Munca, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4998-5024)
1963-12-01 / nr. 4998
Pag. 2-a Adunări de dări de seamă şi alegeri Producţii de lapte sporite şi la un preţ de cost redus Brigada zootehnică a secţiei Dobrogostea din gospodăria agricolă de stat Merişani numără 30 de oameni. Un colectiv harnic ale cărui realizări in producţie s-au facut cunoscute şi în rindul celorlalte brigăzi de zootehnişti din unităţile trustului regional Gostar Argeş. La data de 24 noiembrie brigada şi-a îndeplinit în întregime planul anual la producţia de lapte, reducind preţul de cost cu 0,25 lei per litru faţă de prevederi. Despre succesele obţinute şi posibilităţile care mai există pentru continua sporire a producţiei de lapte la un preţ de cost tot mai redus membrii brigăzii au discutat pe larg cu prilejul adunării de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale care a avut loc zilele acestea. Din cuprinsul dării de seamă şi din discuţiile purtate a reieşit contribuţia grupei sindicale în mobilizarea îngrijitorilor de animale pentru însuşirea de noi cunoştinţe profesionale şi în sprijinirea fiecărui muncitor la îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a luat în întrecere. Măsura luată în cadrul brigăzii cu sprijinul grupei sindicale, ca fiecare muncitor să cunoască din vreme nu numai sarcinile de plan ce-i revin pe fiecare animal în parte, dar și măsurile necesare în vederea realizării lui, a fost apreciată de adunare ca fiind deosebit de utilă. Au fost însă și cazuri in care, unii membri de sindicat ca Gheorghe Răducu şi Constantin Cristescu, tineri absolvenţi ai şcolii profesionale, din lipsă de experienţă practică, nu reuşeau întotdeauna să obţină realizări pe măsura condiţiilor existente. Grupa sindicală s-a ocupat cu grijă de ajutorarea lor practică. Cei mai buni mulgători, printre care Ion Florescu, Marin P. Florea şi alţii au fost îndrumaţi să ajute, cu răbdare, pe aceşti tineri să-şi însuşească noi cunoştinţe şi astfel, în scurt timp, au reuşit şi ei să se situeze în rindul muncitorilor cu rezultate bune. Un loc important l-a ocupat in discuţiile adunării şi problema asigurării bazei furajere, calitatea acesteia şi folosirea ei într-un mod cit mai raţional. Participanţii la discuţii au apreciat modul cum a fost organizat păşunatul animalelor în tabăra de vară. Aşezată în apropierea sursei de apă, ea a asigurat în toată perioada păşunatului masa verde necesară hranei animalelor în cantităţi îndestulătoare. Alţi vorbitori, printre care şi mulgătorul Marin Tita, evidenţiat în întrecerea socialistă, arătînd importanţa alimentaţiei diferenţiate a animalelor în funcţie de producţia de lapte, au propus ca această metodă să fie generalizată şi aplicată de toţi membrii brigăzii. Printre alte probleme dezbătute s-a scos în evidenţă preocuparea grupei pentru organizarea timpului liber şi îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale şi de cultură generală ale muncitorilor. In acest sens-a menţionat important cursurilor pentru creşterea calificării profesionale conduse de Inginer Lucretia Zărnescu, şefi brigăzii. Timpul liber muncitorii şi-l petrece sala culturală a brigăzi citind cârti, ascultînd programele de radio sai vizionind emisiunile televiziunii. Vorbind despr folosirea bazei material culturale bogate, pe car o au la dispoziţie îngrijitorii de animale, Gheorghe Dobrescu şi Ion Stancu au cerut ca noul birou al grupei să se ocupe mai mult de organizarea unor acţiuni culturale variate şi plăcute, care să contribuie pe mai departe la îmbunătăţirea muncii educative în cadrul grupei sindicale. In încheierea adunării membrii grupei sindicale s-au angajat ca pînă la finele anului să livreze statului 30.000 litri lapte peste plan. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Argeș Membrii grupei sindicale nr. 1 care alcătuiesc brigada de crescători de păsări adulte din cadrul gospodăriei agricole de stat „Avicola“-Bacău au participat zilele trecute la adunarea pentru prezentarea dării de seamă și alegeri. Adunarea a constituit un prilej de analiză temeinică și multilaterală a activităţii desfăşurate de grupa sindicală, sub îndrumarea comitetului sindicatului, în perioada care s-a scurs de la alegerile precedente şi pînă în prezent. Darea de seamă a scos în evidenţă faptul că, datorită mai bunei organizări a întrecerii socialiste, strădaniile depuse de membrii grupei pentru a se achita cît mai bine de sarcinile ce le-au revenit pe linie de producţie au determinat obţinerea unor însemnate succese. Astfel, ca urmare a îngrijirii atente a efectivului de păsări pe care l-a avut în primire, brigada a reuşit să obţină o producţie de ouă, pe cap de găină furajată, cu 14 bucăţi mai mare decît cea prevăzută în plan şi cu 11 bucăţi mai mare în comparaţie cu angajamentul luat la începutul anului. Acest lucru precum şi creşterea efectivului mediu de păsări au făcut ca sarcina de plan anuală a gospodăriei privind producţia de ouă să fie supraîndeplinită numai pe primele 10 luni cu aproape 500 000 ouă. Realizări însemnate, a obţinut brigada de la păsări adulte şi pe linia reducerii preţului de cost al producţiei, fapt concretizat în cei 53 000 LA O GRUPĂ SINDICALĂ SIN SECTORUL AVICOL lei economii raportate pînă în prezent, faţă de 29 000 lei cît prevedea angajamentul pe întregul anDupă cum s-a subliniat în darea de seamă şi de către participanţii la discuţii, grupa sindicală a simţit îndeaproape sprijinul comitetului sindicatului în activitatea desfăşurată pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan. O mare atenţie s-a acordat mobilizării întregului colectiv al brigăzii pentru a participa cu regularitate la cursurile agrozootehnice organizate de conducerea gospodăriei. De asemenea, au fost organizate schimburi de experienţă la locurile de muncă în cadrul cărora muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă cum sunt Ecaterina Cuciureanu, Elena Ursache, Elena Asofiei, au împărtăşit din experienţa lor în îngrijirea şi furajarea păsărilor celorlalţi muncitori din brigadă. Participanţii la adunare, printre care îngrijitoarele Elena Martin şi Elena Muscalu, au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii grupei în sprijinul producţiei, al îmbunătăţirii in continuare a muncii în domeniul cultural-social. Astfel, s-a cerut ca biroul grupei sindicale să vădească o preocupare mai mare pentru popularizarea operativă şi stimularea evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Propuneri preţioase s-au făcut în ceea ce priveşte îmbunătăţirea muncii cultural-educative şi îndeosebi aprovizionarea bibliotecii cu cărţi care să ajute la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor. I. LUPU Activitate concretă, rodnică Adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale de la Şcoala de 8 ani nr- 3 din Capitală a prilejuit preţioase învăţăminte pentru munca biroului grupei ales, cît şi pentru toţi membrii de sindicat. Atît darea de seamă cît şi participanţii dn discuţii au stăruit îndeosebi asupra aportului grupei sindicale, la buna desfăşurare a activităţii profesionale. Discuţii vii au suscitat mai cu seamă problemele privind mijloacele şi metodele de sprijinire a acestei activităţi de către grupa sindicală. Vorbitorii au fost unanimi în aprecierea că printre aceste mijloace un loc important ocupă buna pregătire şi desfăşurare a adunărilor trimestriale ale grupei, îmbunătăţirea organizam interasistenţelor şi lecţiilor deschise, promovarea unor forme interesante de ajutorare a cadrelor didactice. Organizarea cu regularitate a interasistenţelor şi mai temeinica pregătire a acestora — sublinia învăţătoarea Maria Tăcu — au ajutat mult la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale a cadrelor didactice. Pozitiv a fost apreciat şi faptul că, pe lingă adunările trimestriale, grupa sindicală s-a întrunit şi atunci cînd s-au ivit anumite probleme la rezolvarea cărora a fost necesară participarea întregului colectiv. Un cîmp larg de acţiune îl constituie pentru biroul grupei organizarea ajutorării de către membrii de sindicat, cu bogate cunoştinţe profesionale şi experienţă didactică, a cadrelor didactice mai tinere în pregătirea temeinică a referatelor ce se dezbat, a lecţiilor deschise, interasistenţelor etc. Mobilizarea .Şi ajutorarea tuturor membrilor de sindicat de a se prezenta bine pregătiţi la acţiunile de perfecţionare organizate de conducerea şcolii este, de asemenea, o sarcină importantă a grupei sindicale. Grupa sindicală a organizat unele acţiuni menite să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor membrilor de sindicat, la creşterea calificării lor profesionale. Recenzarea unor lucrări de pedagogie, organizarea de dezbateri în jurul unor articole şi materiale din presă şi publicaţiile de specialitate, au dat întotdeauna rezultate bune. întărirea disciplinei în muncă este un domeniu în care biroul grupei sindicale poate aduce o mare contribuţie. Darea de seamă şi discuţiile au relevat necesitatea unei mai susţinute preocupări în această direcţie pentru a se lichida complet cazurile de întîrziere de la ore, de nerespectare a recreaţiei elevilor etc. Prin specificul ei, munca din şcoală oferă organizaţiei sindicale largi posibilităţi pentru activitatea cultural-educativă. Aprecierea dată de participanţii la dezbateri vizionării în colectiv a spectacolelor „Siciliana“ de Aurel Baranga, „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, „Poveste din Irkutsk“ de Alexei Arbuzov, a unor spectacole date de Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S., simpozionului „Poeţii cîntă partidul“ şi vizitei la Muzeul de Istoria Partidului este un îndemn dat biroului grupei sindicale de a extinde şi îmbunătăţi organizarea unor asemenea acţiuni. Preluată şi dezvoltată se cere, de asemenea, experienţa acumulată în domeniul difuzării presei, al mobilizării membrilor de sindicat de a deveni colaboratori la publicaţiile centrale şi de specialitate. Vorbind despre activitatea desfăşurată pe linie de asigurări sociale, participanţii la discuţii au apreciat grija cu care s-a ocupat activul grupei de membrii de sindicat care au fost bolnavi. Aceştia au fost vizitaţi la domiciliu şi la spital. Certificatele de concediu medical au fost la vreme completate şi depuse, incit cei în cauză au putut să-şi primească la timp ajutorul de boală. Ca fiind justă a fost calificată şi orientarea grupei sindicale de a repartiza biletele de odihnă şi tratament balnear celor mai merituoşi membri de sindicat, cum sunt Irina Medianu, Aurora Polatos, Zamfir Dragan, Vasile Ion şi alţii. Adunarea grupei a fost plină de învăţăminte. Problemele ridicate în discuţii, propunerile făcute sunt de un real folos pentru activitatea biroului grupei sindicale. ST. DUMITRESCU Mai întîi să facem prezentările: Gheorghe Gordan, Ioan Neagu şi Teodor Popa. Tustrei sînt maiştri la Fabrica de ţevi din Roman. Prietenia dintre ei s-a legat cu ani în urmă, cînd lucrau ca la minorişti, ea trăinicindu-se şi mai mult în timpul cît au urmat împreună şcoala de maiştri. Fiecare conduce acum cite o brigadă de laminorişti. Este o muncă de răspundere, care cere pricepere, iniţiativă, talent organizatoric. Sectorul „laminor" e considerat inima fabricii. Sub puterea focului şi a agregatelor, vegheate de oameni, trunchiurile grele de oţel se subţiază, transformîndu-se în ţevi de diferite lungimi şi ţoii. Pe imensele arii de sticlă ce îmbracă scheletul de metal al halei joacă o horbotă de lumini, vestind pînă departe prin străfulgerări respiraţia fierbinte şi uniformă a laminorului Pe mosoarele carelor aleargă stîlpi de foc, izbindu-se cu lovituri de berbec in dornurile perforatoarelor. La pupitrele de comandă, oamenii stau cu atenţia încordată dirijînd cu mişcări abia observate, asemănătoare pianiştilor ce execută mintal o partitură, uriaşa maşinărie a laminorului. Sprijinit de balustrada unei pasarele, un tînăr scund, cu o faţă delicată, peste care dogoarea focului a netezit o foiţă de bronz, priveşte stăruitor spre rumeneala cuptorului rotativ, ce pare acum un crater de vulcan, potolit de curînd. După felul agitat cum îşi îndeasă bascul pe vîrful capului, ceva anume pare că îl nemulţumeşte pe tînăr. Plin de vioiciune se smulge de lîngă bară, pornind pe pasarelă cu paşi repezi. Peste cîteva clipe, vocea lui nefiresc de groasă, vibră între pereţii unei cabine: — Alo, staţia unu ?... Aici maltra Neagu. Măriţi viteza la 180 de ture. Tînărul apăsă receptorul telefonului în furcă, împinse în urma lui uşa şi porni să străbată iar pasarela. Sub el alunecau cu sîsîituri fierbinţi şerpii de metal înroşit. Din mers anunţa laminoriştilor aflaţi la posturi, hotărîrea sa . Oamenii făceau semn că au înţeles. — S-a molipsit şi şeful nostru fraţilor, le-a spus Gordan. Intre cele trei brigăzi, conduse de tinerii maiştri, se desfăşoară o luptă dîrză pentru locul de frunte în întrecere. De la început brigada lui Gordan s-a detaşat, reuşind să păstreze, lună de lună, titlul de evidenţiată în întrecere. Locurile II şi III au fost ocupate alternativ de brigăzile lui loan Neagu şi Teodor Popa. Din partea acestora s-a vădit nu o dată strădania de a egala şi chiar de a întrece realizările brigăzii lui Gordan, dar, de fiecare dată, constatau că îi despart cîteva procente. — Şi cînd te gîndeşti că diferenţa e doar de doi la sută. — Numai doi zici ? Dar la cît valorează, asta de te-ai gîndi... Situaţia creată nu le dădea pace maiştrilor Neagu şi Popa. Deşi nemărturisite, ei încercau pe planuri diferite (primul are firea mai domoală, iar celălalt puţin cam impulsivă) o mulţime de griji. Şi apoi mai erau şi unii oameni care, cu intenţie sau fără, turnau cum se spune, gaz pe foc. — Aşa prieteni, mai zic şi eu. Greu să vă desprindeţi unul de altul. — Adică cum ? — Păi, iacă şi cu planul — tot unul lîngă altul. Numai că Gordan... Gordan şi iar Gordan. Cei doi maiştri începură să primească înțepăturile cam cu anasîna. Nu le venea de loc bine cînd, cu orice prilej, li se dădea peste nas cu „exemplul lui Gordon.* — Dar mai lăsaţi-ne in pace ! Facem și noi ce putem. Am rămas vreodată sub plan ?! Ba mai mult, brigăzile noastre au fost evidenţiate pe rînd... Se credea că în prietenia celor trei maiştri şi-a făcut loc o fisură. „Să fie oare pizmuit Gordan pentru rezultatele brigăzii sale ?“ Chiar şi simplele presupuneri că aşa ar fi au fost spulberate într-o zi, cînd, cei trei prieteni au fost văzuţi împreună pe pasarela de lîngă laminorul doi. Şi mai apoi cînd oamenii au aflat că Gheorghe Gordan a hotărît să lucreze un schimb împreună cu Neagu şi Popa s-au convins pe deplin că prietenia acestora e mai trainică ca oricînd. — Sa învăţăm unul de la altul, fraţilor, le-a spus Gordan. Maiştrii Neagu şi Popa au fost „asistenţii” lui Gordan timp de opt ore. La sfîrşitul schimbului, acesta a cerut să i se facă observaţii critice Popa şi Neagu au comparat sistemul lor de muncă cu al tovarăşului lor, găsind amîndoi că au avut numai de învăţat. — Am văzut că tu imprimi un ritm de laminare mai rapid. Uite, diagrama nu înregistrează timpi morţi. , — Totul e în funcţie de încălzirea corectă a oţelului. Un material ca să se lucreze cu unghiuri şi viteze mari necesită să fie bine încălzit, să fie cit mai plastic... — Am constatat că dozarea temperaturii in cuptor are un rol hotărîtor. — întocmai ! Trebuie avut în vedere conţinutul în carbon al oţelului. Pentru un oţel cu procent de carbon ridicat se cere o temperatură mică. Altfel, metalul încălzindu-se prea rapid, se spală, ducîndu-se un strat de pe suprafaţa lui... Schimbul de experienţă, făcut între cei trei şefi de brigadă a fost extrem de util. Ajutorul reciproc dintre cei trei prieteni a continuat... ...Oprindu-se lîngă laminoriştii din echipa lui Vasile Ţibichi, maistrul Ioan Neagu îi anunţă: — Atenţie băieţi ! Aplicăm şi noi sistemul, maistrului Gordan La sfîrşitul lunii septembrie, graficul de întrecere al secţiei laminor înregistra următoarele depăşiri de plan: Brigada lui Gheorghe Gordan: 102,2 la sută ; Brigada lui Teodor Popa : 102 la sută ; Brigada lui Ioan Neagu: 101 la sută. Diferenţa dintre ei începuse să scadă. Luna octombrie i-a apropiat şi mai mult. După rezultatele la zi, luna noiembrie vesteşte că în secţia laminor vor fi trei brigăzi pe primul loc în întrecere... ...Poate în glumă, cineva l-a întrebat pe maistrul Gheorghe Gordan : — Acum sînteţi toţi deopotrivă, ce-ai cîştigat ’neatale, tovarăşe Gordan? — Un dar de preţ. Prietenia care ne leagă. Şi nu-i puţin lucru... GH. PANTAZI LAMINOR!ŞTII MUNKA Institutul pentru controlul de stat al medicamentului şi de cercetări farmaceutice din Capitală dispune de 100 laboratoare dotate cu aparate şi instalaţii moderne. Aici, cercetători, medici, farmacişti, biologi, etc., efectuează analize privind controlul medicamentului introdus în terapeutică. In clișeu : aspect din laboratorul de tehnica farmaceutică. Festivalul filmului la sate O dată cu venirea zilelor de toamnă şi de iarnă, activitatea cultural-educativă din satele noastre devine mult mai intensă şi cuprinzătoare. Viaţa tot mai îmbelşugată şi mai plină de bucurii dă răgaz şi îmbie oamenii muncii de la sate să se instruiască, să participe activ la bogata viaţă culturală pe care o cunoaşte astăzi satul colectivizat. Activitatea culturală în satele noastre se dezvoltă şi cîştigă în profunzime de la an la an. Tot mai mulţi oameni de ştiinţă, academicieni, profesori, medici consideră o datorie de onoare prezenţa lor în mijlocul ţărănimii colectivizate şi contribuţia directă la îmbogăţirea cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice ale acestora. A devenit o tradiţie ca în fiecare an să se organizeze „Festivalul filmului la sate“, acţiune amplă care are drept scop larga popularizare a creaţiilor cinematografice naţionale şi universale, a filmelor ce contribuie la formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi la îmbogăţirea orizontului lor cultural. în acest an „Festivalul filmului la sate“ se va desfăşura între 1 decembrie 1963 şi 31 ianuarie 1964 şi va cuprinde două etape. El este organizat sub egida Comitetului pentru Cultură şi Artă şi Consiliului Superior al Agriculturii. Această acţiune se bucură de mult interes din partea oamenilor muncii de pe ogoare. In acest ant, sfera de cuprindere a festivalului va fi mult mai mare, datorită înzestrării a altor şi altor sate de pe cuprinsul patriei cu instalaţii cinematografice şi săli corespunzătoare. La sfîrşitul acestui an, reţeaua cinematografică de la sate însumează peste 4.500 cinematografe (în afară de caravane). Pentru a ilustra grija partidului şi a statului nostru pentru pătrunderea filmului la sate este deajuns să amintim că numai regiunea Oltenia va avea la sfîrşitul acestui an mai multe cinematografe decît aveau toate satele ţării la un loc în anul 1948. In acest an fondul de filme al festivalului, pus la dispoziţia cinematografelor săteşti, este mai bogat şi mai variat ca tematică ca oricînd. El numără peste 350 filme artistice alb-negru şi color. Programul festivalului mai cuprinde peste 320 titluri de filme documentare, pe teme politice şi sociale, agricole, de ştiinţă popularizată, medicale, jurnale de actualităţi etc. „Festivalul filmului la sate“ are un rol muu mai importamte cu acela de a prilejui doar vizionarea celor mai recente producţii cinematografice. El îşi va îndeplini cu prisosinţă scopul pentru care a fost organizat, dacă toate formele muncii culturale de masă se vor îmbina armonios cu desfăşurarea acestei mari sărbători a filmului. In afara numeroaselor filme artistice vor fi programate filme documentare pentru a completa cunoştinţele expuse în cadrul conferinţelor şi a ciclurilor de conferinţe pe teme agricole, ştiinţifice şi de cultură generală, contribuind la popularizarea largă a realizărilor regimului democrat-popular, pe tărâm economic, social şi cultural, la explicarea ştiinţifică a fenomenelor naturii, combaterea unor rămăşiţe ale misticismului, la educaţia sanitară etc. Comitetele sindicatelor din G.A.S. şi S.M.T vor trebui să acorde o atenţie deosebită programării, alături de filme artistice cu bogat conţinut educativ, a filmelor documentare agricole care vor putea fi vizionate cu prilejul expunerii diferitelor conferinţe, lecţii, referate etc., menite să contribuie la ridicarea nivelului profesional al mecanizatorilor şi al celorlalţi muncitori agricoli. Ţinînd seama de conţinutul filmelor programate, se pot organiza în cluburi şi săli culturale din G.A.S şi S.M.T. recenzii, prezentări, călătorii pe hartă, seri de întrebări şi răspunsuri, consfătuiri cu spectatorii etc. Este potrivit ca înainte de rularea filmului să se facă o scurtă prezentare a acestuia, a ideilor principale şi mesajului său. Aceasta va contribui într-o măsură şi mai mare la înţelegerea conţinutului şi a mesajului filmelor vizionate. Consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor trebui să se îngrijească ca în unităţile agricole de stat din raza lor de activitate „Festivalul filmului la sate“ să se desfăşoare în aşa fel incit el să-şi îndeplinească pe deplin scopul de a fi o interesantă acţiune culturală de masă cu o largă sferă de cuprindere subordonată îmbogăţirii cunoştinţelor de cultură generală şi profesională ale oamenilor muncii din agricultură. POȘTA REDACȚIEI VASILE CHITOC din Lupeni , str. Tudor Vladimirescu, Bloc nr. 26, ap. 23 . Cuantumul ajutoa- ■ relor de boală în cadrul Asigură- rilor sociale de stat se stabilește pe baza salariului tarifar din lu- | na în care s-a ivit incapacitatea de muncă. Modificările de sala- riu care au loc în perioada inca- • pacităţii de muncă nu se ţin în seamă la calculul ajutoarelor. J Dacă însă salariul primit ante- rior ivirii incapacităţii de mun-că se majorează retroactiv, atunci şi ajutorul va fi mărit în propor- Jţie corespunzătoare. J MIHAI TRUSCA din Lupeni, str. Carolina de Jos nr. 1 . Mi- -nisterul Minelor şi Energiei Elec- trice ,căruia i-am trimis sesiza- rea dvs., ne-a comunicat că în ' situaţia arătată sînteţi în drept să beneficiaţi de concediul plătit de 5 zile prevăzut de lege pentru mutarea familiei şi a gospodăriei ; ; şi ca atare a dat dispoziţii in '• acest sens Exploatării miniere ! ! Lupeni. ALEXANDRU NEGOIESCU din I Piteşti, str. Prelungirea 1 Mai nr. 1: In conformitate cu dispo- ziţiile legale, funcţia de adminis- trator din unităţile sanitare şi de prevederi sociale se conside- ' ră funcţie de răspundere în înţe- lesul Codului Muncii. ! † AUREL CIOCODEICA din Tîrgovişte, str. Stan Diţescu nr. 6 : „ Timpul cît aţi urmat cursurile › Facultăţii muncitoreşti şi apoi › cit aţi continuat studiile urmînd › cursurile Institutului politehnic, se consideră, potrivit dispoziţiilor legale, vechime în muncă. 5 AUREL MICLEA din Comuna Moneasa, regiunea Crişana . Pootrivit dispoziţiilor legale, cioplitorii manuali sau mecanici, în piatră marmură sau granit, se încadrează în grupa a Il-a de muncă in vederea pensionării. 5 Intrucît, aşa după cum aţi ară- t tat în scrisoarea dv., aţi lucrat , timp de 25 de ani ca cioplitor manual în piatră şi marmură, urmează să cereţi oficiului de prevederi sociale să vă revizuiască dosarul de pensionare în vederea încadrării în grupa a II-a de muncă. " CINEMATOGRAFE Tudor (ambele serii) — cinemascop * Patria (bd. Magheru 12—14), Bucureşti (bd. 6 Martie 6), Excelsior (bd. 1 Mai 174), Minna von Barnhelm : Republica (bd. Magheru 2) , Festival (bd 6 Martie 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab). Ah, acest tineret : Feroviar (Calea Griviţei 80) ; Aurora (bd Dimitrov 118) ; Modern (Piaţa Gansbuc) 1) A dispărut o navă ; Tineretului (Calea Victoriei 48) ; Bucegi (bd. 1 Mai 57) ; înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi) ; Flacăra (Calea Dudeşti 22); Mioriţa (Calea Moşilor 127) ; Floreasca (str. I S. Bach 2) ; Flamura (Șos Giurgiului 155) Jurămîntul soldatului Pooley : Capitol (bd 6 Martie 16) ; Tomis (Calea Văcăreşti 21) ; Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu). Trei plus două —■ cinemascop : Victoria (bd 6 Martie 7) Valsul nemuritor : Central (bd 6 Martie 2) ; Lira (Calea 13 Septembrie 196) Mi-am cumpărat un tată — cinemascop : Lumina (bd 6 Martie 12) ; Arta (Calea Călăraşi 153); Electra : Union (str. 13 Decembrie 5—7) Program pentru copii (dimineaţa) ; Taxiul morţii (după-amiază) ; Doina (strada Doamnei 9) ; Cucerirea Everestului : Giuleşti (Calea Giuleşti 56); Harakiri — Dacia (Calea Griviţei 137) ; Volga (Şos. I. Pintilie 61) ; Luceafărul (Calea Rahovei 118). Printre oameni buni: Buzeşti (str Buzeşti 9—11) ; Pacea (bd. Libertăţii 70—72) Vară şi fum — cinemascop : Crîngăşi (Şos Crîngaşi 42). Babette pleacă la război — cinemascop : Unirea (bd 1 Mai 143) Codin : Munca (Sos Mihai Bravu 221) La vîrsta dragostei: Vitan (Calea Dudeşti 97) , popular (str. Mătăsari 31) Contele de Monte Cristo (ambele serii) — cinemascop : Moşilor (Calea Moşilor 221) Ucigaşul plătit — cinemascop : Viitorul (str Mihail Eminescu 127) Oameni de afaceri : Colentina (Şos Colentina 84) Rocco şi fraţii săi (ambele serii) , Progresul (Şos Giurgiului 3) Cel maii mare spectacol : Drumul Serii (str. Drumul Serii 30) Bate toba — cinemascop : Ferentari (Calea Ferentari 86). Trei zile după nemurire : Carpaţi (bd. Magheţru 29). Printre oameni buni : Adesgo (Călea Şerban Vodă 309), Elena din Troia : Cosmos (bd. 30 Decembrie 89). TELEVIZIUNE DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 8.50 Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9.00 Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar. 10.30 Reţeta gospodinei. 11.00 Emisiunea pentru sate. La ora 14.15 transmisie de la stadionul „Republicii“ a întâlnirii de fotbal dintre echipele Dinamo-Bucureşti şi Ştiinţă-Timişoara. 18.00 Varietăţi. Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii. 19.00 Jurnalul televiziunii 19.15 Partea a doua a emisiunii de Varietăţi. 20.30 Telemagazin. 21.30 Comici vestiţi ai ecranului (IV), în încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. RADIO LUNI 2 DECEMBRIE zică distractivă. 11,30 Terţete din operete. 12,34 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 13,10 Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noştri. 14,00 Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale. 15,30 Melodii de estradă. 16,15 Vorbeşte Moscova ! 17,50 Muzică populară. 18,30 Muzică ușoară. 19,20 Două capricii pentru orchestră de Theodor Rogalski. 20,10 Din comoara folclorului nostru. 21,25 Scene din opere. 22,20 Muzică de dans. 23,06 Sulta „Cele patru anotimpuri« de Vivaldi. PROGRAMUL II : 10,30 Tarantele de Alfonso Castaldi. 11,00 piese pentru xilofon. 12,05 Muzică uşoară. 13,00 Uverturi la operele lui Weber. 13,37 Ansambluri de cîntece din ţări socialiste. 14,35 Fantezii de estradă. 15,00 Melodii populare. 16,12 Muzică uşoară. 18,05 Melodii de dragoste. 19,30 Din activitatea sfaturilor populare. 20,00 Scene din operete. 21,20 Sonatina pentru pian de Liviu Dandara. 21,30 Lectură dramatizată : „Noaptea cu dragoste“. 22,00 Muzică de dans. 23,05 Concert de muzică ușoară. 24,00 Opera „Castelul ducelui Barbă Albastră" de Béla Bartók. PROGRAMUL III : 21,20—22,59 Seară de operă : „Boris Godunov“ de Mussorgski. Prolog, actele I si II. PROGRAMUL 1: 5,05 Criteea de întrecere. 6,07 Muzici uşoară. 7,30 Sfatul medicului : Aerofagia. 8,06 Melodii de estradă. 6,01 Muzică din opere. 10,29 Mu Nr. 198 .......-Ligi COLOROM COPLEA produce: — Coloranţi pentru industria textila, de hîrtie și de pielărie — Pigmenţi organici pentru mase plastice, cerneluri, lacuri și vopsele — Produse intermediare, hîrtie heliografica, pro* duse ajutătoare pentru industria de cauciuc — Coloranţi Gallus pentru uz casnic. re produse de artizanat si arta populară 1 obiecte de artă , decorativă , amintiri și cadouri