Munca, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5489-5515)
1965-07-01 / nr. 5489
Pag. 2-a RAID prin locurile pitoreşti ale Capitalei CU ŞI FĂRĂ MUZICĂ Zeci de mii de bucureşteni au „emigrat“ duminică spre locurile pitoreşti din Capitală şi din împrejurimile ei, căutînd adăpost de caniculă, sub umbra pădurilor sau în apa răcoroasă a ştrandurilor şi lacurilor. Spre seară, pe unele estrade amenajate în aceste locuri, formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor au oferit celor veniţi aici frumoase şi variate programe artistice. O scurtă incursiune spre locurile de agrement şi de odihnă, cit şi părerea unor cetăţeni privind organizarea petrecerii timpului liber, ne-a îndreptăţit să inserăm cîteva din aceste aspecte, încep programele. Lipsesc indicatoarele, lipsesc afişele. Cine să se intereseze de toate acestea cînd uneori responsabilii estradelor nu dau pe acolo cu săptămînile, lăsînd total în baza tehnicienilor cu staţiile de amplificare ?! • Deşi unităţile comerciale dispun, în general, de spaţiu suficient de desfacere, totuşi de la anumite ore nu se mai găseşte nici un strop de bere, apă minerală sau sifon, băuturi răcoritoare mult solicitate. • Timpul liber al cetăţenilor nu se rezumă numai la orele de odihnă pe plajă, în pădure sau în jurul estradelor de amatori. Se pot organiza de sindicate felurite manifestări atractive şi utile , serbări cîmpeneşti la care să participe numeroase colective, seri de dans. Se pot organiza împreună cu organizaţiile U.T.M. şi U.C.F.S. manifestări sportive cum ar fi, de pildă , întreceri nautice, concursuri de înnot, meciuri de volei şi alte jocuri cu mingea, concursuri de şah etc. Şi, din păcate, aceste manifestări sînt complet neglijate. Ar fi deosebit de interesant dacă întreg colectivul unei fabrici, uzine ori instituţii ar organiza o ieşire cu salariaţii şi familiile lor, într-unul din locurile de agrement duminical. In acest fel ar participa toate formaţiile artistice de amatori respective care ar răspunde de tot programul de dimineaţă pînă seara. In felul acesta se creează condiţii care duc, implicit, la ridicarea calităţii manifestărilor artistice. Timpul liber al oamenilor muncii constituie o problemă de importanţă majoră atit pentru sindicate, cit şi pentru sfaturile populare, organizaţiile U.T.M. şi U.C.F.S., care pot şi trebuie să-şi aducă contribuţia împreună pentru organizarea în chip cit mai plăcut, recreativ şi instructiv a zilelor şi orelor de odihnă ale cetăţenilor. Lipsurile semnalate scot in evidenţă slabul control exercitat de Consiliul local al sindicatelor Bucureşti şi de consiliile raionale ale sindicatelor din Capitală asupra felului cum se desfăşoară activitatea cultural-artistică în parcurile şi locurile pitoreşti din oraş şi împrejurimi. Ele nu privesc cu destul simţ de răspundere programarea formaţiilor artistice ale sindicatelor. Duminică de exemplu, au fost programate la cite o oră interval pe trei estrade in trei locuri diferite, aceleaşi formaţii artistice. Au uitat tovarăşii care s-au ocupat cu această programare să achiziţioneze şi trei elicoptere pentru că oricum, distanţele între estrade nu pot fi neglijate. Din birou, nu se poate şti că uneori calitatea spectacolelor lasă de dorit, că uneori, programele se alcătuiesc pe loc, la voia intimplării. Lipsuri în asigurarea unor zile de odihnă recreative are şi Sfatul popular al Capitalei, îndeosebi în ceea ce priveşte organizarea transporturilor, aprovizionarea unităţilor comerciale, administrarea estradelor, programarea formaţiilor artistice ale caselor de cultură raionale. Timpul nu aşteaptă, iar vara e scurtă. Măsurile trebuie luate urgent. D. NEGOIŢA, C. ANDREI, P. IGNAT Aplauze în inima pădurii Un nesfîrşit convoi de motociclete, maşini, autobuze s-a scurs încă din zorii dimineţii spre lacul şi pădurea Snagovului, unul dintre cele mai plăcute şi pitoreşti locuri de odihnă din împrejurimile Capitalei. Program nautic, plaje, jocuri cu mingea, grătar cu mititei, bere rece şi muzică. Spre seară, lingă estrada artiştilor amatori şi-au dat întîlnire toate vîrstele, oameni ai muncii din Capitală şi satele învecinate, nelipsind, fireşte, nici amatorii de frumuseţi ale naturii veniţi din Ploieşti sau chiar din localităţi mai îndepărtate. Şi-a făcut apariţia pe scenă orchestra de muzică uşoară a sindicatului uzinelor „Autobuzul“ din Capitală. O clipă de linişte şi bagheta dirijorului a zvîcnit scurt. Melodie după melodie se revarsă în imensitatea pădurii. Ai impresia că te afli într-o uriaşă sală de concerte cu o rezonanţă perfectă. Aplauzele spectatorilor au răsplătit cu prisosinţă pe talentaţii artişti amatori. Nu mult după aceea şi-au dovedit măiestria echipa de dansuri şi fanfara de la aceeaşi uzină. La Snagov, oamenii s-au simţit bine, plecînd voioşi şi mulţumiţi de organizarea plăcută a timpului lor liber. ...Estrada artiştilor amatori din noul cartier Niţu Vasile. Aici, o dată cu apusul de soare au suit pe scenă artiştii amatori de la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Capitală. Cetăţenii ştiau că se va prezenta un program artistic şi, tocmai de aceea, veniseră încă din vreme pentru a ocupa locuri cit mai aproape de scenă. Rind pe rînd, alte formaţii, ca cele ale sindicatelor de la întreprinderea „Tiparul“ şi Fabrica de bere Rahova au evoluat cu măiestrie, stîrnind admiraţia spectatorilor. Vine? Nu vine! Pe pajiştea din faţa estradei grădinii Băneasa sutele de oameni aşteaptă. Minutele se scurg cu încăpăţînare. Ceasurile sunt tot mai des consultate. De la un timp, nerăbdarea îşi face loc, discuţiile se aprind, unii se lasă păgubaşi, alţii însă... mai aşteaptă. A trecut mai bine de o oră. Ca un refren, se reia întrebarea : „Vine ?“ Pînă la urmă n-au venit. Pe bună dreptate, cetăţenii s-au supărat de neseriozitatea membrilor orchestrei sindicatului I.U.C.T.-Otopeni care s-au lăsat în van aşteptaţi. ...La estrada din prelungirea Ferentari, la ora 19 singura persoană — de altfel dusă pe gînduri — era Anton Tăvală, tehnicianul staţiei de amplificare. Oamenii, obişnuiţi ca programele să înceapă la timp, şi-au pierdut răbdarea aşteptînd în zadar echipa artistică şi soliştii întreprinderii de blănuri „Republica“. ...De pe scena estradei Izvor n-a izvorît nici o melodie, Vlaicu Corlătescu, responsabilul estradei, e supărat. Răsfoieşte o carte, o închide, iese afară, se uită în zare, dar degeaba. Cînd şi cînd dă explicaţii celor care aşteaptă : — Dacă n-au venit pînă acum... nici nu mai vin, îmi pare rău ! Erau anunţaţi cei de la „Electromagnetica“. ...La ştrandul Buda-Argeş, acolo unde se află o frumoasă estradă, cetăţenii au ascultat doar muzica transmisă de staţia de amplificare pentru că, nici aici, formaţiile artistice de amatori programate n-au catadicsit să priceapă că sunt aşteptate de peste 1 000 de oameni. De altfel, aici se întîmplă fenomenul invers : uneori artiştii amatori îşi aşteaptă zadarnic spectatorii. Cu o duminică înainte, la ora 19, cei mai mulţi din oamenii veniţi la ştrand au plecat la autobuz, deşi formaţia artistică sosise. E şi firesc , sunt prea puţine maşini şi rişti să rămîi fără loc. S-ar cuveni ca spectacolele să fie programate mult mai devreme şi să se popularizeze temeinic. O situaţie asemănătoare s-a petrecut şi la Pădurea Pustnicul. Aici cu chiu cu vai, Ion Georgescu, secretarul comitetului sindicatului de la Uzina de pompe Bucureşti, a reuşit să improvizeze o aşa zisă orchestră formată din... 4 instrumentişti şi un solist. Atît! Vă închipuiţi ce fel de spectacol a fost dat. Echipa de dansuri a aceleiaşi uzine... lipsă la „apel“! Ce fel de obraz au tovarăşii vizaţi mai sus ? Asaltul autobuzelor ••• Desigur, e greu să te încumeţi a lua cu asalt maşinile arhiaglomerate. Riscul e prea mare. Dimineaţa aglomeraţie, seara la întoarcere, aglomeraţie. Care-i cauza ? întreprinderea de transporturi Bucureşti şi întreprinderea I.R.T.A. nu pun destule mijloace la dispoziţia călătorilor spre Buda-Argeş. SpreSnagov sau pădurea Pustnicul circulă de asemenea prea puţine autobuze, dar nu numai atît. La Snagov, de pildă, atunci cînd oamenii se simt mai bine, cînd vor să mai petreacă cîteva ore la restaurant sau pe marginea lacului, trebuie să plece. Ultima maşină îşi înghesuie călătorii la ora 19,30. Dar, ca să prinzi această maşină îţi mai trebuie o orădouă de făcut coadă la casa de bilete. In această problemă deosebit de stringentă comentariile nu mai au rost. • •• şî alte deficienţe • La mai toate aceste locuri de agrement, e dificil să găsești scenele în aer liber sau să afli la ce oră Situat pe versantul prahovean al Bucegilor, Hotelul Alpin (cota 1400), este o bază turistică modernă, un loc excelent de odihnă și un punct principal de plecare în excursii pe masivul Bucegi Foto : ST. ALBESCU MUNKA POŞTA REDACŢIEI VASILE RADULESCU din Bucureşti întreabă dacă timpul cît a lucrat la un spital ca medic intern se consideră vechime în muncă. RĂSPUNS : Activitatea de intern şi extern de spitale constituie vechime în muncă şi se înscrie, ca atare, in carnetul de muncă dacă se face dovada că cel în cauză a primit pe această perioadă salariu sau că a funcţionat pe un post bugetar. COSTEL SOARE din Braşov, ţinînd seama că în timpul practicii, elevii şcolilor tehnice de maiştri participă efectiv la realizarea sarcinilor de plan ale locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea, dispoziţiile legale prevăd că ei pot fi premiaţi o dată cu salariaţii de la locurile de muncă unde fac practica, bineînţeles dacă au fost îndeplinite condiţiile şi criteriile prevăzute în Regulamentul de premiere şi dacă au contribuit efectiv la realizarea sarcinilor de plan. Premiile acordate nu pot depăşi însă 30 la sută din indemnizaţia primită pe perioada efectiv lucrată in timpul practicii. CRISTEA MORARU din Braşov, întreabă în ce grupă de muncă se încadrează vopsitorii daco, în vederea pensionării. RĂSPUNS: Vopsitorii care vopsesc permanent cu vopsele preparate pe bază de nitroceluloză sau săruri și oxizi de plumb — din rîndul acestora fac parte și vopsitorii daco — se încadrează in grupa a H-a de muncă în vederea pensionării. llzina de aluminiu de la Slatina (Urmare din pag. ty cit or la presa de electrozi, an gigant cu o forţă de 25 de milioane de ocale. Ca să trăieşti cu el emoţia primului demaraj şi durerea în faţa rebuturilor din proba tehnologică trebuie neapărat să ştii cum a ajuns aici. Pînă acum un an s-a aflat printre constructorii de maşini din Bocşa, care s-au întrecut să trimită marelui şantier utilajele în grafic. Cu una dintre construcţiile metalice a ajuns aici şi montorul Ştefan Gheţi. N-a mai plecat. La Bocşa câştiga bine, avea o casă care nu era „la roşu“, cu instalaţiile neterminate, iar portar ca el n-a găsit nici azi echipa de fotbal „Metalul“. De ce a rămas ? Cum putea un tinăr ca Gheţi să nu fie prins de iureşul de pe Olt ? O întrecere care magnetizează valenţele elanului, pasiunii. Cine a mai văzut asemenea uzină ! Apoi, oamenii de aici au promis, cu greutatea pe care o dă angajamentului conştiinţa socialistă, cel mai scurt termen din cire s-au pomenit pe şantierele tarii. Să nu mai vorbim de competenţa profesională a lui Gheţi, care a şi lucrat la utilajele ce se montează... — De ce te-au necăjit atta rebuturile din probă ? — N-ai văzut ? Tocmai atunci venise televiziunea. Parcă poţi să explici un film că matriţei ii trebuie timp de încălzire ? Te vede ţara toată şi Bocşa... Electrozii au intrat in gheena celor 1 400 Celsius, s-au aşezat supuşi pe vetrele subterane pe care constructorii le-au plămădit cu patru luni înainte de soroc. Primele tiraje sunt dirijate de ingineri. Viitorii arzători sunt emotivi. Şcoala, cu lecţiile de luni de zile, se materializează brusc, neaşteptat, prin cea mai prozaică apăsare de buton. De fapt, nici „profesorul“, inginerul Alfred Catrain, nu-i atât de liniştit cit caută să pară. Deşi a topit neferoase la Întreprinderea de prelucrare a metalelor neferoase Bucureşti, a cercetat procesele la unul din institutele Academiei, a lucrat la documentaţia noii uzine... Dar, pe măsură ce flacările verzui se înteţesc şi pirtorul vuieşte constant muşchii feţei i se destină. Cu un gest prin care intră deopotrivă despovărarea şi bucuria, îşi invită elevii la pupitrele electronice. Cinstea primului schimb, de probă, ii revine lui Toader Ivăncescu, care s-a evidenţiat în timpul montajului. O asemenea preţuire i se face și lui Petre Costache, care o să preia electrodul după răcire, la pregătire. Mai are deci un răgaz. — Ți-ai schimbat meseria ? — De ! Eu sunt de aici, localnic... Localnic. Cu asta a spus totul. In oraș era o moară, un atelier de reparat site... Industrie, mă rog, ca intr-un centru cerealier. Costache încărca griu la siloz. Sigur, mecanizat. Tată-su ducea sacii in spinare. — Cred că ai reținut, zice proaspătul aluminist, ce spun despre noi, despre uzina noastră, documentele Congresului. încă II va crește capacitatea... Costache Petre visează cu ochii deschişi. Vede uzina in prima producţie, ba încă şi dezvoltată. Vede magistrala care va şterge definitiv izul provincial al localităţii. El o să fie un muncitor stăpin pe cea mai Înaltă tehnică şi copiii lui chimişti cu şcoli inalte. E îndreptăţit acest muncitor, ca oricare cetățean al patriei, să creadă in împlinirea celor mai scumpe năzuinţe, din moment ce ele sunt cuprinse in programul partidului. a • • • • * * • Intri in hala de electroliză și nu-fi vine să crezi. Ce să nu crezi ? Multe. Mai Intil, că acum doi ani pe aici puiau iepuroaicele. Ce să-i faci, Lunca Oltului e mare, o să-şi găsească iepurii alt sălaş. Apoi, de ce n-am spune-o, o hală la asemenea nivel tehnic nu vezi la tot pasul. Nu pentru că topeşte aluminiu şi nici pentru lungimea ei (mai bine de o jumătate de kilometru), ci pentru aidomatizarea proceselor. Aici muncitorii stau în nişte fotolii macdrale care se plimbă pe cablu. Munca constă in manevrarea butoanelor. Poftim de caută comparaţie ! Cum să nu te miri tu, care o vezi prima oară, dacă o admiră şi făurarii ei" După ce au predat-o in probe tehnologice, constructorii nu mai au ce căuta in hală. Trebuie spus că incinta uzinei are de acum şi şosele betonate. Ei bine, toate drumurile constructorilor (dimineaţa, seara, sau cu un prilej oarecare) trec pe la electroliză. Păşesc mineri şi, dacă au timp, sunt cei mai competenţi ghizi. — Aproape trei mii de tone conductori sint montaţi la cuve. Şi Intr-un timp record. — Ne-am mai văzut undeva — De, am cu om... — Nu eşti de la Şantierul naval din Balaţi ? — De acolo. Dar acum, de aici. — Tot cu sudura ? — Ehe ! Aici să vezi sudură. Sub strat de argon. Fă-ţi timp şi vino In hala cealaltă, unde suntem in toi. Te duci să-l vezi la lucru, la montat cuve de electroliză, pe Ion Ganea, vestit vaporean. Nu se putea să nu se şi aici In mare cinste. Conduce un lot care deţine diploma de fruntaş pe şantier şi care, bineînţeles, îşi supraindeplineşte angajamentele luate in cinstea Congresului partidului. Ca şi la vapoare, ca şi oriunde pe cuprinsul patriei ar munci, Ganea se înconjoară de tineri, ii creşte, ticăleşte, cum ii place să spună, la tocul întrecerii socialiste. Alături de el, nişte flăcăiaşi de prin partea locului, cum e Ştefan Stoica, Viorea Miu şi alţi ciţiva au ajuns montori cunoscuţi. Vreo cinci sute de constructori au cucerit aici distincţiile ce se acordă fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecere. Este şi asta o explicaţie a ramurilor atinse in şantier. Excavatorişti, betonişti, montări, electricieni, oameni care din clipa vestirii marelui eveniment din viaţa ţării n-au dorinţă mai fierbinte decât aceea de a trimite o probă de aluminiu românesc Congresului partidului. Angajamentul e al constructorilor dar şi al colectivului viitoarei uzine. Merită remarcat colectivul care intră în viaţă o dată cu angajamentul socialist. Oamenii uzinei există, muncesc alături şi paralel cu constructorii, sint prezenţi in şcoală şi la montaj, in laboratoare şi la probe tehnologice, lingă fiecare agregat.In timp ce şamotorii zidesc o parte dintre cuptoarele turnătoriei, in altele fierbe metalul. Metal cumpărat pentru probă , aşa cum are cumpărat zeci de ani pentru toate nevoile economiei, in cuptoare încă nu e aluminiul nostru. Dar izbinda dăinuie, pluteşte, o simţi la tot pasul. In fiecare dintre utilajele din ultimul furnal, in tot şantierul, in patosul muncii fiecărui om. Uzina de aluminiu e alinare pentru pămintul care a alimentat decenii cu minereu fabrici din ţări ce nu-l aveau. Noi aveam bauxită, dar cumpăram aluminiu, după cum cumpăram şi macaroane de la cei cărora le dădeam făină. O clipă şi încă o clipă. Apoi modernele cuptoare vor primi de la electroliză intîia şarjă. O aşteaptă, se pregătesc pentru fastuoasa primire inginerul Gheorghe Paraschiv, maistrul Constantin Popescu, turnătorul Nicolae Bildea şi alţi topitori care vor da Iniiiul aluminiu. Lingouri, bare, plăci, sirmă din aluminiu românesc, pentru tractoarele, autocamioanele, maşinile româneşti. Dacă stai şi te gindeşti bine, aici, pe Olt, şi-au dat întîlnire, la timpul potrivit, coaptele roade ale politicii partidului. Se putea oare face aluminiu, mare consumator de electricitate, fără milioanele de kilowaţi care aleargă azi pe drumurile noastre de aramă ? Dar să aruncăm şi o privire in cincinal, ca să vedem uzina aşezată in nodul energetic Craiova-Argeş-Porfile de Fier. Cea mai nouă fabrică orădeană trimite, in nişte vagoane bisierice, alumină. Un vlăstar al şesenalului, răsărit tot intr-lina din acbele în care nu se iriuimpa nimic, combinatul de la Turnu Măgurele, va trimite criolita. De la rainăriile Braziului şi oraşului Gheorghe Gheorghiu-Dej soseşte cocsul de petrol, iar de la cocseria cea nouă a Hunedoarei smoală de huilă■ Cea mai mare parte din utilajul uzinei poartă pecetea uzinelor noastre. Brăila, Sibiu, Piatra Neamţ, Satu Mare, Bocşa au mindria de a nu fi asistat pasive la renaşterea Slatinei. Urbea care găzduieşte titanul trăieşte ultimele zile de anonimat şi-şi leapădă curajoasă liniştea patriarhală. Dar viitorul, ca pretutindeni in marele şantier al ţării e şi aici prezent. Noua urbanistică şi-a croit impetuosu-i drum. Împleteşte schele şi dincolo de porţile şantierului, dezvăluie de sub cotraje locuinţele contemporaneităţii, blocuri splendide prin însăşi existenţa lor in preajma căsuţelor cu prispă, prin arhitectura, prin cromatica strălucitoare in soare şi in nopţile stişiate de luminile uzinei. ...Şi iată că dorinţa fierbinte a constructorilor de a trimite o probă de aluminiu românesc Congresului Partidului s-a realizat. Prima şarjă de aluminiu a fost elaborată. Cinematografe SĂRITURA IN ÎNTUNERIC, rulează la Capitol, orele 9,30; 11,48; 14; 16,30; 18,45; 21. LALEAUA NEAGRA — film pentru ecran panoramic, rulează la Patria (bd. Magheru nr. 12—14, tel. 1186 35) orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. FIUL CĂPITANULUI BLOOD - cinemascop, rulează la Republica (bd. Magheru nr 2, tel. 11 03 72) orele 9,45; 11,45; 14,00; 16,15; 19,00; 21,15, Festival (bd. Gheorghe Gheorghiu-De.T- gr. 14, tel. 15,63.84), orele 8,45; 10,45; 13,00; 15,45; 18,00; 20,15, Melodia (sos. Stefan cel Mare, tel. 12 06 88) orele 10,00; 12,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,60. Flamura (şos. Giurgiului nr. 155, tel. 23 07 40) orele 10,00; 13,00; 14,00; 18,00; 18,00; 20,00. ORDINUL ANNA — cinemascop, rulează la carpaţi (bd. Magheru nr. 39, tel. 13 92 72) orele 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. AMERICA, AMERICA — ambele serii — rulează la Luceafărul (bd. 1848 nr. 6, tel. 15 78 67) orele 10,00; 13,00; 15,00; 16,30; 20,00. Griviţa (cal. Grivitei, podul Basarab, tel. 17 08 58) orele 10,00; 1345; 16,30; 19,45. Modem (Pţa G. Coşbuc nr. 1, bl. 23 71 01) orele 10,00; 13,15; 16,30; 19,00. CANCAN — cinemascop — rulează la București (bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej. nr. 6, tel. 15 61 54) orele 9,30; 12,00; 16,00; 18,30; 21. DE DOI BANI VIOLETE — rulează la Feroviar (cal. Grivitei nr. 80, tel. 16 22 73) orele 9,30; 11,30; 13,45; 18,00; 18,15; 20,30. Excelsior (bd. 1 Mai nr. 174, tel. 81 10 88) orele 10,00; 12,15; 18,15; 18,45; 21,15. FEMEIA NECUNOSCUTA — rulează la Victoria (bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 7, tel. 16 28 79) orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Tomiscal Văcărești, nr. 21, tel. 21 40 46) orele 8,30; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00. Floreasca (str. J. s. Bach nr. 2, tel. 12 28 30) orele 10,30: 13,00; 15,30; 18,00; 20.30. SCARAMOUCHE — cinemascop — rulează la Lumina (bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 12, tel. 16 23 35) orele 10,00: 12,00; 14,00; 16,00: 18,15; 20.30. Unirea (bd. 1 Mai nr. 143, tel. 1710 21) orele 16,00; 18.15. HANKA — rulează la Union (bd. 13 Decembrie nr. 5—7, tel. 13 49 04) orele 15,00; 18,00; 2f,36. cînd martin AVEA 14 ANI — rulează la Doina (str. Doamnei nr. 9, tel. 61 35 38) orele 11,30; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30 (Program pentru copii la ora 10,00). secolul gîndIRII OMENEŞTI — Locuinţa — Soare in sticlă — Fictînd in tur» Iosef Kelmonski — Artişti amatori — rulează la Timpuri Noi (bd. Gheorghe Gheorghiu- De.1 nr. 18, tel. 15 8110) orele 10,00; 17,00 in continuare 10,00; 21,00. RABY MÁTYÁS — rulează la Giuleşti (cal. Giuleşti nr. 56, tel. 17 5548) orele 16,00; 10,15; 20,30. PE URMELE LUI AHMED — rulează la Cultural (Ptavie Pintilie nr. 2, tel. 16 25 39) orele 16,00 18,15; 20,30). ASTA-I TOT CE S-A ÎNTÎMPLAT — rulează la înfrăţirea Intre popoare (bd. Bucureştii Noi, tel. 713164) orele 10,30; 18,00; 18,00; 20,00. Volga (sos. Iile Finti- Jie nr. 61, tel. 11 91 26) orele 10,00; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. NUNTA CU PERIPEȚII — rulează la Dacia (cal. Grivitei nr. 137, tel. 16 26 10) orele 9,15; 16,15; în continuare 18,15; 21,00. Drumul Sării (str. Drumul Sării nr. 30, tel 14 10 37) orele 16,00; 18,15; 20,30. .TOE LIMONADA — cinemascop — rulează la Buzeşti (str. Buzesti nr. 9—11, tel 15 62 79) orele 14,00; 16,15; 18,30. NEVASTA NR. 13 — rulează la Crîngaşi (şos. Crîngaşi 42, tel. 17 38 81) orele 16,00; 1845; 20,30. NU TE ATINGE DE FERICIRE — rulează la Cosmos (şos. Fantelimon nr. 89, tel. 35 1945) orele 16,00; 18,15; 20.30. WINNETOU — cinemascop — rulează la Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57, tel. 17 05 47) orele 10,00; 12,15; 16,00; 1845; 20.30 Mioriţa (cal. Moşilor nr. 127, tel. 14 27 14) orele 9,30; 11,45; 14,00; 1645; 18,30; 20.45. ARENA CIRCULUI — rulează la Flacăra (cal. Dudesti nr. 22, tel. 21 35 40) orele 16,00; 1845; 20,30. BINE ATI VENIT! — rulează la Vitan (cal. Dudesti nr. 37. tel. 21 39 82) orele 16,00; 13,00; 20,00. SPRE CULMI — rulează la Munca (sos. Mihai Bravu nr. 221. tel. 21 50 97) orele 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Rahova (cal. Rahovei nr. 118, tel. 28 91 CD) orele 15,00; 17,00; 19,00. DOI BĂIEŢI CA PUNEA CALDA — rulează la Popular (str. Mătăsari nr. 31, tel. 35 15 17) orele 16,00; 18 45 ; 20,30. ROŞU ŞI NEGRU — ambele serii — rulează la Arta, (cal. Călăraşi nr. 153, tel. 21 31 86) orele 11; 16,00; 1945. OLIVER TWIST — rulează la Moşilor (cal. Moşilor nr. 221, tel. 12 52 93) orele 15.30; 18.00. LOGODNICELE VĂDUVE — Gura lumii — rulează la Viitorul (str. M. Eminescu nr. 127, tel. 11 48 03) orele 16.00; 1845 . 20.30. RACHETELE NU TREBUIE SA DECOLEZE — Şapte secole mai tîrziu — rulează la Colentina (sos. Colentina nr. 84, tel. 35 07 09) orele 16,00; 18,00; 20,00. NE ASUMAM RĂSPUNDEREA — rulează la Progresul (șos. Giurgiului nr. 3, tel. 23 94 10) orele 15,30; 18,00; 30,15. CRONICA UNUI BUFON — rulează la Lira (cal. 13 Septembrie nr. 196, tel. 15 66 66) orele 15.30; 18.00. FERNAND COWBOY — rulează la Ferentari, (bol. Ferentari 86, tel. 23 17 50) orele 16,00; 18,15; 20,30. REGINA CÎNTECELOR — rulează la Cotroceni (str. Cotroceni nr. 9, tel. 13 62 56) orele 13,45; 16,00; 18,30; 21,00. Duminică ora 10,30. NEAMUL ŞOIMARESTILOR — cinemascop — ambele serii — rulează la Pacea (bd. Uverturii nr. 70—72, tel. 31 32 52) orele 10,00; 16,15; 19,30. Nr. 5489 Trepte.. Fotó : N. ALEXANDRU Pe temele protecţiei muncii Automulţumirea nu are ce căuta! Ca în orice întreprindere asemănătoare, la Fabrica de geamuri din Scăeni, condiţiile de muncă sunt întrucîtva mai dificile. Este ştiut doar că geamurile se fabrică la temperaturi înalte, că manipularea este greoaie, că se lucrează cu pulberi care viciază atmosfera înconjurătoare. Cu atît mai mult se impune deci ca protecţiei muncii să i se acorde atenţie deosebită. Acest subiect a făcut obiectul unei discuţii purtate cu inginerul V. Dragoş, directorul întreprinderii. El ne-a relatat următoarele : — „Faţă de anii trecuţi, la noi în fabrică s-au obţinut îmbunătăţiri substanţiale pe linie de protecţia muncii. Pentru acest lucru am şi fost evidenţiaţi la o şedinţă de colegiu a Ministerului Industriei Construcţiilor, de care aparţinem. Aceasta s-a concretizat în scăderea numărului de accidente de muncă, ele reducîndu-se cu peste 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatul obţinut se datoreşte aplicării unor măsuri de protecţia muncii cum sunt : verificarea apărătorilor de protecţie la maşini şi instalaţii, protejarea instalaţiilor electrice împotriva pericolelor de electrocutare, repararea pardoselilor şi pasarelelor în principalele hale de lucru,îmbunătăţirea iluminatului etc. Numai pentru lucrări de protecţia muncii, echipament şi alimentaţie de protecţie s-a cheltuit in trimestrul I/1965, suma de 248 000 lei. Nu au fost neglijate nici alte aspecte. Astfel, pe linie de propagandă, au fost instalate 300 de tăbliţe avertizoare la locurile de muncă cu periculozitate sporită. S-a făcut reexaminarea cadrelor tehnice din fabrică privind cunoaşterea legislaţiei de protecţia muncii şi s-a analizat cu toată seriozitatea accidentele produse, stabilindu-se măsuri care să ducă la prevenirea lor. O contribuţie de seamă la realizările obţinute a adus comitetul sindicatului. Prin comisia de protecţia muncii şi prin inspectorii obşteşti cu protecţia muncii din birourile grupelor sindicale s-a urmărit cum se preocupă conducătorii proceselor de producţie de asigurarea unor condiţii optime de lucru, analizînd periodic modul cum sunt îndeplinite şi respectate normele de protecţia muncii“. Din cele relatate de tovarăşul Dragoş s-ar părea că totul e bine, mai cu seamă că ni s-a subliniat în mai multe rînduri că numărul accidentelor este în scădere. Spune însă asta totul ? O vizită în fabrică, o analiză mai atentă a situaţiei prezentate îţi arată că mai sunt destule de făcut, că faţă de cerinţele care se pun şi de posibilităţile existente nu poţi şi nici nu trebuie să te declari mulţumit. Cînd este vorba de a asigura condiţii tot mai bune celor ce muncesc pentru a da viaţă sarcinilor de plan, atttomulţumirea nu are ce căuta ! In desfăşurarea procesului de producţie în această fabrică un rol de seamă îl are secţia şamoterie. O deplasare aici îţi arată însă şi unele lucruri neplăcute. La cioplitorie bunăoară, unde se fasonează materialul refractar, unde praful de şamotă se împrăştie în toate părţile, ventilaţia este ca şi inexistentă. Faptul s-a semnalat de mult. S-a hotărît că se va amenaja un sistem de ventilaţie adecvat, dar pînă azi, deşi s-au stabilit mai multe termene de realizare, lucrurile au rămas în stadiul de proiect. La moara de preparare a materialului refractar situaţia nu este mai bună. Aici muncitorii care lucrează la măcinarea amestecului refractar, cern materialul cu ajutorul unor site de mină în timp ce o instalaţie mecanică, concepută tocmai în scopul uşurării acestei munci şi evitării degajării prafului, şade nefolosită de trei ani de zile. Am cerut explicaţii: —■ A fost greşit concepută de către Institutul de cercetări pentru construcţii şi materiale de construcţii din Bucureşti. Am încercat noi s-o punem la punct, dar a mers vreo două săptămîni şi a stat din nou, ne-a spus inginerul Marius Horşa, mecanic şef al fabricii. In diferite adunări lunare ale grupelor sindicale şi cu prilejul unor controale medicale s-a criticat că starea unor vestiare, băi şi spălătoare este nesatisfăcătoare, că nu peste tot sunt asigurate condiţii igienice pentru servirea gustării de dimineaţă. Dacă cercetezi spre exemplu grupul social de la secţia de ambalat geamuri te convingi de justeţea acestor semnalări. Cu atit mai curios pare faptul că din fondurile prevăzute pe trimestrul 1 pentru protecţia muncii a rămas nefolosită suma de 28 000 de lei. Şi nu se poate spune, din cele constatate, că aceşti bani nu erau trebuincioşi. Atunci de ce nu s-au cheltuit ? Răspunsul e simplu : tărăgănarea de la o lună la alta, de la un trimestru la altul a efectuării unor lucrări de protecţia muncii. De altfel, această situaţie mai este confirmată şi de un alt fapt. Lot sfîrşitul anului trecut Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii a indicat o serie de lucrări care trebuiau executate în întreprindere Its termene precise. Revenind la sfîrşitul trimestrului I/1965, acelaşi organ a trebuit să încheie alte prescripţii cu noi termene de executare. De ce a procedat astfel şi nu a acţionat cu mai multă energie sancţionînd pe cei care nu şi-au făcut datoria ? In discuţiile avute in această întreprindere s-a subliniat că a crescut preocuparea conducătorilor producţiei faţă de protecţia muncii. Nu negăm ! Dar această preocupare este încă departe de a atinge nivelul dorit, de a deveni generală. La secţia vată de sticlă, unde este maistru Dumitru Moraru, am găsit în prezenţa lui o muncitoare care lucra fără mască de protecţie şi alta care trebăluia în jurul unui cuptor de topit sticlă, încins fără să poarte echipamentul prevăzut. Am întrebat de ce tolerează aşa ceva. — Ce să fac ? Noi le spunem să folosească materialul de protecţie, dar nu ascultă... Frumoasă poziţie, nu avem ce zice. Oamenii nu respectă regulile de protecţia muncii şi maistrul dă din umeri. Ce are de spus conducătorul întreprinderii care este obligat să controleze şi să înlăture astfel de abateri de la legislaţia de protecţia muncii . Constatările de mai sus au fost făcute împreună cu tovarăşul N. Hanganu, preşedintele comitetului sindicatului şi Ion Micu vicepreşedintele acestui organ. Se pare că şi ei s-au molipsit de această stare de automulţumire, căutînd să ne convingă că trebuie să dăm neapărat o apreciere pozitivă activităţii de protecţia muncii. încă o dată spunem că nu negăm progresele făcute. Totuşi, comitetul sindicatului ar trebui să privească această activitate în spirit mai critic, să fie mai combativ, să nu se lase furat de ideea... „lasă că stăm mai bine ca un trecut“, să menţină trează atenţia organizatorilor producţiei, să nu admită nici o slăbire a eforturilor ce trebuie depuse în vederea creării unor condiţii de muncă din ce în ce mai bune pentru cei ce lucrează in această fabrică. B. SEBASTIAN televiziune JOI 1 IULIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19,20 pentru tineretul şcolar :■ „Oaspeţii noştri”. 20,00 Debuturi. 21,15 Orizont 70. 21,45 Cîntece şi locuri populare româneşti în interpretarea formaţiilor casei de cultură a studenţilor din Bucureşti. In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic.