Munca, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5772-5797)
1966-06-01 / nr. 5772
Cu privire la accidentul de cale ferată pe linia Bucureşti-Galaţi în ziua de 31 mai a.c., la orele 16:15 a avut loc un grav accident de cale ferată. Trenul accelerat 703, plecînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a ciocnit între km 8 9 cu trenul cursă locală 8040 care circula dinspre Otopeni spre Bucureşti Triaj, în accident şi-au pierdut viaţa 38 persoane, iar alţi 65 călători au fost răniţi. S-au luat toate măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de primă urgenţă şi îngrijirea răniţilor. La locul accidentului s-a deplasat imediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii: Florian Dănălache, Mihai Dalea, Ion Cosma, Voinea Marinescu, Cornel Onescu. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România au instituit o comisie pentru cercetarea cauzelor accidentului, condusă de tovarășul Alexandru Drăghici , membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pentru repetate cazuri de indisciplină care au avut loc în transportul feroviar, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit tovarăşul Florian Dănălache — membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă condoleanţe familiilor celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cale ferată care a avut loc în ziua de 31 mai a.c. pe linia Bucureşti—Galaţi. Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste România în Republica Populară Ungară Printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Dumitru Turcuş a fost numit în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Ungară, în locul tovarăşului Mihail Roşianu, care a primit o altă însărcinare. (Agerpres) O certitudine şi o obligaţie de prestigiu (Urmare din pag. 1) bricat în România". Şi cîte din acele renumite U-650, U-651, sau alte cifre de serie ale tractorului braşovean, nu pot fi întîlnite astăzi avînd pe marginea deşerturilor, defrişînd junglele africane, pe plantaţiile cu trestie de zahăr ale Americii Latine sau pe podişurile asiatice ? Maşini din cîteva zeci de ţări folosesc rulmenţii Braşovului sau Bîrladului; in multe părţi ale lumii sînt cunoscute astăzi pentru calitafile lor maşinile noastre unelte, necunoscute în producţia României de ieri : strungurile Carusel sau Universale, rabotezele, frezele, alezoarele, în țările unor vechi tradiţii industriale, vei întîlni electromotoare şi transformatoare reşiţene sau craiovene, instalaţii de foraj ploieştene de mare adinerme. „Fabricat în România" , iată o inscripţie lapidară demonstrînd însă pe plan mondial calitatea şi varietatea industriei noastre. Ceea ce am notat aici este însă numai un aspect. Să nu uităm că două treimi din necesarul de maşini, utilaje şi instalaţii pentru întreaga economie naţională, le furnizează industria noastră constructoare de mașini. Ea este postul avansat al politicii de industrializare socialistă a țărei, axul întregii politici de construire a socialismului, desfășurată în țara noastră sub conducerea Partidului Comunist Român. O certitudine, dar totodată o obligație de prestigiu, o obligaţie care impune, la nivelul civilizaţiei noastre socialiste, o mereu sporită exigentă fața de calitate. E, de fapt, una din temele centrale ale dezbaterii care se desfășoară în prezent sub bolta Ateneului Român. Informaţii Marţi a plecat la Budapesta tovarăşul Istrate Ion, secretar al Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei de petrol, chimie şi gaz metan, care va participa la lucrările sesiunii Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din industriile chimice, de petrol şi similare. In cursul vizitei pe care o întreprinde în ţara noastră, delegaţia economică a R. P. Bulgaria, condusă de Gheorghi Pavlov, preşedintele Comitetului pentru chimie şi metalurgie al R. P. Bulgaria, însoţită de Ion Velea, prim-adjunct al ministrului industriei chimice, au fost oaspeţii regiunilor Bacău şi Galaţi. In regiunea Bacău au fost vizitate Combinatul chimic de la Borzeşti, Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul „Gh. Gheorghiu- Dej“, Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti şi Combinatul de îngrăşăminte cu azot de la Piatra Neamţ. Apoi, delegaţia a făcut popas la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej" din Galaţi, a vizitat oraşul cu noile sale cartiere de locuinţe şi împrejurimile, iar la Brăila cele două combinate din cadrul grupului industrial-chimic, de celuloză şi hîrtie şi de fibre artificiale. Cu prilejul turneului în ţara noastră al colectivului Operei Naţionale din Sofia, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, a oferit marţi seara un cocteil. Au participat Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, oameni de artă şi cultură, ziarişti, precum şi membri ai corpului diplomatic. La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, o delegaţie de ziarişti francezi formată din Alain Murder, Michel Hamelet, Pierre Sainderkchain şi Jacques Garat, redactori la „Le Monde“, „Le Figaro“, „Sud- Ouest“ şi Radiodifuziunea franceză a efectuat o vizită de documentare în Republica Socialistă România, între 22 şi 30 mai. Marţi a sosit în Capitală pianista Halina Czerny Stefanska din R.P. Polonă. Artista oaspete va concerta în oraşele Timişoara, Oradea, Cluj şi Bucureşti. (Agerpres) ★ ★ ★ ★ MIERCURI 1 IUNIE 19,00 JURNALUL DE SEARĂ 19:10 DIALOGUL CELOR MICI 20,15 Seară de teatru „IDOLUL ȘI ION ANAPODA“. Comedie amară in trei acte de George Mihail Zamfirescu. Interpretează colectivul Teatrului de stat din Bacău. Scenografia : Adriana Leonescu. Regia artistică : George Teodorescu. In pauze : • TELEFILATELIA • ŞAH 22,20 DANIEL POLLACK (S.U.A.). (Recital la pian) 22,50 JURNALUL DE NOAPTE 22,57 BULETINUL METEOROLOGIC JOI 2 IUNIE 19.00 JURNALUL DE SEARA PENTRU COPII ŞI TINERETUL ŞCOLAR COPIII DESENEAZĂ In studio, copii evidenţiaţi in emisiunile precedente. Pentru elevi: ŞCOLI ŞI TRADIŢII Liceul „Nicolae Bălcescu" din Piteşti. 20.00 TREI tablouri PE SAPTAMINA Comentate de Ion Frunzetti. Din creaţia pictorului Gh. Petraşcu. 20.15 FILM. ULTIMA REPREZENTAŢIE. Premieră pe ţară. Un film in care cunoscutul actor Harry Piei apare in rolul unui curajos dresor de animale sălbatice. Veţi asista la aventuri palpitante şi numere de circ puţin obişnuite 21 35 VITRINA DISCULUI de Grigore Constantinescu 21:50 CENTRE LITERARE , IAŞI Vor citi din versurile lor, poeţii : George Lesnea, Nicolae Tatomir, Florin Mihai Petrescu, Horia Zilieru și Corneliu Sturzu. Prezintă criticul literar Dimitrie Costea. 22.15 VARIETĂȚI MUZICALE 22.45 JURNALUL DE NOAPTE 22.55 BULETINUL METEOROLOGIC 19.15 EMISIUNE ÎNTREPRINDEREA DE UNELTE ŞI SCULE BRAŞOV str. Hărmanului nr. 58, telefon 1 36 30 OFERĂ SPRE VÎNZARE din stocul disponibil de materiale unităţilor interesate: — Profile grele — Bare trase de oţel — Laminate de cupru — Profile mijlocii — Laminate de aluminiu — Diferiţi rulmenţi, precum şi alte materiale fără mişcare. Doritorii pot consulta listele detailate de materiale, precum şi alte informaţii la serviciul aprovizionării, telefon 145 58. CÂRŢI NOI „PE SCURT DESPRE SCULPTURĂ“ Cartea Adinei Nanu, PE SCURT DESPRE SCULPTURĂ — şi ne permitem să facem următoarea completare şi pe înţelesul tuturor — încearcă să-l familiarizeze pe cititorul neavertizat, sau foarte puţin avertizat, cu problemele sculpturii. Autoarea — lector la catedra de Istoria artei a Universităţii din Bucureşti., critic de artă, ea însăşi grafician, pictor şi sculptor, îmbină, pentru a se achita de sarcina propusă, o vastă documentare cu experienţele de atelier. Care este esenţiala diferenţă între sculptură şi celelalte arte plastice, ce este limbajul sau factura sculpturii, rolul luminii sunt întrebări care îşi găsesc răspunsurile în cele opt părţi, care alcătuiesc lucrarea : Limbajul sculpturii ; Relieful şi contingenţele lui cu artele bidimensionale ; Probleme de compoziţie şi mişcare în sculptură ; Genurile sculpturii figurative ; Sculptura nefigurativă ; Sculptura — după rolul ei în viaţa socială; Imaginea omului şi evoluţia ei în cîteva momente din istoria sculpturii; Tradiţie şi inovaţie în sculptura actuală. Specificul sculpturii fiind volumul, omul va rămîne personajul principal al sculpturii figurative, căci ea nu dispune, ca pictura, de ..orizontul vizibil al lumii“. Făcînd un scurt, dar instructiv istoric al felului în care a fost redat omul, în diverse epoci, exemplificîndu-se și prin imagini, autoarea are ocazia să facă succinte caracterizări ale unor momente importante din istoria sculpturii. Expunerea interesantă, vie şi colorată, face ca lectura cărţii să nu fie numai instructivă dar şi plăcută. Cele 50 de imagini sunt bine alese şi bine reproduse. Trebuie relevate îngrijită redactare şi ţinuta elegantă a volumului. Cititorul va dobîndi unele date care îl vor ajuta la înţelegerea unei opere de artă, căci ,.Pe orice treaptă de înţelegere însă, propria judecată a privitorului, formarea unei păreri personale, reprezintă singura cale de apropiere de opera de artă“. ILEANA SOLDEA Primirea la C.C. al P.C.R. a delegaţiei de activişti ai P. C. Bulgar Marţi 31 mai, tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Bulgar, condusă de tov. Kamen Ivcev, şeful secţiei agrare a C.C. al P.C. Bulgar, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a vizitat ţara noastră în schimb de experienţă. La primire a participat Matei Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei agrare a C.C. al P.C.R. A fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. In aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.C.R. a plecat spre patrie. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Matei Ştefan, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. ★ UZINELE STEAGUL ROŞU BRAŞOV Str. Poenelor nr. 5 deţin din stocuri disponibile : — OŢELURI — ORGANE DE ASAMBLARE — CURELE MĂTASE — MATERIALE ELECTROTEHNICE — FITINGARIE Liste detaliate se pot consulta la secţia plan aprovizionare telefon 1.63.10 interior 132 sau 1.64.10 interior 386. Materialele se livrează pe bază de comenzi ferme. Academician C. I. GULIAN PROBLEMATICA OMULUI — eseu de antropologie filozofică, 248 pag. 5,25 lei Prima lucrare din noua colecţie „Biblioteca de filozofie şi sociologie“ iniţiată de Editura politică tratează una din cele mai actuale şi viu dezbătute probleme din literatura filozofică, ştiinţifică şi socială contemporană. Autorul argumentează ideea conlucrării, în cadrul antropologiei filozofice marxiste, dintre toate disciplinele care au ca ebiect de studiu omul,atît sub latura lui biologică cît şi cea socială, psihologică, spirituală. Autorul evocă tradiţiile antropologiei filozofice, prezintă aspecte din antropologia filozofică contemporană, critică concepţiile antropologice ale freudismului, existenţialismului, fenomenologiei etc. cărora le opune pe larg concepţia ştiinţifică marxistă despre personalitatea umană, despre omul concret și valoarea sa socială. In EDITURA POLITICA A APARUT: Cronică Prin Decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit Florian Dănălache. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului (Urmată din pag. 1-a) convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a subliniat Şahinşahul, exprimîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti, în drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forţelor noastre armate. Ce se întreprinde pentru ca produsele textile să fie neşifonabile şi mai uşoare (Urmare din pag. 1-a) pe porţile ţesătoriei din Păuleşti au şi ieşit primii metri de ţesătură de in (fără amestec cu alte fibre) tratată pe cale chimică, după un procedeu elaborat de noi, pentru a-i reduce şifonabilitatea. Prin alcalinizare acest tradiţional şi corps material capătă moliciune. — Reducerea şifonabilităţii nu este o calitate „de sezon". Cumpărătorii o pretind, pe bună dreptate, ţesăturilor şi stofelor, tricotajelor de tot felul — de bumbac, mătase sau lină, subţiri sau groase... — Nici noi nu ne-am limitat preocuparea în această privinţă la in şi celofibră. A fost pus la punct un procedeu de tratare prin impregnare cu răşini sintetice româneşti a bumbacului, pentru ca confecţiile să-şi păstreze forma în cursul purtării. Una dintre temele de cercetare ştiinţifică care constituie obiectul atenţiei noastre este găsirea unui procedeu de tratare neşifonabilă a ţesăturilor de bumbac, fără răşini, prin modificarea structurii fibrelor. In ce priveşte stofele tip lînă, ele capătă această proprietate prin amestec cu fibre sintetice. De altfel, tergalurile şi celelalte materiale de acest fel au cucerit deja o largă şi binemeritată popularitate. Neşifonabilizarea stofelor de lînă 100 la sută, constituie un obiect de cercetare pentru laboratoarele din întreaga lume. In momentul de faţă, se află în fază de experimentare, în institutul nostru, un tratament de finisare a stofelor pentru a reduce gradul de şifonare la spălare şi la purtare, pe ploaie, precum şi de a se menţine vreme mai îndelungată dunga la pantaloni. — In ce stadiu se află realizarea unor gulere neşifonabile pentru cămăşi ? — Printr-o serie de cercetări minuţioase au fost realizate inserţii din bumbac tratate cu răşini sintetice pentru cămăşile de bumbac şi din perion filat pe sistem bumbac pentru cămăşile din felon tricotat. Acestea rezistă la spălare, fierbere şi se menţin neşifonabile. La întreprinderea „Tricotajul Roşu“ se folosesc deja astfel de inserţii pentru cămăşile din telon. In acelaşi timp, în cîteva fabrici de confecţii se fac experimentări pentru folosirea inserţiilor la cămăşile din bumbac. — Să dăm şi noi urmare înţeleptului proverb „gospodarul îşi face iarna car şi vara sanie“. In toamna şi iarna viitoare o să purtăm aceleaşi pardesie şi, în special, paltoane grele ca şi în anii trecuţi? „ Uşurarea îmbrăcămintei se află în atenţia specialiştilor din Ministerul Industriei Uşoare, deoarece nu greutatea conferă stofelor izolarea termică care le face mai călduroase, ci voluminozitatea, respectiv cuprinderea în structura lor a unui anumit volum de aer. O stofă grea este incomodă la purtare. Ştim cu toţii prea bine că un palton care cîntăreşte 5—6 kg apasă greu pe umeri şi, atunci cînd îl dezbrăcăm, răsuflăm uşuraţi. La fel de călduroase ca pardesiele, raglanele sau paltoanele din material „clasic“ s-au dovedit a fi cele din tricot sau ţesătură uşoară lipită cu adezivi pe folii buretoase de moltopren. Grosimea foliei variază de la 2 mm la 3 mm. Confecţiile respective au linie frumoasă, drapaj corespunzător, sunt elastice, neşifonabile şi mult mai durabile. Principala lor calitate este, însă, faptul că sunt mult mai uşoare. Greutatea stofelor cu suport de buret sintetic este de 40— 60 la sută faţă de cea a stofelor clasice de aceeaşi grosime din lînă. Institutul nostru a elaborat noile contexturi de ţesături şi tricoturi uşurate, precum şi tehnologia de lipire a foliilor. In momentul de faţă se organizează producţia de folii buretoase. Urmează ca într-un viitor apropiat cumpărătorii să facă cunoştinţă cu un sortiment variat de raglane, pardesie şi paltoane de acest fel. Interviu luat de ALEX. COM Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti în vizită la Muzeul satului Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic au vizitat, marţi dimineaţa, Muzeul satului din Capitală, cu prilejul aniversării a trei decenii de la înfiinţarea sa. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Erau prezenţi Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, funcţionari superiori din M.A.E. După ce directorul Muzeului satului, Gheorghe Focşa, a înfăţişat oaspeţilor date privitoare la tezaurul culturii populare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea exponatelor. La sfîrşitul vizitei, s-a semnat în cartea de onoare a muzeului. 1 IUNIE, ZIUA COPILULUI Ce voi fi ? (Urmare din pag. 1-a) îmbujoraţi de emoţie, asemeni purpuriilor lor cravate, ofereau cu bucurie buchete de flori. Şcolarii aceştia, învăţînd în şcoli noi şi luminoase, fără să fie nevoie ca Smaranda Creangă să toarcă-n furcă toată viaţa. Poetul Marcel Breslaşu a scris o cuceritoare carte pentru copii. Carte, al cărei erou — Bondocei — caută să-şi aleagă o meserie, trecînd prin mai multe şi înţelegînd că un lucru ii este caracteristic fiecăreia — munca ! Dar, munca făcută cu pasiune creatoare. Copiii noştri pot visa să ajungă piloţi de nave astrale sau exploratori ai universului, mineri temerari iscodind tainiţele pămîntului, cercetind misterele materiei. In jurul lor viitorul e zămislit încă de azi. In aceasta stă marea forţă a socialismului. Şi acesta e darul care creşte, sporeşte, an de an de 1 iunie, ziua lor. Ziua copiilor. TINERE TALENTE... „OŢELARI“ de Mihaela Georgescu — clasa a VII-a C. Şcoala generală nr. 14 Ploieşti mm . mm » *» » • .MUNCA, ROADE, AVlNT“, Iinogravură de Anneliese Haragsin, clasa VHI-a, Şcoala de arte plastice Arad