Munca, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4998-5024)

1963-12-01 / nr. 4998

Pag. 2-a Adunări de dări de seamă şi alegeri Producţii de lapte sporite şi la un preţ de cost redus Brigada zootehnică a secţiei Dobrogostea din gospodăria agricolă de stat Merişani numără 30 de oameni. Un colectiv harnic ale cărui realizări in producţie s-au facut cunoscute şi în rindul ce­lorlalte brigăzi de zooteh­­nişti din unităţile trustu­lui regional Gostar Argeş. La data de 24 noiembrie brigada şi-a îndeplinit în întregime planul anual la producţia de lapte, redu­­cind preţul de cost cu 0,25 lei per litru faţă de prevederi. Despre succesele obţi­nute şi posibilităţile care mai există pentru conti­nua sporire a producţiei de lapte la un preţ de cost tot mai redus mem­brii brigăzii au discutat pe larg cu prilejul adu­nării de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale care a avut loc zilele a­­cestea. Din cuprinsul dă­rii de seamă şi din dis­cuţiile purtate a reieşit contribuţia grupei sindi­cale în mobilizarea îngri­jitorilor de animale pen­tru însuşirea de noi cu­noştinţe profesionale şi în sprijinirea fiecărui muncitor la îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a luat în întrecere. Măsura luată în cadrul brigăzii cu sprijinul gru­pei sindicale, ca fiecare muncitor să cunoască din vreme nu numai sarcinile de plan ce-i revin pe fie­care animal în parte, dar și măsurile necesare în vederea realizării lui, a fost apreciată de adunare ca fiind deosebit de utilă. Au fost însă și ca­zuri in care, unii membri de sindicat ca Gheorghe Răducu şi Constantin Cristescu, tineri absol­venţi ai şcolii profesiona­le, din lipsă de experien­ţă practică, nu reuşeau întotdeauna să obţină realizări pe măsura con­diţiilor existente. Grupa sindicală s-a ocupat cu grijă de ajutorarea lor practică. Cei mai buni mulgători, printre care Ion Florescu, Marin P. Florea şi alţii au fost în­drumaţi să ajute, cu răb­dare, pe aceşti tineri să-şi însuşească noi cu­noştinţe şi astfel, în scurt timp, au reuşit şi ei să se situeze în rindul munci­torilor cu rezultate bune. Un loc important l-a ocupat in discuţiile adu­nării şi problema asigură­rii bazei furajere, calita­tea acesteia şi folosirea ei într-un mod cit mai raţional. Participanţii la discuţii au apreciat modul cum a fost organizat pă­­şunatul animalelor în ta­băra de vară. Aşezată în apropierea sursei de apă, ea a asigurat în toată pe­rioada păşunatului masa verde necesară hranei a­­nimalelor în cantităţi în­destulătoare. Alţi vorbi­tori, printre care şi mul­gătorul Marin Tita, evi­denţiat în întrecerea so­cialistă, arătînd importan­ţa alimentaţiei diferenţia­te a animalelor în func­ţie de producţia de lapte, au propus ca această me­todă să fie generalizată şi aplicată de toţi mem­brii brigăzii. Printre alte probleme dezbătute s-a scos în evidenţă preocu­parea grupei pentru orga­nizarea timpului liber şi îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale şi de cultură generală ale mun­citorilor. In acest sen­s-a menţionat important cursurilor pentru creşte­rea calificării profesiona­le conduse de Inginer Lucretia Zărnesc­u, şefi brigăzii. Timpul liber muncitorii şi-l petrec­e sala culturală a brigăzi citind cârti, ascultînd pro­gramele de radio sai vizionind emisiunile tele­viziunii. Vorbind despr folosirea bazei material culturale bogate, pe car o au la dispoziţie îngriji­torii de animale, Gheor­ghe Dobrescu şi Ion Stan­cu­ au cerut ca noul bi­rou al grupei să se ocu­pe mai mult de organi­zarea unor acţiuni cultu­rale variate şi plăcute, care să contribuie pe mai departe la îmbunătăţirea muncii educative în ca­drul grupei sindicale. In încheierea adunării mem­brii grupei sindicale s-au angajat ca pînă la finele anului să livreze statului 30.000 litri lapte peste plan. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Argeș Membrii grupei sindicale nr. 1 care alcătuiesc brigada de crescă­tori de păsări adulte din cadrul gospodăriei agricole de stat „Avi­­cola“-Bacău au participat zilele tre­cute la adunarea pentru prezenta­rea dării de seamă și alegeri. Adu­narea a constituit un prilej de ana­liză temeinică și multilaterală a ac­tivităţii desfăşurate de grupa sin­dicală, sub îndrumarea comitetului sindicatului, în perioada care s-a scurs de la alegerile precedente şi pînă în prezent. Darea de seamă a scos în evidenţă faptul că, datorită mai bunei organizări a întrecerii socialiste, strădaniile depuse de membrii grupei pentru a se achita cît mai bine de sarcinile ce le-au revenit pe linie de producţie au determinat obţinerea unor însem­nate succese. Astfel, ca urmare a îngrijirii atente a efectivului de pă­sări pe care l-a avut în­­ primire, brigada a reuşit să obţină o pro­ducţie de ouă, pe cap de găină fu­rajată, cu 14 bucăţi mai mare decît cea prevăzută în plan şi cu 11 bu­căţi mai mare în comparaţie cu an­gajamentul luat la începutul anului. Acest lucru precum şi creşterea e­­fectivului mediu de păsări au făcut ca sarcina de plan anuală a gospo­dăriei privind producţia de ouă să fie supraîndeplinită numai pe pri­mele 10 luni cu aproape 500 000 ouă. Realizări însemnate, a obţinut bri­gada de la păsări adulte şi pe linia reducerii preţului de cost al pro­ducţiei, fapt concretizat în cei 53 000 LA O GRUPĂ SINDICALĂ SIN SECTORUL AVICOL lei economii raportate pînă în pre­zent, faţă de 29 000 lei cît prevedea angajamentul pe întregul an­­După cum s-a subliniat în darea de seamă şi de către participanţii la discuţii, grupa sindicală a simţit îndeaproape sprijinul comitetului sindicatului în activitatea desfăşu­rată pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan. O mare atenţie s-a acordat mobilizării întregului colectiv al brigăzii pentru a parti­cipa cu regularitate la cursurile agrozootehnice organizate de con­ducerea gospodăriei. De asemenea, au fost organizate schimburi de ex­perienţă la locurile de muncă în cadrul cărora muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă cum sunt Ecaterina Cuciureanu, Elena Ursa­che, Elena Asofiei, au împărtăşit din experienţa lor în îngrijirea şi furajarea păsărilor celorlalţi muncitori din brigadă. Participanţii la adunare, printre care îngrijitoarele Elena Martin şi Elena Muscalu, au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea acti­vităţii grupei în sprijinul producţiei, al îmbunătăţirii in continuare a mun­cii în domeniul cultural-social. Ast­fel, s-a cerut ca biroul grupei sindi­cale să vădească o preocupare mai mare pentru popularizarea operativă şi stimularea evidenţiaţilor în între­cerea socialistă. Propuneri preţioase s-au făcut în ceea ce priveşte îmbu­nătăţirea muncii cultural-educative şi îndeosebi aprovizionarea bibliote­cii cu cărţi care să ajute la îmbogă­ţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor. I. LUPU Activitate concretă, rodnică Adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale de la Şcoala de 8 ani nr- 3 din Capi­tală a prilejuit preţioase învăţă­minte pentru munca biroului grupei ales, cît şi pentru toţi membrii de sindicat. Atît darea de seamă cît şi participanţii dn discuţii au stăruit îndeosebi asu­pra aportului grupei sindicale, la buna desfăşurare a activităţii profesionale. Discuţii vii au suscitat mai cu seamă problemele privind mijloa­cele şi metodele de sprijinire a acestei activităţi de către grupa sindicală. Vorbitorii au fost una­nimi în aprecierea că printre a­­ceste mijloace un loc important­­ ocupă buna pregătire şi desfăşu­rare a adunărilor trimestriale ale grupei, îmbunătăţirea organizam interasistenţelor­ şi lecţiilor des­chise, promovarea unor forme in­teresante de ajutorare a cadrelor didactice. Organizarea cu regula­ritate a interasistenţelor şi mai temeinica pregătire a acestora — sublinia învăţătoarea Maria Tăcu — au ajutat mult la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale a ca­drelor didactice. Pozitiv a fost a­­preciat şi faptul că, pe lingă adu­nările trimestriale, grupa sindi­cală s-a întrunit şi atunci cînd s-au ivit anumite probleme la rezolvarea cărora a fost necesară participarea întregului colectiv. Un cîmp larg de acţiune îl con­stituie pentru biroul grupei orga­nizarea ajutorării de către mem­brii de sindicat, cu bogate cu­noştinţe profesionale şi experien­ţă didactică, a cadrelor didactice mai tinere în pregătirea temei­nică a referatelor ce se dezbat, a lecţiilor deschise, interasistenţelor etc. Mobilizarea .Şi ajutorarea tu­turor membrilor de sindicat de a se prezenta bine pregătiţi la ac­ţiunile de perfecţionare organiza­te de conducerea şcolii este, de a­­semenea, o sarcină importantă a grupei sindicale. Grupa sindicală a organizat unele acţiuni menite să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor membrilor de sindicat, la creşte­rea calificării lor profesionale. Recenzarea unor lucrări de pe­dagogie, organizarea de dezbateri în jurul unor articole şi mate­riale din presă şi publicaţiile de specialitate, au dat întotdeauna rezultate bune. întărirea disciplinei în muncă este un domeniu în care biroul grupei sindicale poate aduce o mare contribuţie. Darea de seamă şi discuţiile au relevat necesita­tea unei mai susţinute preocupări în această direcţie pentru a se lichida complet cazurile de întîr­­ziere de la ore, de nerespectare a recreaţiei elevilor etc. Prin specificul ei, munca din şcoală oferă organizaţiei sindicale largi posibilităţi pentru activita­tea cultural-educativă. Aprecie­rea dată de participanţii la dezba­teri vizionării în colectiv a spec­tacolelor „Siciliana“ de Aurel Ba­­ranga, „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, „Poveste din Irkutsk“ de Alexei Arbuzov, a unor spectacole date de Ansam­blul de cîntece şi dansuri al C.C.S., simpozionului „Poeţii cîn­­tă partidul“ şi vizitei la Muzeul de Istoria Partidului este un în­demn dat biroului grupei sindi­cale de a extinde şi îmbunătăţi organizarea unor asemenea acţi­uni. Preluată şi dezvoltată se cere, de asemenea, experienţa a­­cumulată în domeniul difuzării presei, al mobilizării membrilor de sindicat de a deveni colabora­tori la publicaţiile centrale şi de specialitate. Vorbind despre activitatea des­făşurată pe linie de asigurări so­ciale, participanţii la discuţii au apreciat grija cu care s-a ocupat activul grupei de membrii de sin­dicat care au fost bolnavi. Aceştia au fost vizitaţi la domiciliu şi la spital. Certificatele de concediu medical au fost la vreme comple­tate şi depuse, incit cei în cauză au putut să-şi primească la timp ajutorul de boală. Ca fiind justă a fost calificată şi orientarea gru­pei sindicale de a repartiza bile­tele de odihnă şi tratament bal­near celor mai merituoşi membri de sindicat, cum sunt Irina Media­­nu, Aurora Polatos, Zamfir Dra­gan, Vasile Ion şi alţii. Adunarea grupei a fost plină de învăţăminte. Problemele ridi­cate în discuţii, propunerile fă­cute sunt de un real folos pentru activitatea biroului grupei sindi­cale. ST. DUMITRESCU Mai întîi să fa­cem prezentările: Gheorghe Gordan, Ioan Neagu şi Teodor Popa. Tus­trei sînt maiştri la Fabrica de ţevi din Roman. Prie­tenia dintre ei s-a legat cu ani în urmă, cînd lucrau ca la minorişti, ea trăinicindu-se şi mai mult în timpul cît au urmat împreună şcoala de maiştri. Fiecare conduce acum cite o brigadă de laminorişti. Este o muncă de răspundere, care cere pricepere, iniţiativă, talent orga­nizatoric. Sectorul „laminor" e considerat inima fabricii. Sub puterea focului şi a agregatelor, vegheate de oameni, trunchiurile grele de oţel se subţiază, tran­­sformîndu-se în ţevi de diferite lungimi şi ţoii. Pe imensele arii de sticlă ce îmbracă scheletul de metal al halei joacă o horbotă de lumini, vestind pînă departe prin străfulgerări respiraţia fier­binte şi uniformă a laminorului Pe mosoarele carelor aleargă stîlpi de foc, izbindu-se cu lovi­turi de berbec in dornurile per­foratoarelor. La pupitrele de co­mandă, oamenii stau cu atenţia încordată dirijînd cu mişcări abia observate, asemănătoare pianişti­lor ce execută mintal o partitură, uriaşa maşinărie a laminorului. Sprijinit de balustrada unei pa­sarele, un tînăr scund, cu o faţă delicată, peste care dogoarea fo­cului a netezit o foiţă de bronz, priveşte stăruitor spre rumeneala cuptorului rotativ, ce pare acum un crater de vulcan, potolit de curînd. După felul agitat cum îşi îndeasă bascul pe vîrful capului, ceva anume pare că îl nemulţu­meşte pe tînăr. Plin de vioiciune se smulge de lîngă bară, pornind pe pasarelă cu paşi repezi. Peste cîteva clipe, vocea lui nefiresc de groasă, vibră între pereţii unei cabine: — Alo, staţia unu ?... Aici mal­­tra Neagu. Măriţi viteza la 180 de ture. Tînărul apăsă receptorul tele­fonului în furcă, împinse în urma lui uşa şi porni să străbată iar pasarela. Sub el alunecau cu sîsîituri fierbinţi şerpii de metal înroşit. Din mers anunţa lamino­­riştilor aflaţi la posturi, hotă­­rîrea sa . Oamenii făceau semn că au înţeles. — S-a molipsit şi şeful nostru fraţilor, le-a spus Gordan. Intre cele trei brigăzi, conduse de tinerii maiştri, se desfăşoară o luptă dîrză pentru locul de frunte în întrecere. De la început brigada lui Gordan s-a detaşat, reuşind să păstreze, lună de lună, titlul de evidenţiată în întrecere. Locurile II şi III au fost ocupate alternativ de brigăzile lui loan Neagu şi Teodor Popa. Din partea acestora s-a vădit nu o dată stră­dania de a egala şi chiar de a în­trece realizările brigăzii lui Gor­dan, dar, de fiecare dată, consta­tau că îi despart cîteva procente. — Şi cînd te gîndeşti că dife­renţa e doar de doi la sută. — Numai doi zici ? Dar la cît valorează, asta de te-ai gîndi... Situaţia creată nu le dădea pace maiştrilor Neagu şi Popa. De­şi nemărturisite, ei încercau pe pla­nuri diferite (primul are firea mai domoală, iar celălalt puţin cam impulsivă) o mulţime de griji. Şi apoi mai erau şi unii oameni care, cu intenţie sau fără, turnau cum se spune, gaz pe foc. — Aşa prieteni, mai zic şi eu. Greu să vă desprindeţi unul de altul. — Adică cum ? — Păi, iacă şi cu planul — tot unul lîngă altul. Numai că Gor­dan... Gordan şi iar Gordan. Cei doi maiştri începură să primească înțepăturile cam cu anasîna. Nu le venea de loc bine cînd, cu orice prilej, li se dădea peste nas cu „exemplul lui Gordon.* — Dar mai lăsaţi-ne in pace ! Facem și noi ce putem. Am ră­mas vreodată sub plan ?! Ba mai mult, brigăzile noastre au fost evidenţiate pe rînd... Se credea că în prietenia celor trei maiştri şi-a făcut loc o fi­sură. „Să fie oare pizmuit Gor­dan pentru rezultatele brigăzii sale ?“ Chiar şi simplele presu­puneri că aşa ar fi au fost spul­berate într-o zi, cînd, cei trei prieteni au fost văzuţi împreună pe pasarela de lîngă laminorul doi. Şi mai apoi cînd oamenii au aflat că Gheorghe Gordan a hotărît să lucreze un schimb împreună cu­ Neagu şi Popa s-au convins pe deplin că prietenia a­­cestora e mai trainică ca oricînd. — Sa învăţăm unul de la altul, fraţilor, le-a spus Gordan. Maiştrii Neagu şi Popa au fost „asistenţii” lui Gordan timp de opt ore. La sfîrşitul schimbului, acesta a cerut să i se facă obser­vaţii critice Popa şi Neagu au comparat sistemul lor de muncă cu al tovarăşului lor, găsind amîndoi că au avut numai de învăţat. — Am văzut că tu imprimi un ritm de laminare mai rapid. Uite, diagrama nu înregistrează timpi morţi. , — Totul e în funcţie de încăl­zirea corectă a oţelului. Un mate­rial ca să se lu­creze cu unghiuri şi viteze mari ne­cesită să fie bine încălzit, să fie cit mai plastic... — Am consta­tat că dozarea temperaturii in cuptor are un rol hotărîtor. — întocmai ! Trebuie avut în vedere conţinutul în carbon al oţelului. Pentru un oţel cu procent de carbon ridicat se cere o temperatură mică. Altfel, me­talul încălzindu-se prea rapid, se spală, ducîndu-se un strat de pe suprafaţa lui... Schimbul de experienţă, făcut între cei trei şefi de brigadă a fost extrem de util. Ajutorul re­ciproc dintre cei trei prieteni a continuat... ...Oprindu-se lîngă laminoriştii din echipa lui Vasile Ţibichi, maistrul Ioan Neagu îi anunţă: — Atenţie băieţi ! Aplicăm şi noi sistemul, maistrului Gordan La sfîrşitul lunii septembrie, graficul de întrecere al secţiei la­minor înregistra următoarele de­păşiri de plan: Brigada lui Gheorghe Gordan: 102,2 la sută ; Brigada lui Teodor Popa : 102 la sută ; Brigada lui Ioan Neagu: 101 la sută. Diferenţa dintre ei începuse să scadă. Luna octombrie i-a apro­piat şi mai mult. După rezulta­tele la zi, luna noiembrie vesteş­te că în secţia laminor vor fi trei brigăzi pe primul loc în între­cere... ...Poate în glumă, cineva l-a în­trebat pe maistrul Gheorghe Gordan : — Acum sînteţi toţi deopotri­vă, ce-ai cîştigat ’neatale, tova­răşe Gordan? — Un dar de preţ. Prietenia care ne leagă. Şi nu-i puţin lu­cru... GH. PANTAZI LAMINOR!­ŞTII MUNKA Institutul pentru controlul de stat al medicamentului şi de cercetări farmaceutice din Capitală dispune de 100 laboratoare dotate cu aparate şi instalaţii moderne. Aici, cercetători, medici, farmacişti, biologi, etc., efectuează analize privind controlul medicamentului introdus în terapeutică. In clișeu : aspect din laboratorul de tehnica farmaceutică. Festivalul filmului la sate O dată cu venirea zilelor de toam­nă şi de iarnă, activitatea cultural-­­educativă din satele noastre devine mult mai intensă şi cuprinzătoare. Viaţa tot mai îmbelşugată şi mai plină de bucurii dă răgaz şi îmbie oamenii muncii de la sate să se in­struiască, să participe activ la boga­ta viaţă culturală pe care o cunoaş­te astăzi satul colectivizat. Activita­tea culturală în satele noastre se dezvoltă şi cîştigă în profunzime de la an la an. Tot mai mulţi oameni de ştiinţă, academicieni, profesori, me­dici consideră o datorie de onoare prezenţa lor în mijlocul ţărănimii colectivizate şi contribuţia directă la îmbogăţirea cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice ale acestora. A devenit o tradiţie ca în fiecare an să se organizeze „Festivalul fil­mului la sate“, acţiune amplă care are drept scop larga popularizare a creaţiilor cinematografice naţionale şi universale, a filmelor ce contri­buie la formarea conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii şi la îmbo­găţirea orizontului lor cultural. în acest an „Festivalul filmului la sate“ se va desfăşura între 1 decem­brie 1963 şi 31 ianuarie 1964 şi va cuprinde două etape. El este organi­zat sub egida Comitetului pentru Cultură şi Artă şi Consiliului Supe­rior al Agriculturii. Această acţiune se bucură de mult interes din partea oamenilor muncii de pe ogoare. In acest ant, sfera de cuprindere a festivalului va fi mult mai mare, datorită înzestrării a al­tor şi altor sate de pe cuprinsul pa­triei cu instalaţii cinematografice şi săli corespunzătoare. La sfîrşitul a­­cestui an, reţeaua cinematografică de la sate însumează peste 4.500 ci­nematografe (în afară de caravane). Pentru a ilustra grija partidului şi a statului nostru pentru pătrunde­rea filmului la sate este deajuns să amintim că numai regiunea Oltenia va avea la sfîrşitul acestui an mai multe cinematografe decît aveau toate satele ţării la un loc în anul 1948. In acest an fondul de filme al festivalului, pus la dispoziţia cine­matografelor săteşti, este mai bogat şi mai variat ca tematică ca oricînd. El numără peste 350 filme artistice alb-negru şi color. Programul festi­valului mai cuprinde peste 320 ti­tluri de filme documentare, pe teme politice şi sociale, agricole, de ştiin­ţă popularizată, medicale, jurnale de actualităţi etc. „Festivalul filmului la sate“ are un rol muu mai importam­te cu acela de a prilejui doar vizionarea celor mai recente producţii cinema­tografice. El îşi va îndeplini cu pri­sosinţă scopul pentru care a fost or­ganizat, dacă toate formele muncii culturale de masă se vor îmbina ar­monios cu desfăşurarea acestei mari sărbători a filmului. In afara nume­roaselor filme artistice vor fi pro­gramate filme documentare pentru a completa cunoştinţele expuse în cadrul conferinţelor şi a ciclurilor de conferinţe pe teme agricole, ştiin­ţifice şi de cultură generală, contri­buind la popularizarea largă a reali­zărilor regimului democrat-popular, pe tărâm economic, social şi cultural, la explicarea ştiinţifică a fenomene­lor naturii, combaterea unor rămă­şiţe ale misticismului, la educaţia sanitară etc. Comitetele sindicatelor din G.A.S. şi S.M.T vor trebui să acorde o a­­tenţie deosebită programării, ală­turi de filme artistice cu bogat conţinut educativ, a filmelor do­cumentare agricole care vor putea fi vizionate cu prilejul expu­nerii diferitelor conferinţe, lecţii, re­ferate etc., menite să contribuie la ridicarea nivelului profesional al mecanizatorilor şi al celorlalţi mun­citori agricoli. Ţinînd seama de conţinutul fil­melor programate, se pot organiza în cluburi şi săli culturale din G.A.S şi S.M.T. recenzii, prezentări, călă­torii pe hartă, seri de întrebări şi răspunsuri, consfătuiri cu spectato­rii etc. Este potrivit ca înainte de rularea filmului să se facă o scurtă prezentare a acestuia, a ideilor prin­cipale şi mesajului său. Aceasta va contribui într-o măsură şi mai mare la înţelegerea conţinutului şi a me­sajului filmelor vizionate. Consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor trebui să se îngri­jească ca în unităţile agricole de stat din raza lor de activitate „Fes­tivalul filmului la sate“ să se des­făşoare în aşa fel incit el să-şi în­deplinească pe deplin scopul de a fi o interesantă acţiune culturală de masă cu o largă sferă de cuprindere subordonată îmbogăţirii cunoştin­ţelor de cultură generală şi profesio­nală ale oamenilor muncii din agri­cultură. POȘTA REDACȚIEI VASILE CHITOC din Lupeni , str. Tudor Vladimirescu, Bloc­­ nr. 26, ap. 23 . Cuantumul ajutoa- ■ relor de boală în cadrul Asigură-­­ rilor sociale de stat se stabilește­­ pe baza salariului tarifar din lu- | na în care s-a ivit incapacitatea­­ de muncă. Modificările de sala-­­ riu care au loc în perioada inca- • pacităţii de muncă nu se ţin în seamă la calculul ajutoarelor. J Dacă însă salariul primit ante-­­ rior ivirii incapacităţii de mun-­­­că se majorează retroactiv, atunci­­ şi ajutorul va fi mărit în propor- J­ţie corespunzătoare. J MIHAI TRUSCA din Lupeni,­­ str. Carolina de Jos nr. 1 . Mi- -­nisterul Minelor şi Energiei Elec-­­ trice ,căruia i-am trimis sesiza-­­ rea dvs., ne-a comunicat că în '­­ situaţia arătată sînteţi în drept­­ să beneficiaţi de concediul plătit­­ de 5 zile prevăzut de lege pentru mutarea familiei şi a gospodăriei ; ; şi ca atare a dat dispoziţii in '• acest sens Exploatării miniere ! ! Lupeni. ALEXANDRU NEGOIESCU din I Piteşti, str. Prelungirea 1 Mai­­ nr. 1: In conformitate cu dispo-­­ ziţiile legale, funcţia de adminis-­­ trator din unităţile sanitare şi­­ de prevederi sociale se conside- ' ră funcţie de răspundere în înţe-­­ lesul Codului Muncii. ! † AUREL CIOCODEICA din Tîr­­­govişte, str. Stan Diţescu nr. 6 : „ Timpul cît aţi urmat cursurile › Facultăţii muncitoreşti şi apoi › cit aţi continuat studiile urmînd › cursurile Institutului politehnic,­­ se consideră, potrivit dispoziţiilor­­ legale, vechime în muncă. 5 AUREL MICLEA din Comuna­­ Moneasa, regiunea Crişana . Po­­o­trivit dispoziţiilor legale, cioplito­­­­rii manuali sau mecanici, în piatră­­ marmură sau granit, se încadrea­­­ză în grupa a Il-a de muncă in­­ vederea pensionării. 5 Intrucît, aşa după cum aţi ară- t tat în scrisoarea dv., aţi lucrat , timp de 25 de ani ca cioplitor ma­­nual în piatră şi marmură, ur­mează să cereţi oficiului de pre­vederi sociale să vă revizuiască dosarul de pensionare în vederea­­ încadrării în grupa a II-a de­­ muncă. " CINEMATOGRAFE Tudor (ambele serii) — cinemascop * Pa­tria (bd. Magheru 12—14), Bucureşti (bd. 6 Martie 6), Excelsior (bd. 1 Mai 174), Minna von Barnhelm : Republica (bd. Ma­­gheru 2) , Festival (bd 6 Martie 14), Gri­­viţa (Calea Griviţei — podul Basarab). Ah, acest tineret : Feroviar (Calea Griviţei 80) ; Aurora (bd Dimitrov 118) ; Mo­dern (Piaţa G­ansbuc) 1) A dispă­rut o navă ; Tineretului (Calea Vic­toriei 48) ; Bucegi (bd. 1 Mai 57) ; înfră­ţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi) ; Flacăra (Calea Dudeşti 22); Mioriţa (Calea Moşilor 127) ; Floreasca (str. I S. Bach 2) ; Flamura (Șos Giurgiului 155) Jurămîntul soldatului Pooley : Capitol (bd 6 Martie 16) ; Tomis (Calea Văcăreşti 21) ; Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu). Trei plus două —■ cinemascop : Victoria (bd 6 Martie 7) Valsul nemuritor : Central (bd 6 Martie 2) ; Lira (Calea 13 Septem­brie 196) Mi-am cumpărat un tată — cine­mascop : Lumina (bd 6 Martie 12) ; Arta (Calea Călăraşi 153); Electra : Union (str. 13 Decembrie 5—7) Program pentru copii (dimineaţa) ; Taxiul morţii (după-amiază) ; Doina (strada Doamnei 9) ; Cucerirea Eve­restului : Giuleşti (Calea Giuleşti 56); Harakiri — Dacia (Calea Griviţei 137) ; Volga (Şos. I. Pintilie 61) ; Luceafărul (Calea Rahovei 118). Printre oameni buni: Buzeşti (str Buzeşti 9—11) ; Pacea (bd. Libertăţii 70—72) Vară şi fum — cine­mascop : Crîngăşi­­ (Şos Crîngaşi 42). Babette pleacă la război — cinemascop : Unirea (bd 1 Mai 143) Codin : Munca (Sos Mihai Bravu 221) La vîrsta dragostei: Vitan (Calea Dudeşti 97) , popular (str. Mătăsari 31) Contele de Monte Cristo (ambele serii) — cinemascop : Moşilor (Ca­lea Moşilor 221) Ucigaşul plătit — cine­mascop : Viitorul (str Mihail Eminescu 127) Oameni de afaceri : Colentina (Şos Colentina 84) Rocco şi fraţii săi (ambele serii) , Progresul (Şos Giurgiului 3) Cel maii mare spectacol : Drumul Serii (str. Drumul Serii 30) Bate toba — cinema­scop : Ferentari (Calea Ferentari 86). Trei zile după nemurire : Carpaţi (bd. Magheţ­­ru 29). Printre oameni buni : Adesgo (Că­lea Şerban Vodă 309), Elena din Troia : Cosmos (bd. 30 Decembrie 89). TELEVIZIUNE DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 8.50 Gimnastica de înviorare la domi­ciliu. 9.00 Emisiunea pentru copii şi ti­neretul şcolar.­ 10.30 Reţeta gospodinei. 11.00 Emisiunea pentru sate. La ora 14.15 transmisie de la stadionul „Republicii“ a întâlnirii de fotbal dintre echipele Dinamo-Bucureşti şi Ştiinţă-Timişoara. 18.00 Varietăţi. Transmisiune din Stu­dioul de concerte al­ Radioteleviziunii. 19.00 Jurnalul televiziunii 19.15 Partea a doua a emisiunii­ de Varietăţi. 20.30 Telemagazin. 21.30 Comici vestiţi ai ecra­nului (IV), în încheiere : Buletin de ştiri, sport, b­uletin meteorologic. RADIO LUNI 2 DECEMBRIE zică distractivă. 11,30 Terţete din ope­rete. 12,34 Din cîntecele şi dansurile po­­poarelor. 13,10 Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noştri. 14,00 Mu­zică populară romînească şi a minorită­­­­ţilor naţionale. 15,30 Melodii de estradă. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,50 Muzică populară. 18,30 Muzică ușoară. 19,20 Două capricii pentru orchestră de Theodor Rogalski. 20,10 Din comoara folclorului nostru. 21,25 Scene din opere. 22,20 Mu­zică de dans. 23,06 Sulta „Cele patru anotimpuri« de Vivaldi. PROGRAMUL II : 10,30 Tarantele de Alfonso Castaldi. 11,00 piese pentru xilofon. 12,05 Muzică uşoară. 13,00 Uverturi la operele lui We­ber. 13,37 Ansambluri de cîntece din ţări socialiste. 14,35 Fantezii de estradă. 15,00 Melodii populare. 16,12 Muzică uşoară. 18,05 Melodii de dragoste. 19,30 Din activitatea sfaturilor populare. 20,00 Scene din operete. 21,20 Sonatina pen­tru pian de Liviu Dandara. 21,30 Lectură dramatizată : „Noaptea cu dragoste“. 22,00 Muzică de dans. 23,05 Concert de muzică ușoară. 24,00 Opera „Castelul ducelui Barbă Albastră" de Béla Bartók. PROGRAMUL III : 21,20—22,59 Seară de operă : „Boris Godunov“ de Mussorgski. Prolog, actele I si II. PROGRAMUL 1: 5,05 Criteea de în­trecere. 6,07 Muzici uşoară. 7,30 Sfatul medicului : Aerofagia. 8,06 Melodii de estradă. 6,01 Muzică din opere. 10,29 Mu­ Nr. 198­­ .......-Ligi COLOROM COPLEA produce: — Coloranţi pentru indus­tria textila, de hîrtie și de pielărie — Pigmenţi organici pentru mase plastice, cerneluri, lacuri și vopsele — Produse intermediare, hîrtie heliografica, pro* duse ajutătoare pentru industria de cauciuc — Coloranţi Gallus pentru uz casnic. re produse de artizanat si arta populară 1 obi­ecte de artă , decorativă , amintiri și cadouri

Next