Munca, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5594-5618)
1965-11-02 / nr. 5594
Pag. 2-a Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sindicale Lecţii mai bune -elevi mai bine pregătiţi De curâd a avut loc la Şcoala profesională petrol din Tg. Cărbuneşti, raionul Gilort, adunarea sindicală pentru dare de seamă şi alegeri. Adunarea ne-a oferit un bun prilej pentru a analiza munca desfăşurată de biroul grupei sindicale în mobilizarea întregului colectiv al şcolii la îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, pentru ridicarea nivelului profesional al profesorilor şi maiştrilor-instructori, pentru creşterea conştiinţei lor socialiste. Cei douăzeci de participanţi la discuţii au scos în evidenţă faptul că, printr-o activitate permanentă, biroul grupei sindicale a sprijinit conducerea şcolii în asigurarea bunului mers al instruirii şi educării viitorilor muncitori petrolişti. In acest sens, s-a remarcat atenţia acordată studierii şi generalizării experienţei pozitive a unor profesori din şcoală, care au obţinut rezultate bune de-a lungul anilor pe ogorul şcolii şi se bucură de prestigiu. Deoarece un număr mare de cadre didactice din şcoală sunt formate din ingineri care lucrează şi în schele petrolifere, avînd o experienţă pedagogică mai restrînsă ca a celorlalte cadre didactice, biroul grupei a sprijinit organizarea unor consfătuiri în care s-a vorbit pe larg despre experienţa acumulată privind întocmirea planificărilor calendaristice, alcătuirea unui plan de lecţie, aplicarea sistemului de notare a elevilor etc. Prin referatul „Tipurile de lecţii, metode şi procedee folosite în cadrul fiecărei lecţii", susţinut de prof. Ion Zorlescu, s-a urmărit familiarizarea inginerilor-profesori şi cu aceste probleme. Drept rezultat a crescut eficienţă lecţiilor predate de Ion Popescu, Constantin Tudorache, Petre Nicolae şi de alte cadre. N-a fost neglijată nici sprijinirea organizării lecţiilor deschise şi interasistenţele. Pentru ca aceste forme ale muncii metodice să nu aibă caracter ad-hoc, fără finalizare, au fost întocmite grafice în care au fost prevăzute lecţiile deschise cu interasistenţă la clase, stabilindu-se ca lecţiile să fie ţinute de cadrele didactice cu experienţă didactică şi pedagogică. Majoritatea acestor lecţii au fost precedate de referate adecvate. In ceea ce priveşte Interasistenţele s-a urmărit ca în cadrul lor să se poarte discuţii principiale, iar acolo unde se iscă controverse să fie solicitată şi părerea altor cadre didactice. In anul expirat, studiul individual a cunoscut o importantă îmbunătăţire. Majoritatea cadrelor didactice au ţinut seamă că este necesar să se studieze şi acele probleme care nu fac obiectul lecţiilor la clase, dar care le ajută să înţeleagă mai just unele fenomene, să ţină cadenţa cu ritmul dezvoltării tehnico-ştiinţifice, să-şi îmbogăţească şi lărgească orizontul de cunoştinţe. In acest scop, şi avînd sprijinul biroului grupei sindicale, cadrele didactice studiază în mod organizat o seamă de publicaţii de specialitate. Ca rezultat al acţiunilor întreprinse pentru perfecţionarea muncii pedagogice, s-a constatat o îmbunătăţire calitativă a procesului de învăţămînt. Procentul elevilor promovaţi a fost în anul expirat de 99 la sută, iar numărul elevilor cu situaţie mediocră la învăţătură s-a redus simţitor. Dar participanţii la discuţii şi adunarea în ansamblul ei nu s-au oprit numai la ceea ce s-a făcut bine. Nu ! Şi pe bună dreptate. Biroului grupei sindicale ii revin sarcini multilaterale şi datoria lui era să se ocupe cu aceeaşi grijă de îndeplinirea fiecăreia. Vorbeam mai înainte de unele acţiuni culturale. Da, au fost bine primite aceste acţiuni. Numai că organizarea lor s-a făcut în mod sporadic. Or, tocmai acest lucru a fost combătut de cei care au luat cuvîntul. Ei au dreptate. Activitatea culturală trebuie să aibă caracter permanent. In adunare s-a criticat şi o altă preocupare slabă a biroului grupei. S-a spus, de pildă, că el nu a dovedit suficientă perseverenţă pentru trimiterea la odihnă şi tratament a membrilor de sindicat din şcoală. Nu încape îndoială că oamenii au dreptate. In tot cursul anului nici un cadru didactic nu a fost trimis în vreo staţiune. Subliniind munca pozitivă şi, totodată, lipsurile, participanţii la adunare au avut în vedere premisa că biroul ales va avea astfel posibilitatea să desfăşoare o muncă mai judicioasă în folosul şcolii, al membrilor de sindicat din această instituţie care pregăteşte numeroase cadre pentru Industria de petrol a ţării noastre. Prof. SEBASTIAN POPESCU corespondent voluntar In sectorul Rusca al întreprinderii forestiere Vatra Dornei Nu vom rămine datori al muncitorilor. Ce ne puteţi spune în această privinţă ? — Pînă în prezent, au urmat cursurile de ridicare a calificării peste 50 de motorişti pentru ferăstraie mecanice, fasonatori şi sortatori cherestea răşinoase. Pentru a ridica, în continuare, nivelul profesional al muncitorilor de la gurile de exploatare sunt organizate, la ora actuală, cursuri de ridicare a calificării pentru fasonatori şi corhănitori. De asemenea, pentru muncitorii din unităţile de industrializare vor fi organizate cinci cursuri de ridicare a calificării, care vor fi frecventate de 135 de muncitori (circularişti, pendularişti, gaterişti, sortatori etc.). Cu ajutorul comitetului de partid şi cu sprijinul comitetului sindicatului, noi am stabilit o tematică strîns legată de nevoile producţiei. De asemenea, s-a avut în vedere ca unele lecţii să fie urmate de demonstraţii practice. Aş vrea să subliniez faptul că aproape toate expunerile sunt însoţite de precizări şi explicaţii amănunţite privind normele de tehnica securităţii muncii. — In afară de problemele dezbătute în legătură cu protecţia muncii la cursurile de ridicare a calificării, ce alte măsuri s-au luat ? — Anul acesta s-au cheltuit pentru protecţia şi igiena muncii 555 000 lei. Cu toate acestea nu ne putem declara întrutotul mulţumiţi de situaţia care a existat. De aceea, au fost luate măsuri concrete care să ducă la uşurarea efortului fizic, la înlăturarea cauzelor care produc accidente. In nici un parchet nu se admite începerea lucrului fără autorizaţia de exploatare şi a pregătirilor conform N.T.S. (curăţirea uscăturilor, scoaterea arborilor dezrădăcinaţi şi aninaţi, deschiderea pîrtiilor de corhănit şi îndepărtarea bolovanilor periculoşi). De asemenea, se va extinde folosirea mecanismelor şi utilajelor la toate operaţiile cu volum mare de muncă. Măsurile luate ne vor permite înfăptuirea cu succes a planului pe anul în curs, premisă sigură a realizării sarcinilor mobilizatoare ce ne revin în anul viitor, cînd va trebui să realizăm, faţă de 1965, un spor de 7 milioane lei la producţia-marfă şi să creştem cu 60 000 m.c. volumul masei lemnoase. De pe acum, în planul iniţial de măsuri tehnico-organizatorice sunt cuprinse 23 de prevedri, din care marea majoritate o vom realiza încă din primele luni ale anului viitor pentru a putea obţine o eficienţă economică sporită. Sclipesc macarale Vorbeşte şi pe chipul lui smead tresar luminile unei satisfacţii ce se apropie de împlinire. Nici nu vrea să se gîndească la piedicile ce s-ar putea ivi în respectarea angajamentului luat. încrederea în succes are o arie mult mai largă şi ea ţine de oameni sîrguincioşi ca zidarul Ion Craina, mozaicarul Nicolae Negoiţă, zugravul Vasile Burada sau dulgherul Oprea Copcea, evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Nume cinstite la panou, muncitori stăpîni pe profesia lor, artişti puşi în slujba utilului şi plăcutului cu sufletul, cu trupul. Nicolae Tudorache discută ,după acelaşi clasic tipic, o ia la început cu cele bune, ca să intre direct, fără rezerve, în tot ceea ce îi displace şi-l frămîntă pe el şi pe cei din jur. Nu este omul care să ocolească lipsurile, să se ascundă după paravanul realizărilor şi să-şi ameţească interlocutorul cu fraze pozitive. Firea lui deschisă, comunicativă, calitatea lui de comunist, îl îndeamnă să insiste, să nu treacă cu vederea nici un amănunt, ci să te facă să înţelegi că nu există lucruri limită, mărunţişuri neglijabile. Ii obsedează o ţeava de apă care s-a spart şi din pricina căreia suferă aprovizionarea blocului. — S-a vorbit cu maistrul, cu şeful de bloc, cu inginerul. Se ştie şi la direcţie. Toată lumea este de acord că din cauza conductei aceleia se iroseşte timp cu deplasarea pînă la blocul vecin, cu statul la coadă pentru o găleată de apă şi totuşi au trecut opt zile fără să se ia vreo măsură. Pe fruntea lui au apărut cute aspre. — Tocmai aici, în lucruri considerate mai puţin însemnate, suferă organizarea, rosteşte el cu o undă de amărăciune în glas. Şi în privinţa economiilor sunt unele neajunsuri. Mai vezi saci din care curge cimentul, găleţi din care se revarsă mortarul, material lemnos răspîndit la întîmplare, agregate ce se amestecă la descărcare cu pămîntul şi-şi pierd utilitatea. Expresia „termen“ răsună ca un ecou ce acoperă totul. Conducerea s-a obişnuit cu ea şi nu mai vede nimic dincolo de „termene“. — Nimeni nu vede decît blocuri în predare, ţi se spune la Întreprinderea de construcţii şi montaj nr. 2. Termenele sunt termene, ele bat la uşă, în şedinţe, în consfătuiri, în grupele sindicale nu putem să nu punem întrebarea : cînd predăm ? Ciudat fel de a vedea lucrurile. „Cînd predăm ?“ este, desigur, o problemă importantă. Dar nu este la fel de importantă şi problema economiilor de materiale, sau grija pentru un spaţiu degajat, pentru ordine şi rînduială ? In Drumul Taberei, la blocul C. D. J., pînă nu de mult risipa şi lipsa de organizare erau în „floare“. Comitetul sindicatului întreprinderii de construcţii şi montaj nr. 3 a convocat la faţa locului, după orele de lucru, cîţiva maiştri de la finalele vecine. S-a discutat pe larg, au fost criticate execuţiile de mîntuială, pierderile de materiale, neorînduiala. Responsabilul de bloc, Constantin Olaru, maiştrii Mircea Santini şi Dezideriu Bojidar au trecut prin clipe de jenă şi ruşine. Consfătuirea a avut o eficienţă hotărîtoare. După trei zile, la panou erau scrise următoarele : „Colectivul de conducere al blocului O.D. 1, în urma criticii aduse, a luat toate măsurile şi la ora actuală a pus gospodărirea şi curăţenia la punct". Oare comitetele sindicatelor, împreună cu conducerile întreprinderilor de construcţii şi montaj nr. 1, 2, 3, 4 ş 1 5 de pe şantierul Balta Albă, nu pot organiza astfel de consfătuiri ? O altă problemă importantă ce se cere grabnic rezolvată este cea a relaţiilor şi colaborării nemijlocite dintre întreprinderile ce deservesc şantierul. Nicolae Bercaş ne pune direct în temă. El este omul corectitudinii de ceasornic şi deserveşte, ca încărcător, o macara. E supărat cînd autocamionul plin ochi cu beton soseşte cu intîrziere, şi mai supărat cînd se trezeşte cu cinci maşini pline deodată. Pentru el, graficul aprovizionării e literă de lege, nu pentru că ar fi un om tipicar, ci pentru că ştie mai bine decît oricine secretul cimentului umed, gata să se întărească dacă nu e urcat la timp pe paliere, să-şi piardă forţa în dauna rezistenţei şi a calităţii. Şi el, şi maistrul Bartha Gyula, şi nu numai ei, au adeseori cuvinte de reproş la adresa celor de la staţia de betoane „Ecaterina Teodoroiu“. „ Am comandat două cupe pentru ora 7 dimineaţa şi cite una din oră în oră, ne spune fiecare, aproape cu aceleaşi cuvinte. Primul autocamion a sosit la 9,30, încă două, la 10. In jurul orei 17 m-am pomenit cu cinci autocamioane deodată. Rezultatul, noi am lucrat pe rupte, autocamioanele au pierdut şi ele vremea aşteptînd să le vină rîndul, iar betonul a suferit calitativ. Oare cei ce răspund de această problemă, dispecerii şi funcţionarii staţiei, nu au nimic de spus ? Dar conducerea întreprinderii respective ? Legat de aprovizionare, o lipsă poate fi constatată şi la Întreprinderea de utilaj şi transport. Aici există o problemă ce ţine de educarea profesională a unora dintre şoferi. Cîteodată se abat de la itinerant, iar uneori, ca să nu piardă timp, cînd e aglomeraţie la descărcare, fac ce fac pentru a obţine semnătura de primire din partea recepţionerului, că să abandoneze încărcătura la întîmplare. Cită risipă ! De undeva, dintr-un munte sau dintr-un rîu s-a dislocat piatră, ea a fost transportată cu vagoanele, trecută prin cupe, în care s-a amestecat cu cimentul produs în fabrici, cantitate de beton aruncată apoi fără milă într-o margine de cimp. Construcţiile vor fi terminate, se vor apuca grădinarii să amenajeze spaţii verzi şi se vor lovi de cele patru movile de beton întărit, care le va cere un efort în plus pentru a fi dislocate. Sunt cîteva lipsuri dincolo de impresionante realizări, de succese mari în opera de înfrumuseţare a Capitalei. Ele pot fi eliminate cu un plus de grijă pentru organizare şi economie, printr-o conlucrare mai strînsă între întreprinderile ce concură în construcţiile de pe şantierul Balta Albă, ori de pe alte şantiere. Şi se mai cere ceva. Mai puţină şedere prin birourile întreprinderilor (amplasate în centrul oraşului) şi mai multă prezenţă din partea directorilor, inginerilor-şefi şi inginerilor acolo, pe şantier, unde se hotărăşte de altfel soarta producţiei şi unde o serie de neajunsuri se cer eliminate. MUNKA Activitate intensă la cercul de artă plastică al clubului sindicatului uzinei „Steagul Roşu“-Braşov Foto: ST. ALBESCU Controlul obstesc in unitatile sanitare Intre afirmaţii si constatări Mă aflam la comitetul sindicatului de la Spitalul unificat de adulţi nr. 2 din Ploieşti cînd uşa încăperii s-a deschis, iar o soră a anunţat: — A venit echipa de control obştesc. Aşteaptă jos, la fişier. Profit de prezenţa echipei ca s-o însoţesc în controlul său în această mare unitate spitalicească Mai întîi, cum era şi normal, membrii echipei, formată din lăcătuşul Vasile Dragomir, electricianul Constanţa Stoica, tinichigiul Nicolae Demetrescu, lăcătuşul Nicolae Georgescu, toţi de la Rafinăria Teleajen, şi medicul Vladimir Constantinescu, s-au interesat de modul în care au fost rezolvate propunerile şi sesizările făcute cu prilejul controlului anterior. Directorul spitalului, dr. Avram Weisman, afirmă că marea majoritate a propunerilor făcute au fost rezolvate favorabil. Cele care au mai rămas sunt in curs de realizare. Aşadar, după părerea conducerii toate sunt în regulă. Să vedem pe teren, în secţii. O primă constatare. 77 de salariaţi au semnat condica de prezenţă, dimineaţa şi pentru ieşirea din serviciu, 16 deşi prezenţi in instituţie n-o semnaseră deloc, în timp ce Gheorghe Roşu, ca să fie sigur, îşi pusese autograful şi pentru ziua următoare. — Cum vă explicaţi această situaţie, întrebă responsabilul echipei pe director. Nu vi se pare că acest act de indisciplină repeta, este şi o nesocotire a sesizărilor echipelor de control obştesc cuprinse în ultimele cinci procese verbale . — Intr-adevăr! Dar ce putem face ? Am dat şi dispoziţii scrise, am sancţionat. De fapt, lucrurile s-au clarificat cînd s-a discutat cu cîţiva medici. Doctorul Roze Weisman de la secţia chirurgie, unul din cei 17 medici care fac zilnic naveta la Bucureşti, a răspuns cu vădită enervare în glas : „Ce vedeţi dv. rău în faptul că am semnat condica şi pentru ieşire ? Şi-apoi, să ştiţi că nu mă afectează cu nimic admonestările dv. In curînd voi lucra la spitalul de chirurgie toracică „1 Mai“ din Bucureşti“. Sigur că n-am avea nimic de zis dacă n-am fi aflat că dr. R. Weisman părăseşte oraşul Ploieşti, cu 30-5-45 minute mai devreme, ceea ce înseamnă tot atîta timp mai puţin acordat îngrijirii bolnavilor. Mai departe, echipa de control obştesc a constatat că şi acum maşina de spălat vase cu care a fost înzestrat oficiul secţiei chirurgie nu funcţionează, deşi a semnalat aceasta de cîteva ori. Motivul e de-a dreptul pueril: tovarăşa care ar fi trebuit să lucreze cu ea nu a fost încă instruită asupra modului de funcţionare... La bucătăria secţiei chirurgie, asistenta dieteticiană Elena Vartic, îmbrăcată intr-un halat de un alb imaculat, supraveghea modul în care pregătea mîncarea ajutorul de bucătar Maria Andreescu, învesmîntată cu o caricatură de halat care, se pare că nu a mai văzut săpunul şi apa de vreme îndelungată. Cum oare o răbda inima să stea pasivă cînd, între altele, are şi sarcina de a veghea la respectarea regulilor de igienă în bucătărie ? Nedumeriri trezeşte şi un alt aspect. Dacă cineva vrea să împrumute o carte de la biblioteca spitalului, aşa cum a făcut bolnavul Dumitru Bobîrnac, lăcătuş la rafinăria Teleajen, bibliotecara Ştefania Tănăsescu pretinde — drept garanţie — contravaloarea cărţii. Oare nu s-ar putea găsi o altă modalitate ?! In sfîrşit, o altă chestiune a cărei „rezolvare“ este de-a dreptul uimitoare. La controalele făcute de echipă la blocul alimentar s-a găsit în 16 aprilie a.c. un plus de 1,600 kg lapte praf şi un minus de 0,250 kg unt; pe ziua de 14 mai a.c. un minus de 4 kg carne şi un plus de 0,500 kg brînză; pe 9 iulie 5,700 kg carne pasăre lipsă; pe 20 august a.c. 10 kg carne minus, 0,350 kg unt plus şi 0,600 kg salam minus. Drept urmare a semnalării acestor repetate nereguli, conducerea administrativă n-a găsit cu cale decît să ia una dintre cele mai „severe“ măsuri. L-a numit pe magazinerul Romeo Dumitru în postul de intendent!? E de mirare mai ales pasivitatea comitetului sindicatului, care n-ar trebui să se împace cu astfel de... rezolvări. Pe de altă parte, nici conducerea spitalului nu a fost ajutată mai îndeaproape de către secţia sanitară şi prevederi sociale a Sfatului popular al oraşului Ploieşti pentru rezolvarea unor probleme care depăşesc posibilităţile unităţii. Am discutat toate acestea cu medicul şef al oraşului, dr. Mihai Nastasiu. O bună parte din aceste lipsuri îi erau cunoscute, dar nu a luat toate măsurile pentru lichidarea lor. De altfel, în paranteză fie spus, la secţia sanitară şi de prevederi sociale a Sfatului popular al oraşului Ploieşti nu există o evidenţă clară a propunerilor şi sesizărilor făcute de echipele de control obştesc şi cu atît mai puţin a modului de rezolvare. Aşa s-a ajuns ca în unele unităţi, echipele să întîlnească la fiecare control aceleaşi deficienţe şi să repete propunerile. Pînă cînd această desconsiderare a unei activităţi obşteşti ? Faţă de această situaţie, o vină are şi biroul executiv al C.L.S. care nu şi-a exercitat cu toată exigenţa dreptul de a urmări felul în care organele vizate îşi fac datoria, trăgînd la răspundere pe cei vinovaţi. Propunerile şi sesizările făcute de echipele de control obştesc se cer rezolvate cu mai multă operativitate şi competenţă de către conducerile unităţilor sanitare controlate, lucru perfect realizabil mai ales dacă secţiile sanitare şi de prevederi sociale vor urmări îndeaproape modul lor de soluţionare. De asemenea, comitetele sindicatelor din unităţile respective au datoria să sprijine mai mult conducerile administrative în acest sens. SANDU DUMITRU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti I Poşta redacţiei EMILIAN MIHAILA din comuna Anza, raionul Huşi, ne scrie că a absolvit şcoala tehnică de maiştri în luna iunie a.c. şi s-a reîncadrat imediat în producţie, întreabă dacă are dreptul la concediu de odihnă pe anul 1965. RĂSPUNS : Potrivit precizărilor Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii şi Consiliului Central al Sindicatelor, angajaţii scoşi din producţie pentru a urma o şcoală în scopul pregătirii profesionale, (ca de pildă : şcoli tehnice de maiştri, cursuri postuniversitare etc.) sau politice, avînd vechime neîntreruptă în muncă, conform art. 133 lit. e din Codul Muncii, beneficiază în anul reîncadrării lor în muncă de concediu de odihnă integral, cu condiţia de a nu fi primit în acel an vacanţă şcolară de vară. Calculul indemnizaţiei se face în acest caz luîndu-se în considerare cîştigurile realizate în intervalul cuprins între data reîncadrării în muncă şi data plecării în concediu, care se împart la numărul de luni cuprinse în acest interval şi apoi la 25,5. Rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor lucrătoare de concediu la care are dreptul angajatul în cauză, produsul constituind indemnizația de concediu cuvenită. Nr. 5594 Recenzia cărţii tehnice „MĂRIREA DURABILITĂŢII MATRIŢELOR“ Avînd ca obiect metodele da mărire a rezistenţei la uzură şi oboseală a pieselor active ale matriţelor, lucrarea semnată de ing. P. Bălan, apărută în Editura tehnică vine în sprijinul muncitorilor şi al tehnicienilor din sectoarele da prelucrare prin ştanţare-matriţara, Un bogat material grafic, ilustra-* tiv, fotografii, schiţe, tabele, exstrase din STAS-uri etc. completea- ză şi uşurează înţelegerea problemelor tratate. Este pozitiv şi faptul că în lucrare se fac referiri concrete la realizări valoroase în domeniul construcţiilor de maşini din ţara noastră, pe linia promovării continue a progresului tehnic. De menţionat că la întocmirea lucrării autorul a folosit în afară de experienţa proprie, şi cele mai noi realizări în domeniul tehnicii construcţiei şi măririi durabilităţii matriţelor atît din ţară cit şi din străinătate. Capitolul I este dedicat analizei calităţii şi pregătirii materialului care trebuie matriţat scoţîndu-se în evidenţă factorii care influenţează durabilitatea matriţelor. Sînt descrise procedeele de decapare chimică, electrolitică şi de decaparea cu ultrasunete. In capitolul al II-lea se face o amplă analiză, pe probleme, în ceea ce priveşte influenţa procesului de fabricaţie asupra elementelor active ale matriţei, matriţarea de precizie, calculul durabilităţii matriţelor, influenţa uzurii, a elementelor constructive. O atenţie deosebită este acordată (în capitolul al IlI-lea) tipizării şi omologării matriţelor scoţîndu-se în evidenţă avantajele acestora : îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea capacităţii de proiectare, reducerea manoperei de executare a matriţelor, economii de materiale, etc., toate acestea reflectîndu-se în final, printr-o scădere a preţului de cost. Sunt descrise în capitolul al IV- lea procedeele de mărire a rezistenţei la uzură a pieselor active ale matriţelor, durificarea prin scântei electrice, încărcarea prin sudură, cromarea dură, cromizarea şi utilizarea de adaosuri de oţeluri dure. Era indicat ca în această parte să se fi descris şi procedeele de sulfizare şi în special de rulare care conduc la creşterea rezistenţei la oboseală şi la coroziune. Tratarea problemelor legate de montarea corectă a matriţelor, factor important care asigură durabilitatea mai mare în funcţionarea şi posibilitatea realizării unor produse de calitate superioară, face obiectul capitolului al V-lea. Sunt arătate aici şi metodele de determinare a centrului de presiune analitic şi grafic al matriţelor. Pozitiv este faptul că la acest capitol autorul are în vedere aspectele legate de tehnica securităţii şi protecţia muncii. Lucrarea, de mare interes pentru ridicarea calificării şi specializării muncitorilor şi tehnicienilor, ar fi avut de câştigat dacă autorul ar fi fost informat mai îndeaproape asupra formei organizatorice a controlului în problemele de protecţie a muncii (în prezent nu există în întreprinderi tehnician cu protecţia muncii) şi dacă în legătură cu creşterea nivelului profesional şi tehnic s-ar fi vorbit despre cursurile de ridicarea calificării. Ing. F. PETRE I Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vreme schimbătoare, cu cerul temporar acoperit. Vînt potrivit din vest. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 8 grade, iar maximele între 16 şi 18 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme schimbătoare, cu cerul temporar acoperit. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în jumătatea de nord a ţării. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere începînd din nord-vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse între —5 şi +5 grade, iar maximele între 3 și 13 grade.