Munca, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4972-4997)

1963-11-01 / nr. 4972

JPag. 2-a Totul depinde de buna pregătire Au trecut mai bine de trei luni de cînd organizăm adunările lunare de grupă sindicală potrivit hotărîrii Plenarei Consiliului Central al Sin­dicatelor din iunie a.c. Prin urmare, am avut timp suficient pentru a ne da seama cînd şi cum anume tre­buie să acţionăm în vederea creşte­rii eficacităţii adunărilor lunare de grupă sindicală. Concluzia noastră este aceea că esenţialul îl constituie buna lor pregătire. In întreprinderea noastră — „Fla­mura Roşie“ din Sibiu — se produc aproximativ 1 300 sortimente. Fabri­căm stilouri, creioane, nasturi, pre­cum şi spete, cocleţi şi alte nume­roase piese de schimb necesare in­dustriei textile. De cunoaşterea din timp a sarcinilor cantitative şi a sortimentelor ce urmează a fi pro­duse depind în măsură însemnată atît desfăşurarea întrecerii socialiste pe bază de angajamente concrete cît şi nivelul dezbaterilor care au loc în adunările lunare de grupă sindicală. Tocmai de aceea, comite­tul sindicatului sprijină conducerea tehnico-administrativă în defalcarea planului de producţie pe secţii, ma­şini şi oameni cu cîteva zile înain­tea datei la care au loc adunările sindicale. Ca urmare, muncitorii au posibilitatea ca şi în aceste adunări să-şi ia sau să-şi reînnoiască angaja­mentele în funcţie de sarcinile de producţie. Nivelul ridicat al dezbaterilor este asigurat însă de conţinutul materia­lelor prezentate în adunare. Pentru a sprijini buna pregătire a acestora, membrii comitetului sindicatului nostru au fost repartizaţi pe grupe. Măsuri similare — de repartizare a cadrelor tehnice — a luat şi condu­cerea administrativă a întreprinde­rii. Atît unii cît şi ceilalţi au sarci­na de a ajuta organizatorii de gru­pă şi maiştrii în întocmirea refera­telor şi rapoartelor, astfel ca aces­tea să cuprindă în primul rînd pro­blemele de bază ale locului de mun­că respectiv, pe care să le analizeze temeinic. Datorită sprijinului acordat de co­mitetul sindicatului şi conducerea tehnico-administrativă, în majorita­tea adunărilor sunt prezentate mate­riale cu conţinut bogat, pe probleme care interesează întreaga masă a membrilor de sindicat, fapt care sti­mulează participarea acestora la buna organizare şi desfăşurare a procesului de producţie, la continua îmbunătăţire a condiţiilor lor de muncă şi de trai. Cînd spun acest lucru am în vedere faptele. Iată, am în faţă materialele prezentate luna trecută în adunarea grupei sindicale nr 2 din secţia termorigide. Orga­nizatorul grupei, tov. L. Negoescu, în referatul prezentat arăta că rea­lizarea sarcinilor de producţie în medie cu 113,5 la sută este urma­rea participării tuturor membrilor grupei în întrecerea socialistă, a a­­jutorului reciproc, a disciplinei pe locul de muncă. Caracterizînd felul cum s-a desfăşurat activitatea şi subliniind succesele celor evidenţiaţi referatul se opreşte ceva mai mult asupra unor membri din grupă. Despre Maria Ciocan, de exemplu, se arată că deşi a venit de curînd în secţia noastră, a reuşit să se în­cadreze în timp scurt ritmului de producţie datorită, pe de o parte propriei, sale sîrguinţe, iar pe de altă parte sprijinului primit din partea muncitoarelor cu experienţă. Ca urmare, ea a devenit evidenţiată în întrecerea socialistă, deoarece a obţinut cu 8 la sută mai mult decît media realizărilor înregistrate de formaţia de lucru din care face parte, în luna respectivă au fost însă și muncitoare care nu și-au îndeplinit sarcinile de plan. De data aceasta referatul a stăruit mai mult asupra cauzelor care au dus la această ră­mînere în urmă, accentul fiind pus pe necesitatea întăririi disciplinei, a dezvoltării întrajutorării pe locul de muncă, a ridicării nivelului de pregătire profesională. In continuare, referatul se ocupă şi de activitatea de asigurări sociale. Analitic şi concis a fost şi rapor­tul prezentat de maistrul Ion Cîn­­tec. Din prima parte membrii gru­pei au aflat felul cum au fost în­făptuite propunerile lor făcute în a­­dunarea anterioară, despre depăşirea sarcinilor de plan, a realizării a 13 sortimente noi. Subliniind contribu­ţia membrilor grupei la obţinerea a­­cestor succese, referatul scoate în evidenţă şi faptul că rezultatele pu­teau fi şi mai bune dacă fiecare în parte ar fi participat în aceeaşi mă­sură la folosirea mai deplină a ca­pacităţii de producţie a utilajului şi dacă secţia metal s-ar fi îngrijit de livrarea ritmică a pieselor, potrivit sarcinilor ce-i revin. In calitatea sa de conducător al procesului de producţie pe locul de muncă maistrul s-a ocupat şi de respectarea normelor de tehnica securităţii, de necesitatea participă­rii fiecărui membru al grupei sindi­cale la instructajul periodic efectuat pe linie de protecţia muncii. Tot­odată, el a arătat grupei sarcinile de producţie pe luna următoare. Faptul că în adunările lunare de grupă sindicală sunt prezentate ma­teriale analitice constituie un pu­ternic stimulent pentru discuţii. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii noastre se îngrijesc ca prin cuvîntul şi sugestiile lor să contribuie în măsură tot mai mare la buna organizare şi desfăşurare a procesului de producţie. Acest lucru constituie pentru comitetul sindica­tului nostru un îndemn pentru o preocupare tot mai fructuoasă în vederea bunei pregătiri a adunărilor lunare de grupă sindicală. IOACHIM SAULER preşedintele comitetului sindica­tului întreprinderii „Flamura Roşie“ — Sibiu De curînd, la parterul unuia din blocurile din strada V. I. Lenin din Braşov a fost deschisurn nou nagazin alimentar cu autoservire. In clişeu : aspect din magazin. Foto : P. L.OZ.IAN­U Festivalul filmului sovietic Zece ani după terminarea războiu­lui, locuitorii unui sat ucrainean din preajma graniţei au ridicat un monu­ment modest în memoria grănicerilor care şi-au jertfit viaţa apărîndu-i de fascişti. In ziua dezvelirii lui, colhoz­nici, pionieri şi ostaşi ascultă cu emo­ţie cuvintele ofiţerului care evocă e­­roismul pichetului de grăniceri coman­dat de căpitanul Kosaciov. Cu acest episod începe filmul «Prin­tre oameni buni“, realizat în studiouri­le din Kiev, de scenaristul Iuri Zbanaţ­­ki şi de regizorii Evgheni Brianciun­ghin şi Anatoli Bukovski. în afară de solemnitatea şi reculegerea, caracteristi­ce unui asemenea moment, cineaştii ne sugerează, de la primele cadre, că a­­cest prilej are pentru cei de faţă şi unele semnificaţii mai profunde. în o­­chii scăldaţi în lacrimi ai doctoriţei Olga Kosaciova se citeşte nu numai du­rerea nemîngîiată pricinuită de aminti­rea morţii soţului. Mai este şi altce­va. Prea priveşte cu intensitate chipu­rile fetiţelor din jur, de parcă ar vrea să descopere în ele trăsături cunoscu­te. Mai ales una dintre ele îi atrage mereu privirea... Spectatorul intuieşte din expresia ac­triţei Sofia Pavlova o suferinţă cum­plită. Şi-i înţelege curînd motivul din scurta retrospectivă introdusă în con­tinuare, de scenarist, în desfăşurarea acţiunii. Olga şi-a pierdut fetiţa, pe a­­ceste meleaguri, în primele zile ale războiului şi nu a mai reuşit s-o gă­sească, pentru că satul unde se refu­giase fusese ars pînă în temelii de fas­cişti. în continuare, urmărim pe ecran cî­­teva momente din viaţa copiilor aces­tui sat ucrainean Şi în aparenţă, mici­le lor conflicte par a nu avea nici o legătură cu episodul introductiv al fil­mului. Ne atrage în mod deosebit a­­tenţia micuţa Nataşa Jasen (interpreta­tă cu multă sensibilitate de eleva Ira Miţik) şi mama ei, polhoznica Mihaili­­na, o femeie de o mare bunătate şi nobleţe sufletească (în rolul căreia re­­întîlnim cu plăcere pe artista poporu­lui Vera Mareţkaia). O ceartă între copii dezlănţuie însă, la un moment dat, aproape o dramă. Nataşei i se spune că Mihailina nu este mama ei adevărată şi fetiţa, după ce a­leargă prin ploaie cuprinsă de dispera­re, se îmbolnăveşte grav, aflîndu-se la un pas de moarte. Din această clipă desnodămîntul ne apare evident şi, de aceea, creatorii filmului nu aduc în prim plan eveni­mentele care vor contribui la găsirea mamei Nataşei, ci răsunetul acestora în conştiinţa eroilor principali. în felul a­­cesta ni se relevă caracterul minunat al Mihailinei. Femeia aceasta, care şi-a pierdut fiul şi întreaga familie în război, găsind-o pe Nataşa, a străbătut cu ea în braţe anii cumpliţi ai ocupa­ţiei fasciste, foametea, exploziile, in­cendiile, apărînd-o ca pe propriul ei copil. O iubeşte ca pe lumina ochilor. Dar conştiinţa o îndeamnă să o caute mereu pe adevărata mamă, deşi, undeva în fundul sufletului nutreşte speranţa că nu va mai fi găsită. Inima ei de mamă intuieşte durerea celeilal­te mame, care şi-a pierdut copilul, şi de aceea ar dori, cu preţul propriei ei dureri şi renunţări, să curme suferin­ţa celeilalte. Cît de emoţionant ne transmite Mareţkaia zbuciumul Mihaili­nei în scena cînd primeşte răspuns la ultima scrisoare trimisă în acest scop. Cînd apucă plicul şi cînd citeşte pri­mele rînduri, ai impresia că nu mai găseşte aer să respire, apoi se destinde încetul cu încetul, şi o copleşitoare fericire îi năpădeşte chipul. Nataşa va rămîne a ei! ...Şi totuşi, mama Nataşei, Olga Ko­saciova, soţia căpitanului căzut eroic la graniţă, află că fetiţa trăieşte şi, cum e firesc, va veni s-o ia. Mihailina — Mareţkaia — se pregăteşte s-o întîmpine. O spală pe Nataşa în apă aromată cu mentă, o îmbracă într-o rochiţă nouă, îi leagă fundiţele la cozi, pregăteşte bucate alese, zîmbind tot timpul prin­tre lacrimi şi numai cînd micuţa se întoarce cu spatele, o durere adîncă o cuprinde, reuşind cu greu să-şi stăpî­­nească zvîcnirile puternice ale inimii. In această scenă, în toate celelalte şi mai ales în finalul filmului, Mareţkaia reuşeşte să ne emoţioneze profund prin marea ei artă interpretativă, relevîn­­du-ne nu numai bunătatea nemăsurată şi nobleţea sufletească a acestei femei simple, ci şi măsura în care aceste în­suşiri izvorăsc dintr-o concepţie co­munistă despre viaţă, întruchipînd ge­nerozitatea şi forţa morală a omului so­vietic. LUCIA BOGDAN Cadru din film MUNKA Aspect al liniei de prese de vulcanizare a anvelopelor auto, din cadrul Uzinei Chimice „Victoria“ Floresti. Foto : A. ŞTEFĂNESCU Ajutăm concret de animale în Gospodăria agricolă de stat Cris­­teşti se numără printre principalele gospodării care contribuie la aprovi­zionarea cu lapte a oraşului Iaşi. A­­ceastă unitate şi-a dezvoltat mult sec­torul zootehnic, în momentul de faţă, din cele peste 1 100 capete taurine, a­­proape jumătate sunt vaci de lapte. O dată cu creşterea efectivului de animale, lucrătorii de aici, ajutaţi în­deaproape de conducerea tehnico-ad­ministrativă şi comitetul sindicatului, se străduiesc să îngrijească cît mai bine vacile şi animalele tinere, pentru realizarea unor producţii animaliere mari şi ieftine. Iar munca lor este rodnică. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au obţinut, peste preve­deri, un spor de greutate de aproape 97 tone carne şi mai bine de 10,5 va­goane de lapte. Preţul de cost a scă­zut în acest răstimp cu 27 lei per hectolitru de lapte. Aceste succese au la bază o bună organizare a muncii. Conducerea teh­nico-administrativă s-a preocupat în­deaproape să asigure brigăzilor zoo­tehnice condiţiile necesare îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă. în gospodărie s-a creat o puternică bază furajeră, s-au realizat adăposturi suficiente­­şi bune pentru animale. în fiecare brigadă, animalele au fost judicios repartizate şi grupate după producţie. S-a introdus evidenţa producţiei de lapte pe fiecare animal în parte. pe baza evidenţei s-a trecut la realizarea selecţiei, în vederea îm­bunătăţirii efectivului matcă şi elimi­nării exemplarelor neeconomice. Comitetul sindicatului, orientîn­­du-se după Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste şi ţinînd seama de indicaţiile Hotărîrii Prezidiului C-C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în între­cere, a pus un accent deosebit pe buna organizare şi desfăşurare a în­trecerii socialiste. Comitetul sindica­tului a ajutat îndeaproape conduce­rea gospodăriei la defalcarea diferen­ţiată a sarcinilor de plan pe fiecare brigada şi crescător de animale. Prin comisia pentru problemele întrecerii socialiste, comitetul sindicatului a sprijinit muncitorii din sectorul zoo­tehnic să-şi ia angajamente concrete şi mobilizatoare, orientîndu-i spre principalele obiective, cum ar fi : creş­terea producţiei de lapte, depăşirea sporului de creştere în greutate zilni­că la animalele tinere, reducerea pre­ţului de cost. Comitetul sindicatului I urmăreşte felul în care se îndeplinesc aceste angajamente, analizează, îm­preună cu cei care conduc sectorul, cauzele care împiedică buna desfășu­rare a muncii, se interesează de înlă­turarea operativă a deficienţelor sem­nalate de oameni în adunările sindi­cale. Pentru ca rezultatele întrecerii so­cialiste să fie cît mai bune, în unita­tea noastră se desfăşoară o vie acti­vitate pe linia agitaţiei vizuale. In sectorul zootehnic au fost instalate panouri cu lozinci care atrag atenţia întregului colectiv de muncă asupra importanţei pe care o au o furajare raţională, respectarea cu stricteţe a raţiilor alimentare, înlăturarea risipei de furaje etc. La gazetele de perete se publică cu regularitate articole semnate de evidenţiaţii în întrecere, se popularizează succesele lor. Un sprijin preţios se dă participan­ţilor la întrecere şi prin organizarea schimburilor de experienţă. In cursul acestui an noi am întreprins, cu spri­jinul conducerii gospodăriei, cîteva asemenea acţiuni care s-au dovedit deosebit de eficiente. Aşa, bunăoară, brigada lui Constantin Dohotaru, care este evidenţiată în întrecere, a obţi­nut de la lotul de vaci pe care îl în­grijeşte 45 000 litri de lapte peste pre­vederile planului. Toţi mulgătorii din brigadă şi-au depăşit planul. Nu de mult el a expus în faţa celorlalţi bri­gadieri şi mulgători felul în care lu­crează brigada sa. El a arătat că suc­cesele brigăzii se bazează pe urmări­rea şi respectarea programului de lucru de către toţi mulgătorii, pe dis­tribuirea la timp a furajelor, tainului de nutreţuri concentrate şi apei, hră­­nirea în raport cu producţia pe care o dă fiecare vacă. Generalizarea experienţei înaintate din unitatea noastră şi din alte gospo­dării agricole de stat din regiune, cum ar fi : G.A.S. Războieni, Uricani, Broş­­teni, ne-a ajutat să ridicăm mereu producţia de lapte pe cap de vacă fu­rajată. Să aruncăm o privire retros­pectivă. De la 2544 l, obţinuţi în 1960, s-a ajuns în anul următor la 2722 li­tri, iar în 1962 la 3350 litri. Colecti­vul nostru s-a angajat, pe baza posi­bilităţilor pe care le avem, să reali­zeze în acest an o producţie de 3600 1. lapte pe cap de vacă furajată faţă de 3250 1, cît prevede planul. Rezul­tatele obţinute pînă acum sînt mobili­zatoare şi ne fac să întrevedem că vom depăşi acest angajament. Iarna bate la uşă. In întîmpinarea ei, în sectorul zootehnic al gospodă­riei s-au făcut însemnate pregătiri. Ştiind că furajele reprezintă o pîrghie importantă în ridicarea producţiei de lapte şi carne s-au stocat nutreţuri suficiente, care vor fi folosite raţional. S-au asigurat pentru perioada de stabulaţie cîte 8 tone de porumb si­loz şi 1200 kg fin de fiecare vacă. Toate adăposturile au fost reparate bine i s-au făcut tencuieli şi s-au văruit interioarele şi exterioarele a­­cestora. Pentru păstrarea curăţeniei, în faţa fiecărui grajd s-au executat planşee din dale de beton. S-au în­locuit jgheaburile de adăpat, care erau construite din scândură, cu jgheaburi de beton. Două grajduri au fost dota­te cu instalaţii automate de muls şi urmează ca în lunile viitoare să fie introduse asemenea instalaţii in alte trei grajduri. Fără a pierde din vedere celelalte sectoare, noi vom urmări şi sprijini în continuare munca acestui impor­tant sector de producţie al gospodă­riei. Comitetul sindicatului va iniţia noi acţiuni menite să ajute partici­panţii la întrecere în îndeplinirea an­gajamentelor pe care şi le-au luat în acest an. De curînd au început să se desfă­şoare în gospodărie cursurile cercului zootehnic, la care participă aproape 70 de crescători de animale. Comite­tul sindicatului urmăreşte felul în care se desfăşoară cursurile, calitatea expunerilor, modul de însuşire a cu­noştinţelor şi îmbinarea lor cu acti­vitatea practică. Pentru ca experienţa şi metodele zootehnice să fie şi mai bine însuşite, ne-am propus să orga­nizăm, periodic, recenzii şi discuţii pe marginea unor cărţi şi broşuri de spe­cialitate şi prezentarea unor filme do­cumentare care să trateze probleme legate de creşterea taurinelor. CONSTANTIN TEODORESCU preşedintele comitetului sindicatu­lui din G.A.S. Cristeşti, regiunea Iaşi crescătorii munca lor RADIO ZIMBATA 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I : 5,05 Concert de di­mineaţă. 6,20 Lecţia de gimnastică. 7,30 Sfatul medicului : Otitele. 8,06 Bolerouri şi tarantele. 9,25 Cîntece pioniereşti. 10,00 Din melodiile compozitorilor noştri de muzică uşoară. 11,05 Muzică din ope­ra „Bastiene şi Bastienne“ de Mozart. 12,00 Muzică populară. 12,30 Concertul în Re major pentru violoncel si orchestră de Haydn. 13,10 Muzică din operete ro­­mîneşti. 14,30 Muzică uşoară. 15,45 Ac­tualitatea literară în ziarele şi revistele noastre. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,12 Dansuri germane de Beethoven. 18,20 Poeme simfonice. 19,25 Muzică de dans. 20,10 Dansuri instrumentale. 21,15 Carnet plastic. 22,20 Muzică de dans. 23,17 Trei piese pentru pian de Franz Schubert. PROGRAMUL II . 10,10 Coruri din ope­re. 11,00 „Spre noi victorii socialiste“, emisiune de cîntece. 12,05 Opereta „Vînt de libertate" de Dunaevski — montaj. 13,30 Cîntece şi jocuri populare. 14,05 Arii vesele din opere. 14,55 Melodii populare. 16,30 Ştiinţa în slujba păcii. 17,00 Din folclorul popoarelor 18,05 „Săptămîna muzicii sovietice". 19,66 Fragmente din opereta „Vînzătorul de Păsări“ de Zeller. 20,00 Muzică de dans. 21.20 Arii din opere interpretate de Ele­na Cernei. 22,00 Canțoneta ..O sole mio“. 23,05 Muzică de dans. PROGRAMUL III. 21.20 seară de muzică de cameră. 22,08—22,59 Selecțiuni din operete. TELEVIZIUNE VINERI 1 NOIEMBRIE 16,30 Universitatea tehnică la televizi­une : Semiconductoarele-diode. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Pentru tine­retul școlar : In vizită la Muzeul litera­turii române (VI). 19,35 Moment coregra­fic. 20,00 Săptămîna. 21,00 Filmul „Marea de Azov”. 21,20 Muzică populară româ­­nească. In încheiere : Buletin de știri, buletin meteorologic. ANUNŢ 1a întreprinderea de materiale şi I prefabricate de construcţii Doaga, ?, raionul Panciu, reg. Galaţi, vinde 3 pentru unităţile socialiste şi parti- 8 culari prin O.C.L.-uri următoarele 8 produse : 8 — cărămizi silico-calcare; 8 — ţiglă de ciment 8 — plăci termoizolatoare pentru­­ acoperiș catalog ISCAS nr. 2034/63 8 Livrarea se face In baza comen- 8 zii ferme. Oi. OOOOCOOOOOOOOQOOOOOOOOCCCCOOnOOOOOOO1 Nf. 4972 Din scrisorile corespondenţilor voluntari în fața vitrinei cu rechizite şcolare Noul an şcolar a adus elevilor printre emoţiile şi bucuriile sale şi satisfacţia de a avea la dispoziţie rechizite şcolare într-un sortiment deosebit de bogat şi variat. Aspec­tul şi calitatea diverselor rechizite — a caietelor, ghiozdanelor, creioa­nelor, compaselor etc. — dovedesc că în acest an a fost realizat un nou progres în producţia acestor ar­ticole. O impresie bună face, de pildă, faptul că riglele şi echerele au şarniere din celuloid, iar caietele sunt fabricate din hîrtie velină sati­nată. Caietele pe materii — ca cele de geometrie, de chimie sau de mu­zică — atrag în mod deosebit atenţia prin aspectul lor frumos. Echerele, călimările şi florarele din material plastic constituie o altă surpriză plă­cută pentru elevi. Trecînd prin cîteva librării din Oradea am putut afla însă și de unele neajunsuri. Sunt unele rechizi­te care dau de furcă elevilor. Astfel la anumite pachete cuprinzînd caie­te — tip nr. 1, 2 și 3 produse de Fabrica de hîrtie din Petreşti (reg. Hunedoara) liniaturile nu sunt vizi­bile — din vina imprimeriei. Nici pentru creioanele de desen-color a 2,70 lei cutia, produse de întreprin­derea „Republica“-Sibiu nu poţi avea cuvinte de laudă. Ele sînt slabe, li se fărîmiţează cu multă uşurinţă vîrfurile. O surpriză neplăcută a rezervat şi întreprinderea poligrafică Oradea lucrătorilor din librăriile de aci ca şi elevilor furnizînd în mai multe cazuri în loc de caiete numai coper­tele acestora. Este cazul să scutim de astfel de supărări pe elevi, care trebuie să lucreze cu aceste rechizite. Sperăm că cei care le produc şi le pun în circulaţie vor fi de acord cu aceasta ! ION COTOI îndrumător raional cu cartea la U.R.C.C.-Chişineu-Criş Pe adresa comitetului sindicatului Pentru trimiterea oamenilor mun­cii la odihnă şi tratament s-a preo­cupat cu simţ de răspundere şi co­mitetul sindicatului de la Uzina de reparaţii din Arad. Astfel, de la 1 ia­nuarie şi pînă acum, peste 100 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari şi-au refăcut forţele odihnindu-se, iar alţii şi-au făcut curele iidicate în di­ferite staţiuni pitoreşti ca Herculane, Tuşnad, Slănicul Moldovei, Sinaia, Predeal şi altele. Sudorul Mihai Vesa, spre exemplu, e un harnic şi priceput muncitor e­­videnţiat în întrecerea socialistă lună de lună. El a fost trimis să-şi petrea­că concediul în staţiunea Slănicul Moldovei. Lăcătuşul Vasile Lucaci, sudorii Florica Tămaş, Seza Horvath şi Mihai Mitroi,­­ care fac parte şi din formaţia artistică de amatori, şi-au petrecut concediul pe litoralul Mării Negre. ...Pe adresa colectivelor de muncă şi a comitetului sindicatului au sosit zeci de ilustrate şi scrisori în care sunt exprimate mulţumiri şi urări de bine tuturor. TIBERIU HOTARAN tehnician CINEMATOGRAFE Festivalul filmului sovietic : Republi­ca (bd. Magheru 2). Tragedia optimistă : rulează la cinematograful Patria (bd. Magheru 12-14). Electra : Capitol (bd. 6 Martie 16), Griviţa (calea Grivitei — lingă Podul Basarab), Melodia (şos. şte­fan cel Mare — colt cu str. Lizeanu). La vîrsta dragostei : Bucureşti (bd. 6 Martie 6). Ancheta : Carpaţi (bd. Ma­gheru 29), Excelsior (bd. 1 Mai 322). Dinastia neagră : Victoria (bd. 6 Mar­tie V), Feroviar (cal. Grivitei 8 b). Valsul nemuritor: Tineretului (cal. Victoriei 48), Flacăra (calea Du­­deşti 22), Volga (şos. I. Pintilie 61). Cucerirea Everestului : Lumina (bd. 6 Martie 12), Dacia (cal. Grivitei 137), Flamura (şos. Giurgiului 155). Taxiul morţii : Central (bd. 6 Martie 2), Giuleşti (cal. Giuleşti 56), Mioriţa (cal. Moşilor 127), Cosmos (bd. 30 Decem­brie 40). Povestea pantofiorului de aur: Timpuri Noi (bd. 6 Martie 16), Vitan (cal. Dudești 97). Turneul veseliei : Union (str. 13 Decembrie 5-7). Program special pentru copii — dimineaţa la ci­nematograful Doina (str. Doamnei 9). Frumoasa Lurette — după-amiază la ci­nematograful Doina (str. Doamnei 9). La răspîntie : Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Festival (bd. 6 Martie 14). Tăunul : Cultural (piaţa Iile Pintilie 2). E permis să calci pe iarbă : Buzeşti (str. Buzesti 9-11). Strict secret — cinemascop : Crîn­­gaşi (str. Crîngaşi 42), Drumul Serii (str. Drumul Serii 30). Ipocriţii : Uni­rea (bd. 1 Mai 143), Lira (cal. 13 Septembrie 196). Trei plus două — cinemascop : Tomis (cal. Văcăreşti 21), Aurora (bd. Dimitrov 118), Modern (plata G. Cosbuc 1). Elena din Troia — — cinemascop : Popular (str. Mătasari 31), Progresul (sos. Giurgiului 2). Vară Si fum — cinemascop : Arta (cal. Călă­rași 153). Floreasca (str. I.­s. Bach 2). Codin: Viitorul (str. M. Eminescu 127). Fe­rentari (cal. Ferentari 86). Cain al XVIII- lea: Colentina (sos.Colentina 84). Luna de miere fără bărbat : Luceafărul (cal. Ra­­hovei 113). Voi fi mamă : Cotroceni (sos. Cotroceni 9). Escandida­­ Pacea (bd. Li­bertăţii 70-72). Război şi pace (ambele serii) : înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii noi). Apartamentul : Bucegi (bd. 1 Mai 57). Sufrageria

Next