tăunul rulează la cinematograful Alex. Popov (cal. Griviţei 137), camelia : 8 Martie (sală şi grădină — str. Buzeşti 9—11). O perlă de mamă : Griviţa (calea Griviţei — podul Basarab), Flacăra (cal. Dudeşti 22), stadionul Giuleşti (şos. Giuleşti). Noua prietenă a tatii : Unirea (sală şi grădină — b-dul 1 Mai 143). Mărul discordiei : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (cal. Dudeşti 97). Legea e lege : Munca (şos. Mihai Bravu 221). Alarmă în munţi : Popular (str. Mătăsari 31). Misterele Parisului — cinemascop : Arta (sală şi grădină — cal. Călăraşi 153). Libertăţii (str. 11 Iunie 75). Căpitanul Fracasse — cinemascop : 16 Februarie (b-dul 30 Decembrie 89), B. Delavrance* (b-dul Libertăţii 70—72 — cartierul Militari). Dracul şi cele zece porunci — cinemascop : rulează la cinematograful M. Eminescu (str. M. Eminescu 127). Adorabile şi mincinoase : rulează la cinematografele Iile Fintile (sală şi grădină — şos. Colentina 84), Olga Banele (sală şi grădină — cal. 13 Septembrie 196). Tinerii — cinemascop : Volga (şos. Ilie Pintilie 61). Meşter la toate : Luceafărul (sală şi grădină — cal. Rahovei 118). Mamelucul : rulează la cinematograful G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Rocco şi fraţii săi — ambele serii : Drumul serii (str. Drumul Serii 30). Lumină de Iulie : rulează la cinematograful Aurel vlaicu (şos. Cotroceni 9). RADIO VINERI 2 AUGUST PROGRAMUL I . 6,20 Lecţia de gimnastică. 7,30 Sfatul medicului. 8,30 Concert pentru chitară şi cvartet de coarde de Mauro Giuliani. 9,31 Melodii populare. 10,23 Muzică de estradă. 11,00 Radiojurnal. 12,00 Muzică populară din Oltenia. 12,30 Muzică uşoară. 13,40 Cotele apelor Dunării. 15,00 Muzică uşoară de Richard Stein. 16,15 Vorbeşte Moscova . 17,30 In slujba patriei. 18,30 Lecţia de limba engleză. 19,00 „Din creaţia compozitorului Mihail Jora". 20,30 Noapte bună, copii : „Rîul tinereţii“ — legendă din Noua Guinee. 20,40 Muzică populară cerută de ascultători. 21,40 Arii din opere in interpretarea soliştilor noştri. 22,25 Muzică de dans. 23,06 Concertul pentru vioară şi orchestră de Szymanowski. PROGRAMUL II : 10,00 Radiojurnal. 11,00 Arii din operete. 12,30 Uvertura de John Ireland. 13,02 Din folclorul popoarelor. 13,30 Limba noastră , vorbeşte acad. prof. Al. Graur despre : „Formaţii expresive" (reluare). 14,35 Muzică uşoară. 15,00 Actualitatea In ţările socialiste. 16,30 Melodii populare. 18,00 Buletin de ştiri. 18,30 Cîntece şi jocuri. 19,00 Muzică populară. 19,30 Teatru la microfon : „Vreau să fiu nevasta ta“, adaptare radiofonică după comedia scriitorilor maghiari Szimacek, Sisey, Nadasi și Csanak. 21,15 Muzică de dans. 22,30 Moment poetic : Victor Eftimiu. 22,35 Cvartetul de coarde nr. 2 de Anatol Vieru. 23,10 Fragmente din opera „Oedip" de George Enescu. 24,00 Muzică de dans. PROGRAMUL 111 . 21,00 Radiojurnal. 21,15 „Interpretul săptămînii" . Arthur Rubinstein (reluare). 21,55 Piese de estradă. 22,25—22,59 Muzică simfonică. TELEVIZIUNE JOI 1 AUGUST 19.00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru copii : „Căpitanul Val-Vîrtej primeşte o scrisoare — transmisie de pe litoral. 20,00 Filmul : Pescarii din Arhipelag. 21,30 Izvoare fermecate. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. 1 ?oooooooooooaooooooooooooooooocx)ooc>oooooc»ooc5ooooooooooocx)cx)occoooc5ooooooooocx3oooooccx3ooiÂeoaooo(X)ig Regina stafiei de benzina o producţie a studioului „A. P. Dovjenco“ din Kiev Scenariul : P. Lubenski; Regia : A. Misurin şi N. Litus In rolurile principale : N. Rumeanţeva, A. Sova, A. Kojevnikov, I. Belov, V. Belokurov, V. Miaghi, M. Iakovcenko In completare documentarul TROTUŞUL ŞI OAMENII o producţie a studioului cinematografic ,,Al. Sahia" Scenariul şi regia : Virgil Calotescu . Imaginea : Paul Holban ; 9 Muzica : Richard Bartzer [