Munca, august 1963 (Anul 19, nr. 4894-4919)

1963-08-01 / nr. 4894

Viaţa organizaţiilor sindicale Sprijinim operativ colectivele din întreprinderi în îndeplinirea angaja în majoritatea întreprinderilor din oraşul Constanţa nivelul întrecerii socialiste a crescut simţitor în comparaţie cu anii trecuţi. Comitetele sindicatelor, îndrumate de organizaţiile de partid, s-au preocupat cu tot mai multă răspundere de mobilizarea membrilor de sindicat la îndepli­nirea sarcinilor de producţie şi a angajamentelor luate. Pentru a cunoaş­te felul cum colectivele întreprinderilor constănţene îşi îndeplinesc an­­gajamentelele luate în întrecere şi sprijinul acordat în acest sens de Consiliul local al sindicatelor am adresat cîteva întrebări tovarăşului Ion Olaru, preşedintele consiliului local. ÎNTREBARE: Cum sprijină Consiliul local al Sindicatelor co­lectivele întreprinderilor din raza sa de activitate în îndeplinirea an­gajamentelor ce și le-au luat it. întrecere ! RĂSPUNS : Pentru Consiliul local al sindicatelor una din sarcinile principale este tocmai aceea de a sprijini sindicatele din întreprinderile din raza sa de activitate pentru ca acestea să poată acorda un ajutor e­­fectiv şi permanent muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor în îndeplini­rea angajamentelor luate în întrecere. Acest sprijin noi l-am acordat în dife­rite forme. în primul rînd una din formele folosite a fost repartizarea membrilor biroului executiv şi ai consiliului pe diferite întreprinderi pentru a ajuta comitetele sindicatelor în mai buna organizare şi desfăşurare a întrecerii şi extinderea experienţei înaintate. In acest fel noi am reuşit să cunoaştem în bună măsură situaţia reală din întreprinderi, activitatea desfăşurată de comitetele sindicate­lor. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din întreprinderile respective, spriji­nul consiliului a apărut şi mai con­cret şi mai operativ, mai ales cel a­­cordat colectivelor care aveau unele greutăţi în îndeplinirea angajamente­lor. Printre întreprinderile care încă din primele două luni ale anului nu-şi realizau angajamentele şi în unele ca­zuri nici planul de producţie se nu­mărau : întreprinderea de prelucra­rea lemnului, întreprinderea de prefa­bricate şi materiale de construcţii şi I.C.I.L.-Constanţa. Constatînd acest lucru, biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor a hotărît ca to­varăşul Mircea Boveanu, membru în biroul executiv, să sprijine efectiv co­mitetele sindicatelor din aceste În­treprinderi. Studiul întreprins aici prin comisia inginerilor şi tehnicieni­lor de pe lingă consiliul local, a arătat că principalele cauze ale rămînerii In urma erau defecţiunile in aprovizio­narea ritmică cu materie primă a locurilor de muncă. Ajutate operativ de consiliul local al sindicatelor, co­mitetele sindicatelor respective au reuşit să organizeze mai temeinic con­sfătuirile de producţie, să urmăreas­că Îndeplinirea măsurilor hotărîte în cadrul lor, să desfăşoare o mai largă muncă cultural-educativă In sprijinul producţiei. Rezultatele s-au vădit In recuperarea pină la sfirşitul trimes­trului I a restanţelor de plan la în­treprinderea de prefabricate şi mate­riale de construcţii iar la I.C.I.L. şi I.P.L. prin Îndeplinirea planului se­mestrial al producţiei marfă în pro­porţie de 101,1 la sută şi respectiv 101,3 la sută. ÎNTREBARE : Care au fost acţiu­nile mai mari organizate de consi­liul local pentru a sprijini activi­tatea comitetelor sindicatelor ! RĂSPUNS : Ceea ce am relatat pînă acum sunt doar citeva aspecte asu­pra felului cum membrii biroului exe­cutiv au orientat și au sprijinit acti­vitatea comitetelor sindicatelor în re­zolvarea unor probleme economice concrete ale locurilor de muncă. Fără a se substitui muncii acestora, mem­brii biroului și ai Consiliului local al sindicatelor au procedat în mod a­­semănător și cind s-au ivit alte pro­bleme ce trebuiau rezolvate de comi­tetele sindicatelor, ajutîndu-le să re­zolve neajunsurile respective. Nu trebuie să se înţeleagă însă că noi ne-am ocupat exclusiv de colec­tivele care aveau unele rămîneri în ur­mă. Noi am considerat de datoria noastră să îmbunătăţim munca orga­nizatorică a tuturor comitetelor sindi­catelor astfel incit să prevenim pe cit se poate rămînerea în urmă a colecti­velor atît în îndeplinirea sarcinilor de producţie cit şi a angajamentelor ce şi le-au luat. Una din acţiunile între­prinse în acest scop a fost analiza făcută de către biroul executiv al consiliului asupra stilului şi metode­lor de muncă ale unor comitete ale sindicatelor în mobilizarea oame­nilor muncii în îndeplinirea planului de producţie şi a angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă. Biroul exe­cutiv al Consiliului local al sindica­telor a studiat munca organizatorică a comitetelor sindicatelor de la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvo­dari, Şantierul Naval Maritim Cons­tanţa, întreprinderea de construcţii hidrotehnice, întreprinderea şantiere­lor de construcţii locale, întreprin­derea de produse alimentare şi texti­le, I.R.T.A. şi gospodăria agricolă de stat „Ovidiu“. Constatările şi concluziile desprinse cu prilejul acestui studiu au constituit obiectul unui larg schimb de expe­rienţă în cadrul unei şedinţe de birou lărgite la care au participat preşedin­ţii comitetelor sindicatelor din între­prinderile din localitate. Planul de măsuri adoptat cu acest prilej cuprin­de obiective concrete şi operative de natură să stimuleze avântul întrecerii, mai buna ei organizare şi urmărire. Tot pe linia ajutorării operative a colec­tivelor din întreprinderi în Îndepli­nirea angajamentelor luate se înscrie şi acţiunea întreprinsă de Consiliul local al sindicatelor in sprijinirea muncitorilor din construcţii. Pentru a­­ceştia noi am organizat un schimb de experienţă pe tema : „Metode ale muncii sindicale în organizarea Între­cerii socialiste". In cadrul schimbului de experienţă s-au purtat discuţii vii, pline de conţinut şi Învăţăminte pe marginea unui referat pe care l-a pre­zentat comitetul sindicatului de la întreprinderea nr. 2 a Trustului de construcţii edilitare şi hidrotehnice. Participanţii şi-au însuşit cu acest pri­lej experienţa pozitivă in organizarea întrecerii socialiste pe şantiere, de creare a condiţiilor prielnice îndepli­nirii şi depăşirii angajamentelor, de extindere a experienţei evidenţiaţilor în întrecerea socialistă şi a metodelor înaintate astfel ca termenele de dare in folosinţă a construcţiilor să fie res­pectate, iar acestea să fie de calitate. La capătul primului semestru al a­­­cestui an, oamenii muncii din între­prinderile din raza de activitate a Consiliului local al sindicatelor Cons­tanţa au îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută planul producţiei glo­bale şi în proporţie de 106,3 la sută cel al producţiei marfă, în primele 5 luni productivitatea muncii a crescut cu 2,9 la sută. îndrumate de organi­zaţiile de partid, comitetele sindica­telor şi conducerile întreprinderilor sprijină activ colectivele de muncă pentru ca fiecare să încheie anul cu planul şi angajamentele îndeplinite, îmbunată­ţindu-şi continuu stilul şi me­todele de muncă. Biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor va contribui şi de acum înainte în mod activ şi operativ la îmbunătăţirea ac­tivităţii comitetelor sindicatelor din întreprinderile rămase in urmă, aju­tîndu-le să analizeze posibilitatea va­lorificării a noi rezerve interne pe baza cărora să-și sporească angaja­mentele în întrecerea socialistă. Interviu luat de GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Dobrogea Orchestre de muzică uşoară Uzinelor „Rulmentul" din Braşov, în timpul unui spectacol prezentat de curînd în faţa colectivului de muncă al întreprinderii. Foto: F. COZIA ­ Buna organizare asigură rezultate imediate Grija pentru protecţia muncii me­­talurgiştilor de la uzinele „Griviţa Roşie" din Bucureşti se manifestă permanent, la fiecare loc de muncă. Numai în ultimii trei ani şi jumăta­te, în Întreprindere s-au cheltuit a­­proape 6 milioane de lei pentru lu­crări de protecţia şi tehnica securi­tăţii muncii, pentru procurarea echi­pamentului şi alimentaţiei de pro­tecţie. Toate acestea s-au răsfrînt în mod direct asupra scăderii număru­lui de accidente, în creşterea stării de sănătate a oamenilor, într-o şedinţă organizată la sfîrşi­­tul anului trecut, în care s-a anali­zat situaţia protecţiei muncii, con­ducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului au ajuns la concluzia că rezultatele activităţii în acest dome­niu pot fi şi mai bune. Se semna­laseră unele deficienţe referitoare la modul cum se făcea, în unele secţii, instructajul asupra N.T.S., nereguli în funcţionarea unor maşini, în legătură cu folosirea de către mun­citori a echipamentului de protec­ţie. Acestea se puteau înlătura prin ridicarea răspunderii maiştrilor şi inginerilor, prin atragerea tuturor muncitorilor la îmbunătăţirea condi­ţiilor lor de lucru, la corecta aplica­re a normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. Practica a dovedit că cea mai eficientă formă prin care se poate asigura acest lucru este controlul obştesc. Comitetul sindicatului, sub condu­cerea organizaţiei de partid, împre­ună cu conducerea uzinei şi cu spri­jinul Inspecţiei de stat pentru igie­nă şi protecţia muncii, a trecut la pregătirea temeinică a acestei ac­ţiuni. Cum s-a început, cum s-a desfă­şurat şi care sunt rezultatele obţinu­te ? Iată despre ce ne-am propus să vorbim în cele ce urmează. Munca de pregătire a necesitat, in primul rînd, o trecere în revistă a nevoilor concrete ale locurilor de muncă şi deci fixarea unor obiective precise care trebuiau urmărite apoi pe tot parcursul acţiunii. în această direcţie, comitetul sindicatului a ce­ oooooooooooooooooooooooc Controlul obştesc in protecţia muncii OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOf rul comisiei de protecţia muncii şi legislaţie, ca şi celei de asigurări so­ciale şi medicilor din întreprindere să verifice în prealabil fiecare loc de muncă şi să informeze care este si­tuaţia. Precizînd scopul controlului obştesc, comitetul sindicatului a tre­cut la organizarea colectivelor care urmau să răspundă de bunul mers al acţiunii. In colectivul central, constituit la nivelul întreprinderii, au intrat, pe lingă membri ai comi­tetului sindicatului şi directorul ge­neral al uzinei, directorul tehnic, in­gineri şi tehnicieni, conducători ai proceselor de producţie. Asemenea colective au fost înfiinţate apoi şi la nivelul secţiilor şi atelierelor. Aces­tea au fost de un real ajutor încă din stadiul de pregătire a controlu­lui obştesc. Prin panouri, gazete de perete, la gazeta de uzină şi la sta­ţia de radioamplificare s-au afişat, s-au publicat şi au fost transmise lozinci mobilizatoare, articole şi e­misiuni prin care se arăta că parti­ciparea în masă la verificarea locu­rilor de muncă, la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a stării igie­­nico-sanitare a atelierelor şi secţii­lor are drept ţintă prevenirea îm­bolnăvirii şi a accidentării oameni­lor. De menţionat că, o dată cu a­­ceasta, s-a cerut muncitorilor, ingi­nerilor, tehnicienilor şi funcţionari­lor din uzină să aibă în vedere — în timpul desfăşurării acţiunii — şi modul cum se aplică legislaţia pri­vitoare la protecţia muncii femeilor şi a tinerilor. Toate acestea au trezit un mare interes din partea întregului colec­tiv al uzinei. La aceasta a contribuit şi faptul că toţi muncitorii au fost instruiţi, maiştrii şi inginerii verifi­­cînd amănunţit cunoştinţele teoreti­ce şi practice asupra normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii, arătîndu-le încă o dată în ce direc­ţie să-şi îndrepte atenţia. încă din primele zile, muncitorii secţiei a II-a montaj au trecut la verificarea locurilor de muncă, a sculelor şi dispozitivelor cu care lu­crau. O seamă de propuneri sugera­te de ei au fost înfăptuite imediat. Astfel s-au reorganizat spaţiile de producţie, au fost descongestionate căile de acces, aglomerate înainte cu materiale care puteau da naştere la accidente. în secţia cazangerie, mun­citorii Nicolae Huştiuc, Radu Pîrvu, Mihai Spirea şi alţii au venit în pri­mele două săptămîni ale acţiunii de control obştesc cu 64 de propuneri. Una din acestea — amenajarea a două vestiare — a căpătat viaţă în cîteva zile. Măsuri operative s-au aplicat şi în alte secţii (stivuirea materialelor în locuri anumite, verificarea în fie­care sîmbătă a sculelor cu care se lucrează în cursul săptămînii). La jumătatea intervalului destinat controlului obştesc, comitetul sindi­catului şi conducerea uzinei, împre­ună cu colectivele formate, au ana­lizat într-o şedinţă operativă prime­le rezultate obţinute. In cutiile de propuneri se adunaseră 381 de bile­ţele. Secţiile forjă şi oxigen, servi­ciul tehnic nu veniseră însă cu nici o sugestie. Tovarăşii Jan Vasile, res­ponsabilul comisiei de protecţia muncii şi legislaţie, inginerul Nico­lae Stoica şi dispecerul Nicolae Ca­rata au fost desemnaţi atunci să a­­jute aceste colective. Acest fapt a făcut ca în perioada următoare să se înregistreze 786 de propuneri. La sfirşitul acţiunii de control ob­ştesc nu rămăsese nici un loc de muncă neverificat. Cele 1167 de propuneri, rod al iniţiativei şi răs­punderii de care a dat dovadă între­gul colectiv al uzinei, au fost anali­zate amănunţit, au fost indicate so­luţii concrete pentru rezolvarea lor. Serviciul mecanic şef şi alte secţii au primit cite un plan de măsuri ce se cereau aplicate în decurs de cîte­va luni. Comitetul sindicatului a urmărit permanent şi a analizat lunar res­pectarea termenelor şi eficacitatea acestora. Aşa a fost posibilă efectu­area la timp a unor lucrări impor­tante : construirea unei conducte de acetilenă în secţia prelucrări meca­nice, a unei instalaţii de aerisire în atelierul de electrocare, montarea unui nou pod rulant la forjă, extin­derea iluminatului fluorescent, ex­tinderea metodei de crăiţuire elec­­tropneumatică în sectorul utilaj chi­mic (ceea ce reduce zgomotul), dota­rea tuturor podurilor rulante cu li­­mitatori de sarcină etc. Vorbind despre eficienţa controlu­lui obştesc de protecţia muncii, tre­buie să arătăm că ea s-a manifestat şi în întărirea disciplinei şi răspun­derii oamenilor faţă de respectarea normelor de tehnica securităţii şi i­­giena muncii, s-a creat o opinie mai puternică împotriva abaterilor, a neglijenţelor. Grija şi atenţia cu ca­re conducerea uzinei şi comitetul sindicatului s-au ocupat de înfăp­tuirea propunerilor făcute au consti­tuit un puternic stimulent moral pentru masa de muncitori. Ei se simt mereu îndemnaţi să nu treacă cu vederea nici cea mai mică nere­gulă. Faptul că în anul acesta la sec­ţia oxigen, la energetic, la vagoane şi la turnătorie a scăzut foarte mult numărul zilelor cu incapacitate tem­porară de muncă din cauză de ac­cidente, că în uzină nu s-a mai în­registrat nici un caz nou de îmbol­năvire profesională este cea mai bu­nă dovadă a eficacităţii controlului obştesc. Urmărind permanent eficacitatea acestuia, comitetul sindicatului a in­tervenit cu noi măsuri. Astfel prin reprofilarea secţiei utilaj chimic s-a văzut că unele din propunerile făcu­te înainte nu mai au aplicabilitate. De aceea, începînd cu 15 iulie a.c. în secţia utilaj chimic a fost organizat un nou control obştesc la încheierea căruia se vor adopta măsuri adecva­te noului specific de muncă, întregind această acţiune cu o mai intensă activitate educativă, în scopul respectării riguroase a N.T.S., comitetul sindicatului uzinelor „Gri­­viţa Roşie“ va obţine rezultate tot mai bune în urmărirea felului cum se îndeplinesc şi se creează condiţii de muncă din ce în ce mai bune. MARIANA CHIŢU Un grup de turişti, iubitori ai drumeţiei, urcînd pe potecile şer­puitoare ale masivului „Piatra Craiului“ spre cabana Curmătura. Foto: A. ŞTEFAN Faza regionala a celui de-al VH-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori Posibilităţi ce Sutele de artişti amatori pe care i-am întîlnit pe scena teatrului „Nico­lae Bălcescu“ din oraşul Buzău au im­primat concursului o notă de avînt şi de farmec, proprie tinereţii. Cîntecul, versul şi dansul, avînd o bogată şi va­riată gamă de mijloace de expresie —­­indiciu al unor formaţii de amatori cu reale posibilităţi artistice — s-au impus prin tonalitatea lor generală optimistă. Concursul a pus în evidenţă în mod pregnant grija comitetelor sindicatelor pentru alcătuirea unui repertoriu în care să regăsim actualitatea, trăsătu­rile vii, caracteristice ale vieţii noastre. Această s-a simţit din plin în specta­colele prezentate la faza regională de diverse formaţii artistice. Dacă am sin­tetiza caracteristicile concursului ce s-a desfăşurat în centrul de la Buzău, am putea spune că spiritul contemporan formează tocmai conţinutul lui princi­pal. O impresie bună a lăsat corul sindi­catului T.A.P.L. din Buzău, care şi-a început programul cu cîntecul „Patrie, pămînt de aur“ de Gh. Bazavan. Merită apreciată în mod deosebit munca per­severentă a dirijorului Nicolae Arion. Corul condus de el a mai interpretat cu multă acurateţe şi sensibilitate „Sere­nada“ de Ciprian Porumbescu şi cor din opera „Ivan Susanin“ de Glinka. Executarea unor asemenea partituri di­ficile, la un nivel artistic corespunză­tor, demonstrează posibilităţile interpre­tative ale componenţilor acestui cor. Succesul obţinut de această formaţie, în cadrul concursului, îi deschide per­spectivele abordării cu curaj a unui repertoriu din ce în ce mai variat, com­pus din piese muzicale şi mai dificile care vor solicita din partea interpreţi­lor o concentrare şi un efort mai sus­ţinut, chezăşie a maturizării lor artis­tice. Solista Lili Baboi, aparţinînd ace­luiaşi sindicat, a interpretat două cîntece populare. Ea dispune de un registru vocal larg, are o voce caldă, care posedă capacitatea de a transmite publicului puternicele sentimente ale cîntecelor interpretate. Corul fabricii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat, dirijat de Traian Georgescu, n-a reuşit să se ridice la un nivel de interpretare corespunzător. Nu este realizată sudura dintre diferi­tele compartimente vocale. Sfirşitul fra­­zelor sună adeseori strident, aspru. Dirijorul mai are încă de muncit serios pentru a imprima corului o notă de omogenitate şi mai multă armonie. Dacă formaţiile muzicale — orche­stra de muzică uşoară, populară, solişti etc. au fost bine reprezentate în con­curs —• nu acelaşi lucru se poate spune despre formaţiile de dansuri. Cele două echipe ale întreprinderii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat şi a între­prinderii „30 Decembrie“ din Buzău au muncit cu multă conştiinciozitate pentru ocuparea unui loc bun în ca­drul concursului. S-a văzut însă că in­structorii acestor formaţii au apelat în realizarea dansurilor la paşi mult prea uşor de interpretat, ceea ce a conferit programelor respective o notă de sim­plism, care n-a fost în măsură să stîr­­nească admiraţia spectatorilor. Cu justificat interes a fost aşteptată apariţia în scenă a brigăzilor artistice de agitaţie. Spaţiul nu ne îngăduie să vorbim prea pe larg despre cele două brigăzi care s-au prezentat în faţa ju­riului de concurs ci numai despre cî­teva aspecte generale. Ajutaţi de un text inspirat, artiştii amatori ai clubului C.F.R. din Ploieşti au transmis sălii întregul lor optimism, dragostea de viaţă şi muncă. Prima parte a programului a fost inter­pretată cu nerv şi prospeţime, aducînd la cunoştinţa spectatorului crîmpeie din munca plină de abnegaţie a ceferişti­lor ploieşteni. Şi programul prezentat de brigada artistică de agitaţie a Uzi­nei mecanice din Mizil a dispus de un text izbutit, legat în bună măsură de preocupările colectivului de muncă. Din păcate textul acestei brigăzi n-a putut fi destul de bine valorificat de Interpreţi datorită probabil necunoaş­terii suficiente a textului, în acelaşi timp numai doi sau trei interpreţi au fost mai mult solicitaţi, ceea ce a creat şi o notă de monotonie. Urmărind atent programul acestor brigăzi poţi constata următorul fapt: şi una şi cealaltă acordă un spaţiu restrîns popularizării lucrurilor bune, a faptelor din întrecerea socialistă, a evidenţiaţilor, a eroismului cotidian în muncă pentru a trezi în inima fiecăruia dorinţa vie de a semăna cu aceşti oa­meni înaintaţi ai zilelor noastre. în schimb, atunci cind se ia atitudine, une­ori săgeata criticii nu este îndreptată spre demascarea unor fenomene nega­tive care intr-adevăr merită să fie aduse in programul brigăzii. Textele ambelor brigăzi părăsesc în bună măsură domeniul concretului, al vieţii din fabrică cu multitudinea ei de aspecte, abordînd teme la general, încît la un moment dat ai impresia că asişti la un spectacol nu de brigadă, ci la un montaj literar-muzical. Spectacolele prezentate de formaţiile artistice în cadrul fazei regionale au demonstrat cu prisosinţă că formaţiile dispun de potenţial artistic, că au vă­dite posibilităţi să înscrie în repertoriu lucrări cu mult mai pretenţioase. Pentru ca viitoarea etapă a concursu­lui să poată marca un salt calitativ in activitatea acestor formaţii artistice de amatori este necesar ca atenţia lor să fie mai mult concentrată înspre ri­dicarea nivelului interpretativ. Or, din acest punct de vedere, majoritatea for­maţiilor s-au prezentat cu lucrări încă nefinisate, de unde se poate ex­plica şi timiditatea nejustificată pe care unii artişti amatori au manifestat-o pe scenă. Textele trebuie să fie mai bine studiate, lucru ce va contribui din plin la ridicarea nivelului de interpre­tare. Se simte nevoia unei munci in­dividuale cu interpreţii — ne referim în special la corul fabricii de confecţii „1 Mai“ din Rîmnicu Sărat — pentru a obţine armonia şi fineţea necesare interpretării lucrărilor corale. Mai multă atenţie va trebui să se acorde soliştilor vocali pentru formarea educaţiei lor muzicale atît de necesară oricărui interpret. în acelaşi timp următoarea etapă va trebui să înregistreze forme mai su­perioare ale activităţii artistice, ca, de pildă, dansul cu subiect inspirat din viaţa cotidiană. Realizarea unei interpretări la un mai înalt nivel artistic va situa, fără îndoială, aceste formaţii printre frunta­şele celui de-al VII-lea concurs al artiş­tilor amatori. ADRIANA LUSCALOV ?i L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti se cer mai bine valorificate Ni se semnalează că... ...la magazinele din Braşov nu se găsesc costumaşe albe pentru copii de 3-4 luni. Poţi însă cumpăra oricîte vrei roz sau bleu. Mulţi părinţi găsesc însă că la copii le şade bine şi în alb. Aşa încît organizaţiile comerciale respective ar putea să aibă în vedere şi dorinţa acestei categorii de cumpărători. (Costel Dumitru — ajutor mecanic). ...în comuna Tîrgşorul Nou, raionul Ploieşti, există un teren de sport. De la o vreme însă, a fost lăsat în para­dină. Instalaţiile s-au distrus, bălă­riile cresc cu nemiluita şi gîştele pasc aici in voie. Locuitorii comunei au multă con­sideraţie pentru aceste păsări domes­tice, dar, oricît, preferă să vadă pe teren meciuri de fotbal. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal nu este de aceeaşi părere ? (Gh. Ră­­dulescu — pensionar). ...întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş, nu-şi respectă obligaţiile con­tractuale. Ea s-a angajat să livreze URCC-Tg. Neamţ o anumită can­titate de globuri pentru felinare de vînt. Pînă acum ele nu au sosit încă la destinaţie. Electricitatea a pătruns mai peste tot, dar şi aceste produse sunt uneori necesare. Apoi, obligațiile asumate sunt clare ca lumina zilei. (N. D. Karnazin — funcționar). CINEMATOGRAFE Elena din Troia — cinemascop , pa­tria (b-dul Magheru 12—14), Elena Pavel (sală şi grădină — b-dul 6 Martie 14) , Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu), Grădina cine­matografului T Vladimirescu (cal. Dudeşti), Patinoarul 23 August Dragoste şi pălăvrăgeli­i rulează la cinemato­grafele Bucureşti (b-dul I Martie­­i), G. Coşbuc (Piaţa­­ Coşbuc­­), Arenele Libertăţii. Fortăreaţă pe Rin — cinema­scop , rulează la cinematografele Ma­gheru (b-dul Magheru 29 dimineaţă, iar după-amiază rulează filmul „Prietenul nostru comun“), 1 Mai (b-dul 1 Mai 322), Gh. Doja (cal Griviţei 80), Grădina Progresul (str. Ion Vidu 5). Tu eşti minunata : rulează la cinematogra­­ful V. Alecsandri (str. Grigorescu 24) şi grădina 13 Septembrie (str. Doamnei 9). Viaţă fără chitară : rulează la cinemato­grafele I. c. Filmu (sală şi grădină b-dul 6 Martie 16). V. Roaită (sală şi grădină — b-dul 1 Mai 57). Concertul mult visat : Tineretului (cal. Victoriei 48). Doctor în filozofie : Victoria (b-dul 6 Martie 7). c. David (şos. Cringaşi 42), Moşilor (sală şi grădină — cal. Moşilor 221). N-a fost în zadar : Central (b-dul 6 Martie nr 2). Podul rupt — cinema­scop : Lumina (b-dul 6 Martie nr. 12), Mioriţa (cal. Moşilor 127). Program spe­cial pentru copii — dimineaţa : 13 Sep­tembrie (str. Doamnei 9). o moştenire cu bucluc : 13 Septembrie după-amiază (str. Doamnei 9). înfrăţirea între popoa­re (b-dul Bucureştii Noi), Fioreasca (str. I. S. Bach 2). Program de filme docu­mentare : Timpuri Noi (b-dul 6 Martie 18). Cumpără-ţi un balon : rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 De­cembrie 5­7). Estrada, estrada : Giuleşti (cal. Giuleşti). 30 Decembrie (cal. Feren­tari 86). Pe urmele bandei : Cultural (Plata­rile Pintilie 2). Tăunul­­ rulează la cinematograful Alex. Popov (cal. Gri­­viţei 137), camelia : 8 Martie (sală şi grădină — str. Buzeşti 9—11). O perlă de mamă : Griviţa (calea Griviţei — podul Basarab), Flacăra (cal. Dudeşti 22), sta­dionul Giuleşti (şos. Giuleşti). Noua prietenă a tatii : Unirea (sală şi grădină — b-dul 1 Mai 143). Mărul discordiei : rulează la cinematograful T. Vladimi­rescu (cal. Dudeşti 97). Legea e lege : Munca (şos. Mihai Bravu 221). Alarmă în munţi : Popular (str. Mătăsari 31). Misterele Parisului — cinemascop : Arta (sală şi grădină — cal. Călăraşi 153). Libertăţii (str. 11 Iunie 75). Căpitanul Fracasse — cinemascop : 16 Februarie (b-dul 30 Decembrie 89), B. Delavrance* (b-dul Libertăţii 70—72 — cartierul Mili­tari). Dracul şi cele zece porunci — cinemascop : rulează la cinematograful M. Eminescu (str. M. Eminescu 127). Adorabile şi mincinoase : rulează la cinematografele Iile Fint­ile (sală şi grădină — şos. Colentina 84), Olga Ban­ele (sală şi grădină — cal. 13 Septembrie 196). Tinerii — cinemascop : Volga (şos. Ilie Pintilie 61). Meşter la toate : Lucea­fărul (sală şi grădină — cal. Rahovei 118). Mamelucul : rulează la cinemato­graful G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Rocco şi fraţii săi — ambele serii : Dru­mul serii (str. Drumul Serii 30). Lumină de Iulie : rulează la cinematograful Aurel vlaicu (şos. Cotroceni 9). R­ADIO VINERI 2 AUGUST PROGRAMUL I . 6,20 Lecţia de gim­­nastică. 7,30 Sfatul medicului. 8,30 Con­cert pentru chitară şi cvartet de coarde de Mauro Giuliani. 9,31 Melodii popu­lare. 10,23 Muzică de estradă. 11,00 Ra­diojurnal. 12,00 Muzică populară din Ol­tenia. 12,30 Muzică uşoară. 13,40 Cotele apelor Dunării. 15,00 Muzică uşoară de Richard Stein. 16,15 Vorbeşte Moscova . 17,30 In slujba patriei. 18,30 Lecţia de limba engleză. 19,00 „Din creaţia com­pozitorului Mihail Jora". 20,30 Noapte bună, copii : „Rîul tinereţii“ — legendă din Noua Guinee. 20,40 Muzică populară cerută de ascultători. 21,40 Arii din o­­pere in interpretarea soliştilor noştri. 22,25 Muzică de dans. 23,06 Concertul pentru vioară şi orchestră de Szyma­­nowski. PROGRAMUL II : 10,00 Radio­jurnal. 11,00 Arii din operete. 12,30 Uver­tura de John Ireland. 13,02 Din folclorul popoarelor. 13,30 Limba noastră , vor­beşte acad. prof. Al. Graur despre : „Formaţii expresive" (reluare). 14,35 Muzică uşoară. 15,00 Actualitatea In ţă­rile socialiste. 16,30 Melodii populare. 18,00 Buletin de ştiri. 18,30 Cîntece şi jocuri. 19,00 Muzică populară. 19,30 Tea­tru la microfon : „Vreau să fiu nevasta ta“, adaptare radiofonică după comedia scriitorilor maghiari Szimacek, Sisey, Nadasi și Csanak. 21,15 Muzică de dans. 22,30 Moment poetic : Victor Eftimiu. 22,35 Cvartetul de coarde nr. 2 de Ana­­tol Vieru. 23,10 Fragmente din opera „Oedip" de George Enescu. 24,00 Muzică de dans. PROGRAMUL 111 . 21,00 Radio­jurnal. 21,15 „Interpretul săptămînii" . Arthur Rubinstein (reluare). 21,55 Piese de estradă. 22,25—22,59 Muzică simfonică. TELEVIZIUNE JOI 1 AUGUST 19.00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru copii : „Căpitanul Val-Vîrtej primeşte o scrisoare — transmisie de pe litoral. 20,00 Filmul : Pescarii din Arhipelag. 21,30 Izvoare fermecate. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. 1 ?oooooooooooaooooooooooooooooocx)ooc>oooooc»ooc5ooooooooooocx)cx)occoooc5ooooooooocx3oooooccx3ooiÂeoaooo(X)ig Regina stafiei de benzina o producţie a studioului „A. P. Dovjenco“ din Kiev Scenariul : P. Lubenski; Regia : A. Misurin şi N. Litus In rolurile principale : N. Rumeanţeva, A. Sova, A. Kojevnikov, I. Belov, V. Belokurov, V. Miaghi, M. Iakovcenko In completare documentarul TROTUŞUL ŞI OAMENII o producţie a studioului cinematografic ,,Al. Sahia" Scenariul şi regia : Virgil Calotescu . Imaginea : Paul Holban ; 9 Muzica : Richard Bartzer [

Next