Munca, mai 1964 (Anul 20, nr. 5127-5151)

1964-05-03 / nr. 5127

Pag. 2 MUNKA Nr. 5127 marea demonstraţie de­­ mi a munci din capitală Primăvara vieţii (Urmare din pag. 1) simbolizează năzuinţele lor de vii­tor. Invitaţii prezenţi în tribune a­­plaudă cu însufleţire strălucitoarea revărsare a tinereţii. Un grup de fetiţe şi băieţi se urcă la tribună şi l oferă garoafe roşii şi albe tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi­­celorlalţi conducători de partid şi de stat. Pionierii sunt îmbrăţişaţi cu căldură, îmbrăţişare care e dăruită parcă fiecăruia dintre copiii patriei. In acelaşi timp, spre cerul uşor presărat cu nori, s-au ridicat sto­luri de porumbei, buchete de baloa­ne de care sunt aninate lozinci. Slavă partidului!“, „Trăiască 1 Mai!“, „Trăiască pacea !“. Copiii noştri, educaţi în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, al internaţionalismului proletar, a­­vînd sădită în mintea şi inima lor dragostea pentru cunoaşterea şi în­suşirea cuceririlor ştiinţei şi tehni­cii, artei şi culturii îşi îndreaptă faţa spre viitor. Aceste măreţe şi nobile simţăminte, cultivate de par­tid în rîndurile tinerei generaţii vor da roade bogate. Ei vor continua grandioasa operă începută de pă­rinţii lor, ridicînd pe culmi tot mai înalte patria noastră socialistă. Trec rinduri, rindur­ i pădure de steaguri, scăldată in­­purpură, vesteşte apariţia coloanelor oamenilor muncii din Capitală. Pare că însăşi primăvara muncitoare a coborît de pe schelele care săgetează înălţimile Bucureştiului şi ale ţării, a ieşit pe porţile marilor uzine şi s-a îndreptat spre locul tradiţional al marilor noastre demonstraţii. Trec rinduri, rinduri muncitorii.» Piaţa Aviatorilor a fost inundată de tumultul uralelor şi ovaţiilor. Prin înflăcărate lozinci, scandate de de mii de piepturi, demonstranţii îşi exprimă ataşamentul profund faţă de conducătorul poporului — partidul, îşi manifestă bucuria şi satisfacţia faţă de succesele repurtate de po­porul nostru în construcţia socialis­tă, faţă de prosperitatea economică şi social-culturală a ţării, care consti­tuie o contribuţie de seamă la întă­­rirea sistemului mondial socialist, a unităţii marii comunităţi frăţeşti a ţărilor socialiste. Alte lozinci sunt închinate atotbiruitoarei învăţături marxist-leniniste, unităţii şi coezi­­unii mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Răsună salu­turi frăţeşti adresate poporului so­vietic, constructor al comunismului, tuturor popoarelor care construiesc socialismul, clasei muncitoare, po-pioarelor din ţările capitaliste care­uptă pentru libertate, democraţie, pace şi progres social, popoarelor din ţările coloniale şi dependente care luptă împotriva jugului imperialist, pentru libertate şi independenţă na­ţională, în fruntea rîndurilor nesfîrşite de bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, veniţi la marea sărbătoare, înaintează un car alegoric care înfăţişează glo­bul pămîntesc străjuit de muncitori în salopetă albastră. Cu litere mari este scrisă data de 1 Mai. Grupuri de muncitori poartă mari portrete ale ge­nialilor dascăli ai proletariatului in­ternaţional : Marx-Engels-Lenin. Alte grupuri poartă portretele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale celor­lalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. In şuvoiul uriaş al manifestanţilor se zăresc panouri înfăţişînd realiză­rile obţinute de oamenii muncii din Capitală în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noas­tră. „Socialismul, zi de zi, noi îl vom desăvîrşi" — se auzea scandată cu fermitate o lozincă. Ea cuprindea în­suşi sensul muncii rodnice pe care clasa muncitoare, întregul nostru po­por o desfăşoară. Cifrele, cu capacitatea lor de sin­tetizare, demonstrează în mod eloc­vent ritmul rapid în care se dezvoltă economia noastră naţională. Şi acest tablou al realizărilor este impresio­nant. Şase mari grafice înfăţişează succesele obţinute de oamenii muncii din întreprinderile Capitalei. Planul producţiei globale pe anii 1962—1963 a fost îndeplinit în industria Capitalei în proporţie de 102,4 la sută. Tot în ultimii doi ani s-au obţinut econo­mii suplimentare la preţul de cost în valoare de cca. 920 000 lei şi aproape 330 000 lei beneficii peste plan. Oa­menii muncii din Capitală se mîn­­dresc cu faptul că industria bucu­­reşteană realizează acum în numai 35 de zile întreaga producţie a anului 1938, Bucureştiul a devenit un puter­nic centru economic al patriei noastre. Produsele de înaltă tehnicitate pe care Capitala le dăruieşte ţării într-o bogată gamă se bucură de multă a­­preciere. Este elocvent faptul că nu­mai în ultimii doi ani au fost asimi­late în diverse faze de fabricaţie peste 1 000 tipuri de produse noi. Deasupra uriaşei tălăzuiri multico­lore, străbătută de cîntece şi urale şi inundată de flori, se înalţă panouri care oglindesc succesele repurtate în întrecerea socialistă de oamenii mun­cii din Capitală în îndeplinirea anga­jamentelor luate spre cinstirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei. „Noi cu dragoste muncim, pla­nul să-l îndeplinim !" — scandau cei care păşeau cu mîndria muncii înde­plinite prin faţa tribunelor. Şi dragos­tea despre care vorbea lozinca lor era cuprinsă şi în faptul că, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „23 August" raportau că în perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă acum au depăşit sarcinile de plan cu 3 400 000 lei la producţia glo­bală şi cu 2 500 000 lei la producţia marfă, realizînd economii suplimen­tare în valoare de 7 300 000 lei. Şi în faptul că muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de la „Autobuzul" aduceau la cunoştinţă că în preajma zilei de 1 Mai a ieşit pe porţile uzinei lor cel de-al­­ 300-lea vehicul fabricat în a­­cest an. Şi în faptul că filatoarele şi ţesătoarele de la întreprinderea pen­tru industria bumbacului înmănun­chează, scrisă pe o pancartă, o parte din realizările lor : „In primul trimes­tru al anului, planul producţiei glo­bale a fost îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. In aceeaşi perioadă au fost create 150 desene noi" . In marele torent primăvăratic, în­cărcat cu flori, cu panouri sărbăto­reşti, păşesc muncitorii de la uzinele „Griviţa Roşie", „Timpuri Noi", „Se­mănătoarea", „Vulcan", de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti", de la alte şi alte întreprinderi bucu­­reştene. Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului despre înde­plinirea înainte de termen a planuri­lor de producţie, despre economiile realizate. In rîndul strălucitoarelor coloane sărbătoreşti se află şi muncitorii celor II noii întreprinderi industriale cu care s-a îmbogăţit Capitala în primii patru ani ai sesenarului, între care cei de la „Danubiana", întreprinderea pentru piese de radio şi semiconduc­tor­, Fabrica de maşini-unelte şi agre­gate, Fabrica de radiatoare şi băi şi altele înzestrate cu utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Cît vezi cu ochii, o mare de oameni, fremătătoare de bucurie şi entuziasm. Printre rîndurile dese, înconjurate de mii şi mii de buchete de flori şi stea­guri se zăresc nenumărate portrete ale fruntaşilor în întrecerea socialistă. Sînt şi portretele cazangiului Ilie Sandu, turnătorului Gheorghe Vasile şi matriţerului Grigore Gheorghe de la uzinele „23 August", ale operatorului chimist Ilie Dumitru şi inginerului Ni­­culae Decu de la „Danubiana", al fila­toarei Florica Toader de la întreprin­derea pentru industria bumbacului — cîţiva din miile de muncitori, tehni­cieni şi ingineri din Capitală, frun­taşi în întrecerea socialistă pe anul 1963, în cîntec şi joc, pline de frumuseţe robustă, coloanele de oameni ai mun­cii din Capitală trec ca un torent prin Primăvara aceasta a găsit Capi­tala patriei noastre socialiste tot mai măcăratic prin Piaţa Aviatorilor. Fie­care nouă coloană aduce cu ea un nou raport însufleţitor de izbînzi do­­bîndite în înfăptuirea politicii parti­dului şi hotărîrea nestrămutată de a da viaţă mobilizatoarelor angajamente luate în înflăcărată întrecere socia­listă în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei. Izvorite din bucuria nestăvilită a inimilor, miile şi miile de glasuri care raportau succesele muncii s-au împle­tit cu cîntecul viorilor, cu melodiile populare, cu vibrarea marşurilor mun­citoreşti, cu frumuseţea şi strălucirea primăverii, împlinită sub aspect urbanistic, tot mai strălucitoare, în soarele de mai, Bucureştiul surîde prin mii şi mii de ferestre ce s-au deschis larg pe ver­ticalele sutelor de blocuri pastelate — palate de oţel, beton şi sticlă, creaţii de talente ale anilor noştri li­beri. Iată, în marea de oameni care se îndreaptă acum spre Piaţa Avia­torilor se găsesc şi constructorii, cei ce împodobesc Capitala cu salba multicoloră a blocurilor de locuit, cei ce ridică spre înălţimi păienjenişul schelelor şi braţele macaralelor. Oamenii schelelor poartă panouri şi grafice, care alegorice care oglin­desc munca lor harnică şi avîntată. In mijlocul lor păşesc muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii de construcţii şi montaj nr. 5. Ei poartă cu justificată mîndrie Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară, acordat de Consiliul Central al Sindicatelor. Pentru oamenii muncii, Bucureş­tiul construieşte. Frumos, modern, durabil. Aceste atribute le întîlneşti înmănunchiate şi în blocurile care însumează circa 50 000 de aparta­mente, date în folosinţă în Capitală în perioada anilor 1960—1963. Un alt panou purtat de construc­tori arată că în primii patru ani ai şesenatului au fost construite în Ca­pitală numeroase magazine moderne, dispensare şi policlinici, şcoli cu 800 săli de clasă, cămine studenţeşti cu circa 7 000 de locuri, cinematografe şi alte obiective social-culturale. Toate acestea sporesc frumuseţea Bucureştiului, îl întineresc. Pretu­tindeni, de la însorita Cale a Grivi­­ţei, pînă la noul peisaj sculptat în detalii marmoreene al cartierului Balta Albă, întîlneşti blocuri svelte, elegante, pline de prospeţime. Aceas­tă tinereţe, inundată în lumină şi cu­loare, această haină strălucitoare a Capitalei noastre i-a dat-o socialis­mul, care a transformat-o într-un oraş modern, demn de epoca pe care o trăim. OAMENII SCHELELOR ÎNSORITE Trec oarele alegorice Cîntec, joc şi voie bună Din nou cu tăticu la demonstraţie ^ OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OO OO OO OO OO CO OO OC OO Ojj g In primele rînduri ale coloa- \ 8 nei raionului „23 August" a \ 8 păşit la marea demonstraţie de \ 8 1 Mai a oamenilor muncii din \ Capitală colectivul marii uzine­­ bucureștene „23 August". Des- \ fășurînd larg întrecerea so- \ cialistă, muncitorii, inginerii și­­ tehnicienii de aici raportează­­ că angajamentele luate în \ 1 cinstea celei de a XX-a aniver- 3 3 sări a eliberării patriei se înde- § 0 % 1 plinesc cu succes. 3 Foto : P. COZIA \ ”J OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OO OO OO OO CO OO OO OO OO OC OO OCXM Pentru viaţa ce-o trăim, partidului mulţumim! Din tălăzuirea nesfîrşită a de­monstraţiei se aud scandate : „Ne conduci, partid iubit, Spre trai bun şi fericit!“ Şi apoi, mai puternice, izvorîte din­­tr-o recunoştinţă profundă, caldă :­­ „Pentru viaţa ce-o trăim, Partidului mulţumim!“ Privirile sunt atrase către oameni îmbrăcaţi în pitoreşti costume na­ţionale. Sunt reprezentanţii colecti­viştilor din satele regiunii Bucu­reşti , ai acelora care, la marea sărbătoare, raportează că execută lu­crările agrotehnice la timpul optim, pentru a sili pămîntul să dea roade tot mai bogate. Şi pe măsură ce in­trau în vasta Piaţă a Aviatorilor, tarafurile căpătau glas tot mai pu­ternic, iar horele se înteţeau. Ho­reau oamenii — şi din mijlocul lor se ridica pancarta pe care erau scrise, cu litere mari: „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colectivis­tă, temelia de neclintit a regimului democrat popular !“ Veselia, însufleţirea ei care de­monstrau, exprimau hotărîrea ţăra­nilor colectivişti de a munci neobo­sit pentru întărirea economico-or­­ganizatorică a gospodăriilor agrico­le colective, pentru a îndeplini me­nirea gospodăriilor agricole colecti­ve de a asigura volumul necesar de produse agroalimentare. Ştiinţa şi cultura în slujba poporului Din coloanele nesfîrşite ale de­monstraţiei, deasupra cărora parcă este sădită o grădină multicoloră de flori ce se unduiesc în adierea vîntului primăvăratic, se înalţă cî­­teva panouri mari reprezentînd su­gestiv dezvoltarea ştiinţei şi cultu­rii socialiste în patria noastră. Ele mărturisesc prezenţa, la marea săr­bătoare a muncii, a oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură. Intelectuali­tatea noastră ieşită din popor şi strîns legată de năzuinţele lui, a contribuit, în toţi aceşti ani, în mod nemijlocit la înflorirea patriei so­cialiste, la ridicarea prestigiului ei ştiinţific şi artistic. Pe un grafic, o săgeată arata di­namica creşterii numărului studen­ţilor — viitoarele cadre de specia­lişti necesari economiei naţionale. Se arată că în anul 1963/1964, în în­treaga ţară, au intrat în anul I al cursurilor învăţămîntului superior de 2,2 ori mai mulţi tineri şi tinere decit în anul 1959/1960. Braţ la braţ cu studenţii romîni care manifes­tează cu entuziasm, se află sute de tineri care studiază la Bucureşti ve­niţi aici din aproape 50 de ţări ale lumii. Alături de studenţi erau şi sute de profesori şi conferenţiari de la Universitatea Bucureşti, Ins­titutul Politehnic, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” şi celelalte institute de învăţămînt superior. In rîndurile oamenilor de ştiinţă şi cul­tură se aflau şi membrii colective­lor institutelor de cercetări ştiinţifi­ce care ajută la rezolvarea proble­melor complexe izvorîte din desfă­şurarea construcţiei socialismului în ţara noastră. Studenţii, oamenii de ştiinţă, ar­tiştii, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" sau Teatrul de Operă şi Balet, care au dus faima bogăţiei noastre spirituale pînă departe, pes­te hotarele ţării, manifestînd, de ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, şi-au exprimat recunoştinţa lor faţă de partid şi guvern pentru minunatele condiţii create de statul nostru democrat­­popular dezvoltării culturii. Cadenţa marşului tinereţii Trupuri oţelite, priviri drrze, pas caden­ţat. Prin faţa tribunelor trec sportivii în frunte cu campionii mondiali, olimpici, eu­ropeni şi naţionali. Braţele lor vînjoase poartă flori şi steaguri ce flutură gingaş în primăvară. Din uriaşul fluviu al celor care au venit să sărbătorească ziua de 1 Mai, sportivii au raportat despre succe­sele obţinute în acest an : cucerirea titlu­lui de campioni mondiali la handbal mas­culin în şapte, cîştigarea Cupei campioni­lor europeni la handbal în şapte mascu­lin şi feminin, stabilirea unui nou record mondial de juniori la aruncarea ciocanului prin Gheorghe Costache, pentru a şasea oară consecutiv cîştigători ai „Cupei ţă­rilor latine“ la tir şi două titluri de cam­pioni balcanici. „ Bogat este bilanţul cu care sportivii se prezintă la marea sărbătoare. Prima edi­ţie a Spartachiadei republicane, cea mai mare competiţie de masă din istoria spor­tului din patria noastră, se bucură de un mare succes. Deşi prima etapă, pe asocia­ţie, încă nu s-a încheiat, aproape două milioane de oameni ai muncii au fost prezenţi în sălile şi pe terenurile de sport pentru a se întrece la disciplinele prefe­rate. Sportivii de performanţă, în frunte cu cei 89 de maeştri emeriţi ai sportului şi 959 maeştri ai sportului, care au adus multe rezultate de valoare şi au ridicat prestigiul sportului din ţara noastră, ajută practic la organizarea şi desfăşurarea în­trecerilor din cadrul spartachiadei. ...Flutură în adierea vîntului, steaguri, eşarfe, flori. Sportivii Capitalei, prin mari mişcări de ansamblu, prin culorile costume­lor lor, prin mişcări graţioase şi precise au înscris cu trupurile lor 1 MAI, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc, P.M.R., iniţialele partidului drag, căruia sportivii îi mulţumesc pentru mi­nunatele condiţii create mişcării de cultu­ră fizică şi sport, R.P.R., numele patriei scumpe, cuvântul PACE, năzuinţă a oa­menilor muncii din toate ţările. Plini de inventivitate, sportivii aparţinînd asocia­ţiilor şi clubului „Metalul“ au făcut un exerciţiu cu scări. simbolizînd avîntul construcţiilor din ţara noastră. Atleţii şi atletele, fotbaliştii, baschet­­baliştii, boxerii, rugbiştii, voleibaliştii, au salutat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat aflaţi în tribună. ★ Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, care a durat 4 ore şi la care au luat parte peste 250.000 de oameni ai muncii, elevi ai şcolilor medii şi profesionale, studenţi, a luat sfârşit cu intonarea „Internaţionalei", cîntecul drag al tuturor celor ce muncesc din lu­mea întreagă. M. NOVAC G. PANTAZI N. ALEXANDRU Măiestrie, forţă, curaj

Next