Munca, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4972-4997)
1963-11-01 / nr. 4972
JPag. 2-a Totul depinde de buna pregătire Au trecut mai bine de trei luni de cînd organizăm adunările lunare de grupă sindicală potrivit hotărîrii Plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din iunie a.c. Prin urmare, am avut timp suficient pentru a ne da seama cînd şi cum anume trebuie să acţionăm în vederea creşterii eficacităţii adunărilor lunare de grupă sindicală. Concluzia noastră este aceea că esenţialul îl constituie buna lor pregătire. In întreprinderea noastră — „Flamura Roşie“ din Sibiu — se produc aproximativ 1 300 sortimente. Fabricăm stilouri, creioane, nasturi, precum şi spete, cocleţi şi alte numeroase piese de schimb necesare industriei textile. De cunoaşterea din timp a sarcinilor cantitative şi a sortimentelor ce urmează a fi produse depind în măsură însemnată atît desfăşurarea întrecerii socialiste pe bază de angajamente concrete cît şi nivelul dezbaterilor care au loc în adunările lunare de grupă sindicală. Tocmai de aceea, comitetul sindicatului sprijină conducerea tehnico-administrativă în defalcarea planului de producţie pe secţii, maşini şi oameni cu cîteva zile înaintea datei la care au loc adunările sindicale. Ca urmare, muncitorii au posibilitatea ca şi în aceste adunări să-şi ia sau să-şi reînnoiască angajamentele în funcţie de sarcinile de producţie. Nivelul ridicat al dezbaterilor este asigurat însă de conţinutul materialelor prezentate în adunare. Pentru a sprijini buna pregătire a acestora, membrii comitetului sindicatului nostru au fost repartizaţi pe grupe. Măsuri similare — de repartizare a cadrelor tehnice — a luat şi conducerea administrativă a întreprinderii. Atît unii cît şi ceilalţi au sarcina de a ajuta organizatorii de grupă şi maiştrii în întocmirea referatelor şi rapoartelor, astfel ca acestea să cuprindă în primul rînd problemele de bază ale locului de muncă respectiv, pe care să le analizeze temeinic. Datorită sprijinului acordat de comitetul sindicatului şi conducerea tehnico-administrativă, în majoritatea adunărilor sunt prezentate materiale cu conţinut bogat, pe probleme care interesează întreaga masă a membrilor de sindicat, fapt care stimulează participarea acestora la buna organizare şi desfăşurare a procesului de producţie, la continua îmbunătăţire a condiţiilor lor de muncă şi de trai. Cînd spun acest lucru am în vedere faptele. Iată, am în faţă materialele prezentate luna trecută în adunarea grupei sindicale nr 2 din secţia termorigide. Organizatorul grupei, tov. L. Negoescu, în referatul prezentat arăta că realizarea sarcinilor de producţie în medie cu 113,5 la sută este urmarea participării tuturor membrilor grupei în întrecerea socialistă, a ajutorului reciproc, a disciplinei pe locul de muncă. Caracterizînd felul cum s-a desfăşurat activitatea şi subliniind succesele celor evidenţiaţi referatul se opreşte ceva mai mult asupra unor membri din grupă. Despre Maria Ciocan, de exemplu, se arată că deşi a venit de curînd în secţia noastră, a reuşit să se încadreze în timp scurt ritmului de producţie datorită, pe de o parte propriei, sale sîrguinţe, iar pe de altă parte sprijinului primit din partea muncitoarelor cu experienţă. Ca urmare, ea a devenit evidenţiată în întrecerea socialistă, deoarece a obţinut cu 8 la sută mai mult decît media realizărilor înregistrate de formaţia de lucru din care face parte, în luna respectivă au fost însă și muncitoare care nu și-au îndeplinit sarcinile de plan. De data aceasta referatul a stăruit mai mult asupra cauzelor care au dus la această rămînere în urmă, accentul fiind pus pe necesitatea întăririi disciplinei, a dezvoltării întrajutorării pe locul de muncă, a ridicării nivelului de pregătire profesională. In continuare, referatul se ocupă şi de activitatea de asigurări sociale. Analitic şi concis a fost şi raportul prezentat de maistrul Ion Cîntec. Din prima parte membrii grupei au aflat felul cum au fost înfăptuite propunerile lor făcute în adunarea anterioară, despre depăşirea sarcinilor de plan, a realizării a 13 sortimente noi. Subliniind contribuţia membrilor grupei la obţinerea acestor succese, referatul scoate în evidenţă şi faptul că rezultatele puteau fi şi mai bune dacă fiecare în parte ar fi participat în aceeaşi măsură la folosirea mai deplină a capacităţii de producţie a utilajului şi dacă secţia metal s-ar fi îngrijit de livrarea ritmică a pieselor, potrivit sarcinilor ce-i revin. In calitatea sa de conducător al procesului de producţie pe locul de muncă maistrul s-a ocupat şi de respectarea normelor de tehnica securităţii, de necesitatea participării fiecărui membru al grupei sindicale la instructajul periodic efectuat pe linie de protecţia muncii. Totodată, el a arătat grupei sarcinile de producţie pe luna următoare. Faptul că în adunările lunare de grupă sindicală sunt prezentate materiale analitice constituie un puternic stimulent pentru discuţii. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii noastre se îngrijesc ca prin cuvîntul şi sugestiile lor să contribuie în măsură tot mai mare la buna organizare şi desfăşurare a procesului de producţie. Acest lucru constituie pentru comitetul sindicatului nostru un îndemn pentru o preocupare tot mai fructuoasă în vederea bunei pregătiri a adunărilor lunare de grupă sindicală. IOACHIM SAULER preşedintele comitetului sindicatului întreprinderii „Flamura Roşie“ — Sibiu De curînd, la parterul unuia din blocurile din strada V. I. Lenin din Braşov a fost deschisurn nou nagazin alimentar cu autoservire. In clişeu : aspect din magazin. Foto : P. L.OZ.IANU Festivalul filmului sovietic Zece ani după terminarea războiului, locuitorii unui sat ucrainean din preajma graniţei au ridicat un monument modest în memoria grănicerilor care şi-au jertfit viaţa apărîndu-i de fascişti. In ziua dezvelirii lui, colhoznici, pionieri şi ostaşi ascultă cu emoţie cuvintele ofiţerului care evocă eroismul pichetului de grăniceri comandat de căpitanul Kosaciov. Cu acest episod începe filmul «Printre oameni buni“, realizat în studiourile din Kiev, de scenaristul Iuri Zbanaţki şi de regizorii Evgheni Brianciunghin şi Anatoli Bukovski. în afară de solemnitatea şi reculegerea, caracteristice unui asemenea moment, cineaştii ne sugerează, de la primele cadre, că acest prilej are pentru cei de faţă şi unele semnificaţii mai profunde. în ochii scăldaţi în lacrimi ai doctoriţei Olga Kosaciova se citeşte nu numai durerea nemîngîiată pricinuită de amintirea morţii soţului. Mai este şi altceva. Prea priveşte cu intensitate chipurile fetiţelor din jur, de parcă ar vrea să descopere în ele trăsături cunoscute. Mai ales una dintre ele îi atrage mereu privirea... Spectatorul intuieşte din expresia actriţei Sofia Pavlova o suferinţă cumplită. Şi-i înţelege curînd motivul din scurta retrospectivă introdusă în continuare, de scenarist, în desfăşurarea acţiunii. Olga şi-a pierdut fetiţa, pe aceste meleaguri, în primele zile ale războiului şi nu a mai reuşit s-o găsească, pentru că satul unde se refugiase fusese ars pînă în temelii de fascişti. în continuare, urmărim pe ecran cîteva momente din viaţa copiilor acestui sat ucrainean Şi în aparenţă, micile lor conflicte par a nu avea nici o legătură cu episodul introductiv al filmului. Ne atrage în mod deosebit atenţia micuţa Nataşa Jasen (interpretată cu multă sensibilitate de eleva Ira Miţik) şi mama ei, polhoznica Mihailina, o femeie de o mare bunătate şi nobleţe sufletească (în rolul căreia reîntîlnim cu plăcere pe artista poporului Vera Mareţkaia). O ceartă între copii dezlănţuie însă, la un moment dat, aproape o dramă. Nataşei i se spune că Mihailina nu este mama ei adevărată şi fetiţa, după ce aleargă prin ploaie cuprinsă de disperare, se îmbolnăveşte grav, aflîndu-se la un pas de moarte. Din această clipă desnodămîntul ne apare evident şi, de aceea, creatorii filmului nu aduc în prim plan evenimentele care vor contribui la găsirea mamei Nataşei, ci răsunetul acestora în conştiinţa eroilor principali. în felul acesta ni se relevă caracterul minunat al Mihailinei. Femeia aceasta, care şi-a pierdut fiul şi întreaga familie în război, găsind-o pe Nataşa, a străbătut cu ea în braţe anii cumpliţi ai ocupaţiei fasciste, foametea, exploziile, incendiile, apărînd-o ca pe propriul ei copil. O iubeşte ca pe lumina ochilor. Dar conştiinţa o îndeamnă să o caute mereu pe adevărata mamă, deşi, undeva în fundul sufletului nutreşte speranţa că nu va mai fi găsită. Inima ei de mamă intuieşte durerea celeilalte mame, care şi-a pierdut copilul, şi de aceea ar dori, cu preţul propriei ei dureri şi renunţări, să curme suferinţa celeilalte. Cît de emoţionant ne transmite Mareţkaia zbuciumul Mihailinei în scena cînd primeşte răspuns la ultima scrisoare trimisă în acest scop. Cînd apucă plicul şi cînd citeşte primele rînduri, ai impresia că nu mai găseşte aer să respire, apoi se destinde încetul cu încetul, şi o copleşitoare fericire îi năpădeşte chipul. Nataşa va rămîne a ei! ...Şi totuşi, mama Nataşei, Olga Kosaciova, soţia căpitanului căzut eroic la graniţă, află că fetiţa trăieşte şi, cum e firesc, va veni s-o ia. Mihailina — Mareţkaia — se pregăteşte s-o întîmpine. O spală pe Nataşa în apă aromată cu mentă, o îmbracă într-o rochiţă nouă, îi leagă fundiţele la cozi, pregăteşte bucate alese, zîmbind tot timpul printre lacrimi şi numai cînd micuţa se întoarce cu spatele, o durere adîncă o cuprinde, reuşind cu greu să-şi stăpînească zvîcnirile puternice ale inimii. In această scenă, în toate celelalte şi mai ales în finalul filmului, Mareţkaia reuşeşte să ne emoţioneze profund prin marea ei artă interpretativă, relevîndu-ne nu numai bunătatea nemăsurată şi nobleţea sufletească a acestei femei simple, ci şi măsura în care aceste însuşiri izvorăsc dintr-o concepţie comunistă despre viaţă, întruchipînd generozitatea şi forţa morală a omului sovietic. LUCIA BOGDAN Cadru din film MUNKA Aspect al liniei de prese de vulcanizare a anvelopelor auto, din cadrul Uzinei Chimice „Victoria“ Floresti. Foto : A. ŞTEFĂNESCU Ajutăm concret de animale în Gospodăria agricolă de stat Cristeşti se numără printre principalele gospodării care contribuie la aprovizionarea cu lapte a oraşului Iaşi. Această unitate şi-a dezvoltat mult sectorul zootehnic, în momentul de faţă, din cele peste 1 100 capete taurine, aproape jumătate sunt vaci de lapte. O dată cu creşterea efectivului de animale, lucrătorii de aici, ajutaţi îndeaproape de conducerea tehnico-administrativă şi comitetul sindicatului, se străduiesc să îngrijească cît mai bine vacile şi animalele tinere, pentru realizarea unor producţii animaliere mari şi ieftine. Iar munca lor este rodnică. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au obţinut, peste prevederi, un spor de greutate de aproape 97 tone carne şi mai bine de 10,5 vagoane de lapte. Preţul de cost a scăzut în acest răstimp cu 27 lei per hectolitru de lapte. Aceste succese au la bază o bună organizare a muncii. Conducerea tehnico-administrativă s-a preocupat îndeaproape să asigure brigăzilor zootehnice condiţiile necesare îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă. în gospodărie s-a creat o puternică bază furajeră, s-au realizat adăposturi suficienteşi bune pentru animale. în fiecare brigadă, animalele au fost judicios repartizate şi grupate după producţie. S-a introdus evidenţa producţiei de lapte pe fiecare animal în parte. pe baza evidenţei s-a trecut la realizarea selecţiei, în vederea îmbunătăţirii efectivului matcă şi eliminării exemplarelor neeconomice. Comitetul sindicatului, orientîndu-se după Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste şi ţinînd seama de indicaţiile Hotărîrii Prezidiului C-C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în întrecere, a pus un accent deosebit pe buna organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste. Comitetul sindicatului a ajutat îndeaproape conducerea gospodăriei la defalcarea diferenţiată a sarcinilor de plan pe fiecare brigada şi crescător de animale. Prin comisia pentru problemele întrecerii socialiste, comitetul sindicatului a sprijinit muncitorii din sectorul zootehnic să-şi ia angajamente concrete şi mobilizatoare, orientîndu-i spre principalele obiective, cum ar fi : creşterea producţiei de lapte, depăşirea sporului de creştere în greutate zilnică la animalele tinere, reducerea preţului de cost. Comitetul sindicatului I urmăreşte felul în care se îndeplinesc aceste angajamente, analizează, împreună cu cei care conduc sectorul, cauzele care împiedică buna desfășurare a muncii, se interesează de înlăturarea operativă a deficienţelor semnalate de oameni în adunările sindicale. Pentru ca rezultatele întrecerii socialiste să fie cît mai bune, în unitatea noastră se desfăşoară o vie activitate pe linia agitaţiei vizuale. In sectorul zootehnic au fost instalate panouri cu lozinci care atrag atenţia întregului colectiv de muncă asupra importanţei pe care o au o furajare raţională, respectarea cu stricteţe a raţiilor alimentare, înlăturarea risipei de furaje etc. La gazetele de perete se publică cu regularitate articole semnate de evidenţiaţii în întrecere, se popularizează succesele lor. Un sprijin preţios se dă participanţilor la întrecere şi prin organizarea schimburilor de experienţă. In cursul acestui an noi am întreprins, cu sprijinul conducerii gospodăriei, cîteva asemenea acţiuni care s-au dovedit deosebit de eficiente. Aşa, bunăoară, brigada lui Constantin Dohotaru, care este evidenţiată în întrecere, a obţinut de la lotul de vaci pe care îl îngrijeşte 45 000 litri de lapte peste prevederile planului. Toţi mulgătorii din brigadă şi-au depăşit planul. Nu de mult el a expus în faţa celorlalţi brigadieri şi mulgători felul în care lucrează brigada sa. El a arătat că succesele brigăzii se bazează pe urmărirea şi respectarea programului de lucru de către toţi mulgătorii, pe distribuirea la timp a furajelor, tainului de nutreţuri concentrate şi apei, hrănirea în raport cu producţia pe care o dă fiecare vacă. Generalizarea experienţei înaintate din unitatea noastră şi din alte gospodării agricole de stat din regiune, cum ar fi : G.A.S. Războieni, Uricani, Broşteni, ne-a ajutat să ridicăm mereu producţia de lapte pe cap de vacă furajată. Să aruncăm o privire retrospectivă. De la 2544 l, obţinuţi în 1960, s-a ajuns în anul următor la 2722 litri, iar în 1962 la 3350 litri. Colectivul nostru s-a angajat, pe baza posibilităţilor pe care le avem, să realizeze în acest an o producţie de 3600 1. lapte pe cap de vacă furajată faţă de 3250 1, cît prevede planul. Rezultatele obţinute pînă acum sînt mobilizatoare şi ne fac să întrevedem că vom depăşi acest angajament. Iarna bate la uşă. In întîmpinarea ei, în sectorul zootehnic al gospodăriei s-au făcut însemnate pregătiri. Ştiind că furajele reprezintă o pîrghie importantă în ridicarea producţiei de lapte şi carne s-au stocat nutreţuri suficiente, care vor fi folosite raţional. S-au asigurat pentru perioada de stabulaţie cîte 8 tone de porumb siloz şi 1200 kg fin de fiecare vacă. Toate adăposturile au fost reparate bine i s-au făcut tencuieli şi s-au văruit interioarele şi exterioarele acestora. Pentru păstrarea curăţeniei, în faţa fiecărui grajd s-au executat planşee din dale de beton. S-au înlocuit jgheaburile de adăpat, care erau construite din scândură, cu jgheaburi de beton. Două grajduri au fost dotate cu instalaţii automate de muls şi urmează ca în lunile viitoare să fie introduse asemenea instalaţii in alte trei grajduri. Fără a pierde din vedere celelalte sectoare, noi vom urmări şi sprijini în continuare munca acestui important sector de producţie al gospodăriei. Comitetul sindicatului va iniţia noi acţiuni menite să ajute participanţii la întrecere în îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-au luat în acest an. De curînd au început să se desfăşoare în gospodărie cursurile cercului zootehnic, la care participă aproape 70 de crescători de animale. Comitetul sindicatului urmăreşte felul în care se desfăşoară cursurile, calitatea expunerilor, modul de însuşire a cunoştinţelor şi îmbinarea lor cu activitatea practică. Pentru ca experienţa şi metodele zootehnice să fie şi mai bine însuşite, ne-am propus să organizăm, periodic, recenzii şi discuţii pe marginea unor cărţi şi broşuri de specialitate şi prezentarea unor filme documentare care să trateze probleme legate de creşterea taurinelor. CONSTANTIN TEODORESCU preşedintele comitetului sindicatului din G.A.S. Cristeşti, regiunea Iaşi crescătorii munca lor RADIO ZIMBATA 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I : 5,05 Concert de dimineaţă. 6,20 Lecţia de gimnastică. 7,30 Sfatul medicului : Otitele. 8,06 Bolerouri şi tarantele. 9,25 Cîntece pioniereşti. 10,00 Din melodiile compozitorilor noştri de muzică uşoară. 11,05 Muzică din opera „Bastiene şi Bastienne“ de Mozart. 12,00 Muzică populară. 12,30 Concertul în Re major pentru violoncel si orchestră de Haydn. 13,10 Muzică din operete romîneşti. 14,30 Muzică uşoară. 15,45 Actualitatea literară în ziarele şi revistele noastre. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,12 Dansuri germane de Beethoven. 18,20 Poeme simfonice. 19,25 Muzică de dans. 20,10 Dansuri instrumentale. 21,15 Carnet plastic. 22,20 Muzică de dans. 23,17 Trei piese pentru pian de Franz Schubert. PROGRAMUL II . 10,10 Coruri din opere. 11,00 „Spre noi victorii socialiste“, emisiune de cîntece. 12,05 Opereta „Vînt de libertate" de Dunaevski — montaj. 13,30 Cîntece şi jocuri populare. 14,05 Arii vesele din opere. 14,55 Melodii populare. 16,30 Ştiinţa în slujba păcii. 17,00 Din folclorul popoarelor 18,05 „Săptămîna muzicii sovietice". 19,66 Fragmente din opereta „Vînzătorul de Păsări“ de Zeller. 20,00 Muzică de dans. 21.20 Arii din opere interpretate de Elena Cernei. 22,00 Canțoneta ..O sole mio“. 23,05 Muzică de dans. PROGRAMUL III. 21.20 seară de muzică de cameră. 22,08—22,59 Selecțiuni din operete. TELEVIZIUNE VINERI 1 NOIEMBRIE 16,30 Universitatea tehnică la televiziune : Semiconductoarele-diode. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Pentru tineretul școlar : In vizită la Muzeul literaturii române (VI). 19,35 Moment coregrafic. 20,00 Săptămîna. 21,00 Filmul „Marea de Azov”. 21,20 Muzică populară românească. In încheiere : Buletin de știri, buletin meteorologic. ANUNŢ 1a întreprinderea de materiale şi I prefabricate de construcţii Doaga, ?, raionul Panciu, reg. Galaţi, vinde 3 pentru unităţile socialiste şi parti- 8 culari prin O.C.L.-uri următoarele 8 produse : 8 — cărămizi silico-calcare; 8 — ţiglă de ciment 8 — plăci termoizolatoare pentru acoperiș catalog ISCAS nr. 2034/63 8 Livrarea se face In baza comen- 8 zii ferme. Oi. OOOOCOOOOOOOOQOOOOOOOOCCCCOOnOOOOOOO1 Nf. 4972 Din scrisorile corespondenţilor voluntari în fața vitrinei cu rechizite şcolare Noul an şcolar a adus elevilor printre emoţiile şi bucuriile sale şi satisfacţia de a avea la dispoziţie rechizite şcolare într-un sortiment deosebit de bogat şi variat. Aspectul şi calitatea diverselor rechizite — a caietelor, ghiozdanelor, creioanelor, compaselor etc. — dovedesc că în acest an a fost realizat un nou progres în producţia acestor articole. O impresie bună face, de pildă, faptul că riglele şi echerele au şarniere din celuloid, iar caietele sunt fabricate din hîrtie velină satinată. Caietele pe materii — ca cele de geometrie, de chimie sau de muzică — atrag în mod deosebit atenţia prin aspectul lor frumos. Echerele, călimările şi florarele din material plastic constituie o altă surpriză plăcută pentru elevi. Trecînd prin cîteva librării din Oradea am putut afla însă și de unele neajunsuri. Sunt unele rechizite care dau de furcă elevilor. Astfel la anumite pachete cuprinzînd caiete — tip nr. 1, 2 și 3 produse de Fabrica de hîrtie din Petreşti (reg. Hunedoara) liniaturile nu sunt vizibile — din vina imprimeriei. Nici pentru creioanele de desen-color a 2,70 lei cutia, produse de întreprinderea „Republica“-Sibiu nu poţi avea cuvinte de laudă. Ele sînt slabe, li se fărîmiţează cu multă uşurinţă vîrfurile. O surpriză neplăcută a rezervat şi întreprinderea poligrafică Oradea lucrătorilor din librăriile de aci ca şi elevilor furnizînd în mai multe cazuri în loc de caiete numai copertele acestora. Este cazul să scutim de astfel de supărări pe elevi, care trebuie să lucreze cu aceste rechizite. Sperăm că cei care le produc şi le pun în circulaţie vor fi de acord cu aceasta ! ION COTOI îndrumător raional cu cartea la U.R.C.C.-Chişineu-Criş Pe adresa comitetului sindicatului Pentru trimiterea oamenilor muncii la odihnă şi tratament s-a preocupat cu simţ de răspundere şi comitetul sindicatului de la Uzina de reparaţii din Arad. Astfel, de la 1 ianuarie şi pînă acum, peste 100 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari şi-au refăcut forţele odihnindu-se, iar alţii şi-au făcut curele iidicate în diferite staţiuni pitoreşti ca Herculane, Tuşnad, Slănicul Moldovei, Sinaia, Predeal şi altele. Sudorul Mihai Vesa, spre exemplu, e un harnic şi priceput muncitor evidenţiat în întrecerea socialistă lună de lună. El a fost trimis să-şi petreacă concediul în staţiunea Slănicul Moldovei. Lăcătuşul Vasile Lucaci, sudorii Florica Tămaş, Seza Horvath şi Mihai Mitroi, care fac parte şi din formaţia artistică de amatori, şi-au petrecut concediul pe litoralul Mării Negre. ...Pe adresa colectivelor de muncă şi a comitetului sindicatului au sosit zeci de ilustrate şi scrisori în care sunt exprimate mulţumiri şi urări de bine tuturor. TIBERIU HOTARAN tehnician CINEMATOGRAFE Festivalul filmului sovietic : Republica (bd. Magheru 2). Tragedia optimistă : rulează la cinematograful Patria (bd. Magheru 12-14). Electra : Capitol (bd. 6 Martie 16), Griviţa (calea Grivitei — lingă Podul Basarab), Melodia (şos. ştefan cel Mare — colt cu str. Lizeanu). La vîrsta dragostei : Bucureşti (bd. 6 Martie 6). Ancheta : Carpaţi (bd. Magheru 29), Excelsior (bd. 1 Mai 322). Dinastia neagră : Victoria (bd. 6 Martie V), Feroviar (cal. Grivitei 8 b). Valsul nemuritor: Tineretului (cal. Victoriei 48), Flacăra (calea Dudeşti 22), Volga (şos. I. Pintilie 61). Cucerirea Everestului : Lumina (bd. 6 Martie 12), Dacia (cal. Grivitei 137), Flamura (şos. Giurgiului 155). Taxiul morţii : Central (bd. 6 Martie 2), Giuleşti (cal. Giuleşti 56), Mioriţa (cal. Moşilor 127), Cosmos (bd. 30 Decembrie 40). Povestea pantofiorului de aur: Timpuri Noi (bd. 6 Martie 16), Vitan (cal. Dudești 97). Turneul veseliei : Union (str. 13 Decembrie 5-7). Program special pentru copii — dimineaţa la cinematograful Doina (str. Doamnei 9). Frumoasa Lurette — după-amiază la cinematograful Doina (str. Doamnei 9). La răspîntie : Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Festival (bd. 6 Martie 14). Tăunul : Cultural (piaţa Iile Pintilie 2). E permis să calci pe iarbă : Buzeşti (str. Buzesti 9-11). Strict secret — cinemascop : Crîngaşi (str. Crîngaşi 42), Drumul Serii (str. Drumul Serii 30). Ipocriţii : Unirea (bd. 1 Mai 143), Lira (cal. 13 Septembrie 196). Trei plus două — cinemascop : Tomis (cal. Văcăreşti 21), Aurora (bd. Dimitrov 118), Modern (plata G. Cosbuc 1). Elena din Troia — — cinemascop : Popular (str. Mătasari 31), Progresul (sos. Giurgiului 2). Vară Si fum — cinemascop : Arta (cal. Călărași 153). Floreasca (str. I.s. Bach 2). Codin: Viitorul (str. M. Eminescu 127). Ferentari (cal. Ferentari 86). Cain al XVIII- lea: Colentina (sos.Colentina 84). Luna de miere fără bărbat : Luceafărul (cal. Rahovei 113). Voi fi mamă : Cotroceni (sos. Cotroceni 9). Escandida Pacea (bd. Libertăţii 70-72). Război şi pace (ambele serii) : înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii noi). Apartamentul : Bucegi (bd. 1 Mai 57). Sufrageria