Munca, martie 1968 (Anul 24, nr. 6314-6340)
1968-03-01 / nr. 6314
VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE Două zile de şcoală Timp de două zile, preşedinţii comitetelor sindicatelor din întreprinderile M.I.C.M. au participat la cîteva şedinţe de instruire, organizate din iniţiativa Comitetului Uniunii pe ramură Instruirea a fost concepută şi realizată ca un schimb de experienţă, cu transfer reciproc de metode de lucru. Prin comparaţie şi analiză a fost selectat esenţialul, filtrat prin experienţa proprie, îmbogăţit astfel, lărgit şi aprofundat. Tot ceea ce este bun a primit „viză“ de trecere ; greşelile şi căutările sterile ale unora nu vor mai fi şi ale altora. Temele puse în dezbatere sunt esenţiale pentru activitatea activiştilor sindicali. Ele cer deplină stăpînire a principalelor probleme economice, cunoaşterea exactă şi amănunţită a vieţii întreprinderii, în toată complexitatea ei. Pe această bază, fiecare vorbitor a evidenţiat contribuţia proprie a comitetelor sindicatelor la îmbogăţirea gamei metodelor de muncă şi a stilului folosit. Temele puse în dezbatere au fost : „Experienţa acumulată în mobilizarea colectivelor pentru realizarea şi depăşirea principalilor indicatori de plan“; „Metodele folosite pentru creşterea cointeresării materiale a salariaţilor; aplicarea corectă a sistemului de salarizare, premiere şi normare a muncii ; ridicarea continuă a cunoştinţelor tehnico-profesionale ; întărirea disciplinei ; dezvoltarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări“ ; „Organizarea controlului obştesc asupra protecţiei muncii, a condiţiilor de muncă şi de trai, a îndeplinirii prevederilor din contractul colectiv“. Cu toate că instruirea a fost în general bine organizată, se impun totuşi şi cîteva observaţii. Participanţii au cîştigat imaginea de ansortiblu a muncii desfăşurată în această importantă ramură industrială. A fost realizat un autentic schimb de experienţă asupra stilului şi metodelor activităţii sindicale. Considerăm însă că programul a fost prea încărcat şi obositor. Temelor luate în discuţie ar fi trebuit să li se afecteze mai mult timp. Mereu cu ochii la cadranul ceasului, participanţii la instruire au fost nevoiţi să renunţe la dezbaterea aprofundată a unor aspecte esenţiale. Aceasta însă şi din cauza lipsei de conciziune în expuneri, a îmbrăţişării enunţiative a multitudinii problemelor, nu numai a celor la ordinea zilei. Unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor au prezentat adevărate dări de seamă, ca la conferinţele de alegeri... Dacă ar fi atacat numai temele puse în discuţie, cîştigul ar fi fost mai mare. Nu înţelegem, de asemenea, de ce s-a renunţat la sistemul verificat al discuţiilor pe marginea fiecărei informări. Nu s-au pus întrebări şi, deci, nu s-au dat răspunsuri. Avînd în vedere caracterul economic al temelor, poate n-ar fi fost rău dacă instruirea s-ar fi desfăşurat, în prima parte, pe subramuri de producţie, ceea ce ar fi ţinut seama de specificul întreprinderilor. Sau, poate, ar fi fost indicată şi vizitarea unei mari întreprinderi bucureştene, pentru a convinge „pe viu“ de eficacitatea muncii organizaţiei sindicale respective. Dar, dincolo de toate acestea, instruirea a contribuit la înarmarea preşedinţilor comitetelor sindicatelor cu metode de lucru verificate, ceea ce vă da un plus de competenţă şi eficienţă acţiunilor. PAUL URDEA Predeal Vila „9 Mai“ Călător prin Predeal, privirea îţi este atrasă de o construcţie masivă cu patru nivele — vila ,,9 Mai“. Cele 46 de camere ale sale dotate cu tot confortul, oferă o ambianţă plăcută şi odihnitoare. La demisolul vilei se află cantina unde se scriesc meniuri la alegere. Serviciul ireproșabil., ai .ospătarelor, a atras numai cuvinte de laudă din partea celor ce au s&lvit masa aici. Din balcoanele sile, pe terasa vilei se poate vedea frumoassa pa*,' noramă a Cioplei și a masivului l’oatăraru. Complex comod, 'ț)n(5- dern, vila „9 Mai".,este mult .solicitată de cei veniţi să-şi petreacă concediul în frumoasa staliune de pe Valea Prahovei—Predeal. ŞT. ALBESCU (Urmare din pag. 1) club să vadă întotdeauna cîteva afişe tipărite sau scrise de mină, care anunţă cele mai diverse preocupări „de lucru“ sau spectacole şi concerte, programul bibliotecii care este mai toată ziua deschisă. La club se desfăşoară diferite acţiuni culturale aproape la toate orele din zi. Lectorate profesionale, întîlniri cu personalităţi me,dicale şi conferinţe pe teme ştiinţifice au loc cu regularitate. Zilele acestea am văzut anunţate pentru aceiaşi oră reprezentarea piesei „Banda de magnetofon“ de Ch. Fraikin in interpretarea formaţiei de teatru a clubului, întîlnirea — la lectoratul pentru cadre sanitare — cu prof. dr. docent Emil Crăciun şi prof. dr. Ana Asian, lectoratul muzical ţinut lunar de Vasile Dianu şi medalionul literar „AhtttfU Pann". Aproape săptămânal vin la club şi citesc din creaţiile lor tineri poeţi. — Nu programăm după o asemenea manifestare un film sau ceva asemănător care să atragă spectatorii — ne spune tovarăşa directoare a clubului. Oferim o seară de poezie special pentru iubitorii de poezie şi nu ne plmgem că ne-ar lipsi spectatorii. Clubul se poate mîndri chiar că a creat în Capitală această tradiţie de a invita la un club al sindicatelor poeţi, care să citească în faţa unui auditoriu deosebit de interesat de evoluţia creaţiei noastre poetice. Clubul sindicatului sanitar din Bucureşti a devenit astfel o instituţie culturală care girează o activitate de nivel superior, care poate satisface cerinţele unui public avizat, dornic de acţiuni variate, organizînd manifestări specializate pentru diferitele grade de pregătire profesională ale salariaţilor din acest domeniu. Neajunsurile diletantismului In oraşul Cluj, clinicile sunt grupate pe o colină, intr-un cartier, care se cheamă chiar... „al clinicilor“. La Blocul II sanitar are asistat la o şedinţa organizată de comitetul sindicatului, cu activul cultural. Luau parte membri ai echipelor de dansuri, ai orchestrei şi ai viitoarei echipe de teatru. Oamenii se străduiau să reînfiinţeze echipa de teatru, risipită cu cîţiva ani în urmă, însufleţire şi tinereţe, intenţii dintre cele mai bune. — Avem de toate, ni se spune, şi echipă de dansuri şi brigadă artistică de agitaţie şi orchestră cu solişti. Sperăm să avem şi echipă de teatru. Tovarăşul Radu Gheorghe, actor al Teatrului Naţional, instructorul brigăzii, se străduieşte să reorganizeze vechea echipă căreia i-a găsit noi şi tinere elemente talentate. Intr-adevăr, numărul mare de participanţi la o asemenea şedinţă internă, la care doar întîmplător a ajuns şi Un reporter, problemele organizatorice concrete, probează eforturile pe care le depun aceşti oameni tineri şi entuziaşti. — Cînd aţi dat ultimele spectacole ? — întreb, intrînd încet , în miezul problemei. Aflu că brigada artistică, n-a mai urcat pe scenă de la „Sărbătoarea recoltei“ şi de la una din primele faze ale concursului al VIII-lea al formaţiilor de amatori. Echipa de dansuri a avut mai multe spectacole. Activitate normală, repetiţii regulate, spectacole destul de numeroase. Blocul II sanitar este ceea ce se cheamă o instituţie cu activitate culturală susţinută. Cu toate că ştia acest lucru, tovarăşul Ion Pintea, de la Consiliul sindical judeţean, ne-a îndemnat cu multă insistenţă : „mergeţi la Dej, acolo la Spitalul nr. 1 lucrurile stau mult mai bine. Spectacolele lor au un numeros public, echipele lor sunt cunoscute în oraş şi participă la concursuri cu succes“. Ecourile acestui punct de vedere le-am simţit în părerea de rău manifestată de artiştii amatori cu care am stat de vorbă. „Noi facem repetiţii regulate de două ori pe săptămînă, mi-a spus asistenta medicală Blaga Maria. De curind, Consiliul »indicat municipal ne-a curmpărat costume pentru dansuri în valoare de multe mii de lei. Dăm spectacole destul de des. Anul trecut am fost în multe comunedin jurul oraşului Cluj. Dar în oraş nu prea avem succes din sălile, mari şi la întreprinderile mai importante nu suntem programaţi să dăm spectacole“. Cauza am descifrat-o şi în cele spuse, în continuare, de cei cu care am discutat. „Avem nevoie de o împrospătare permanentă a repertoriului nostru folcloric. Atît dansatorii cit şi instrumentiştii simt nevoia unui instructor care să fie specialist in folclor, să cunoască exact piese populare, cîntece şi dansuri. Echipa de dansuri se prezintă mereu cu aceleaşi lucruri cunoscute, iar orchestra şi soliştii cu aceleaşi potpuriuri, un amestec de cîntece din regiuni diferite, învăţate de la radio, de la alte orchestre sau solişti. La concursurile amatorilor suntem totdeauna dezavantajaţi din această pricină“ E o tendinţă firească a unor artişti amatori spre continua perfecţionare, o dorinţă de a ieşi din limitele diletantismului. De ce nu satisfac acest deziderat firesc, Consiliul sindical municipal Cluj, cu sprijinul Casei judeţene A Creaţiei Populare 7 chestre din ţară. O probează şi elita de solişti care au acceptat acompaniamentul ei : Ştefan Ruha, Mihai Constantinescu, Emilia Petrescu etc. Concertele noastre au loc în sala „Casei Universitarilor“ sau a Casei de cultură a studenţilor. Concertul este anunţat din vreme şi publicul vine să ne asculte cu consecvenţă. Ne-am străduit ca în activitatea noastră să nu ne suprapunem cu orchestre profesioniste din oraş. Ne-am profilat şi pentru acest motiv pe muzică preclasică. Am avut pînă acum peste douăzeci de prime audiţii pe ţară. După o pauză, dr. Toni» ■e-a mărturisit : Conţinutul şi formele muncii culturale Jinan i m mu i ■■ iiimii iruri ^ m tiiii inawramunur ~~~~~~T~rrr~ Viaţa muzicală braşoveană îşi are intensitatea ei. Există o vădită tendinţă de a se cuprinde în sfera ei de influenţă un public din ce în ce mai numeros. Lucrul acesta este deopotrivă valabil pentru spectacolele Teatrului muzical şi pentru concertele săptămînale ale Filarmonicii de stat. Melomanii au la dispoziţia lor un număr suficient de manifestări muzicale şi nu ezită să le frecventeze. întrebarea care se pune este în ce măsură calitatea acestora corespunde necesităţilor. O sumară examinare — atît cit poate îngădui o vizită de cîteva zile — duce în această privinţă la sesizarea unor aspecte semnificative, ce merită, după părerea noastră, a fi relevate. Am vizionat opereta „Contesa Maritza“ de Kalman. Este un spectacol pe care Teatrul muzical l-a prezentat cu ocazia turneelor sale şi în alte localităţi şi cu care îşi dezvăluie posibilităţile de afirmare. M-am bucurat văzînd afluenţa publicului, aceeaşi pe care am constatat-o, mai cu seamă în zilele de repaos, de-a lungul anilor de cînd există instituţia. Am asistat la un spectacol corect, lipsit de grosolănii. Şi, totuşi, lipseşte ceva ! Peste toate pluteşte o anume stînjeneală care pune stavilă muzicii şi reţine hazul. Opereta aceasta, cu libretul ei (oricît s-ar strădui unii autori a-l moderniza !), destul de confecţionat, pretinde — tocmai de insă după cele mai convenţionale reguli ale jocului de teatru, în cadrul unui decor simetric și lipsit de expresie, corelar al regiei monocrome. Ansamblul coral își face dar Din tată-n fiu Furnaliştii Ilie Mihuţ, Filip Mălăieştean, Petru Şimon, turnătorii Nicolae Mihai, Dominic Crăciunescu şi alţi 36 de muncitori ai uzinei „Victoria" Călan au trăit zilele trecute momente de o mare intensitate emoţională. Cei 41 de muncitori virstnici care in această lună au devenit pensionari, au fost sărbătoriţi, din iniţiativa comitetului sindicatului şi a conducerii uzinei, in cadrul unei intîlniri la clubul muncitoresc din Călan. In chip deosebit a fost marcată clipa in care mulţumind — în numele celor 41 de pensionari — pentru grija cu care sunt înconjuraţi, pensionarul Petru Codreanu a predat, in mod simbolic, ştafeta muncii fiului său floria, lăcătuş in uzină. Deopotrivă Nicolae Chiriac, Petru Şimon, Vasile Ştefănescu, Gheorghe Cimpoiescu şi alţi pensionari au trăit satisfacţii identice : fiecare din ei îşi lăsaseră în această uzină unul sau mai mulţi fii: jurnalişti, lăcătuşi, turnători, laboranţi şi ingineri, care vor duce mai departe tradiţia hărniciei, a muncii conştiincioase de care, la timpul lor, vîrstnicii s-au achitat cu deosebită cinste. SABIN IONESCU Kis Spectacol muzical la Braşov aceea — o necontenită vioiciune în desfăşurare, o ingenioasă dozare a hazului şi a melodramei, o permanentă preocupare pintru a se conferi acţiuni*" şi personajelor o notă cit de cit veridică. Spectacolul se desfăşoară toba respectînd, ca şi orchestra acompaniatoare, testul muzical ; aceleaşi cerinţe ale regiei dezindividualizează însă cu desăvîrşite. Cit despre protagonişti, aceştia nu par prea entuziaşti în jocul lor. Interpreta rolului titular se mişcă greu şi cîntă cu un prea vizibil efort. Despre partenerul ei nu se pot spune decit lucruri asemănătoare, cuplul fiind astfel, pe cit de omogen, pe atît de neizbutit. Spectacolul se scufundă, în ciuda grijii dirijorului Norbert Petri, de a se respecta partitura, a graţiei baletului şi a dezinvolturii personajelor comice, într-o perfectă mediocritate, din care nu mai poate fi scos. Este necesară, desigur, o schimbare a unghiului de vedere a factorilor responsabili pentru a se canaliza spectacolele pe un cu totul alt făgaş. Pe acela al unei arte capabile să transmită publicului emoţii şi reală încântare. Concertul simfonic la care am asistat a doua zi a cuprins un program bogat şi s-a bucurat şi el de o deplină participare de public. Orchestra, condusă cu autoritate de dirijorul clujean Erich Bergel, s-a făcut apreciată în mod deosebit cu îngrijită execuţie a Concertului nr. 2 în si bemol major pentru pian şi orchestră de Beethoven, realizat cu concursul solistului braşovean Horia Cristian. Lucrarea, pe nedrept ocolită în programele sălilor noastre de concerte, este încă influenţată de stilul lui Mozart, dar vădeşte deja, întocmai ca şi cele 6 cvartete de coarde op. 18 din aceeaşi perioadă fecundă, deplina maturitate a compozitorului. Pianistul a dat dovadă de sensibilitate şi de o bună cunoaştere a stilului. O altă lucrare concertantă inclusă în program, Concertul nr. 5 în la major pentru vioară şi orchestră de Mozart, n-a mai constituit o reuşită deplină. Nici solistul, Mircea Negrescu, nici orchestra n-au fost în largul lor. Greu de explicat de ce expoziţia orchestrală a primei mişcări a fost realizată într-o alură diferită faţă de cea la care a participat apoi solistul. Este de presupus că lucrarea n-a fost îndeajuns repetată, prezumţie întărită şi de o persistentă lipsă de acurateţă pe care transparenţa scriiturii a scos-o numaidecât la iveală. Mozart, a cărui operă prezintă în general mari dificultăţi de interpretare, a fost luat prea uşor şi s-a răzbunat, ceea ce s-a resimţit finalmente în mod negativ asupra întregului program. Trebuiau, ne întrebăm, neapărat incluse două lucrări concertante ? O soartă oarecum similară a avut-o şi Concertul pentru orchestră de coarde de Tudor Ciortea. El n-a fost propriu-zis interpretat, ci citit corect, iar lucrarea — deşi consacrată prin valoarea ei — a părut, în asemenea circumstanţe, neconvingătoare. Păcat! Se vede treaba că programul a fost prea încărcat şi n-a putut fi însuşit în mod temeinic ; dirijorul şi-a concentrat, probabil, eforturile asupra piesei de rezistenţă şi anume asupra poemului simfonic „Don Juan“ de R. Strauss, pe care orchestra l-a realizat cu multă dăruire, obţinind un succes binemeritat. Regretabil că acesta a fost obţinut, după cum am văzut, în dauna altor lucrări din program. Observaţiile acestea nu pot umbri meritul tuturor celor ce activează la Braşov cu atîta rîvnă pe tărîmul muzicii. Ele sînt, dimpotrivă, spuse pentru a fi, dacă este cazul, luate în consideraţie ca un îndemn spre mai bine. NESTOîI GHEORGHIU sutLiMa DRAMF AM ÎNTILNIT ȚIGANI FERICIȚI - luceafărul (15 87 671 — 4 ; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. - Central (14 12 24) - 8,45; 11 13,30; 16; 18,30; 21 DIMINETI DE IARNA - Lumina (16 23 35) — 9,30; 16,30 In continuare 18,45 ; 70,45. UN BARBAT §1 O FEMEIE — Union (13 48 041 - 15,30; 18; 20,30. - Volga (119126) - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21. - Aurora (35 04 661 - 1i; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,30 ÎNCERCUIREA - Dacia (16 26 10) - 8,30; 14,30 in continuare 16,30; 18,45; 21. - Mioriţa (14 27 141 - 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18;15; 20,30 RĂZBOI ŞI PACE (seria I şi III - Ura (31 71 71) - 15; 19.30. - Viitorul (11 48 03} - 15; 19.30. UN NABAB MAGHIAR - Drumul Sării (31 28 13 - 15; 17.30; 20 CARETA VERDE — Ploieasca (33 29 71) - 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.45 CERUT ÎNCEPE LA ETAJUL III - Moșilor (12 53 921 - 15.30; 18. 20.30 ÎNNORARE TRECĂTOARE - Popular (35 55 17 - 15.30; 18; 20.30 ROMANTA PENTRU TROMPETA - Munca (21 50 97) - 15.30; 18; 20.30 SERVUS, VERA ! - Crtnqa$t (17 38 811 - 15.30: 18: 20,30 CAPCANA Tomis l2i 49 46| - 9; 11,15; »3,30 15.45: 18,15; 20.30 - Flamura (23 07 40» fi} 11,15; 13,30: 16; 18,15; 20,30. COMEDII O LUME NEBUNA, NEBUNA, NEBUNA - Patria (11 86 251 - 9,30, 13; 16,30; 20 - București 115 61 54) - 9, 12,30, 16,30; 20. LORDUL DIN ALEXANDERPLATZ Doina (16 35 381 - 12 ; 15,30 18; 20.30 PROFESORIU DISTRAT - Buresli 115 62 79) - 15,30, 18; 20.30. DE TREI ORI BUCURESTI Burezi (17 05 47) 9: 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20.30 ESCROC FARA VOIE - Cotrocent 113 62 561 - 15.30; 18; 20.30. MARTIN SOLDAI Pacea (31 32 52) — 15.30; 18; 20.30 CORIGENTA DOMNULUI PROFESOR - Vicao (21 39 82) -15.30; 18; 20,30. MUZICALE ClND TU NU ESTI - Progrestii (23 04 10 - 15,30; 10; 20.30 CĂUTAȚI IDOLUL - Giulesti (17 55 46 - 15.90; 18; 20,30. -Arta (21 31 801 - 9,30; 15,45 In continuare 18, 20,15. împuscaturi pe portativ — Grivita (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Melodia (12 08 881 - 9; 11,15; 13,30; 16 18,30; 20,45. - Modern (23 71 011 — 9,30; 11,45; 14; 10,15; 18,30; 20,45 O FATA FERICITA — Cosmos (35 19 151 — 14,30; 10,30; 18,30; 20.30. AVFNTITH BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU - Republica (11 03 721 9 , 11;30; 14; 16,15; 18,45; 21,15 - Festival (15 63 84) - 8,30; II 13,30; 16; 18,30. 21 CEI SAPTE SAMURAI - Victoria (16 28 79 1 - 9,30; 13; 16,30 20 VALETUL DE PICA - Feroviar (16 22 731 - 8,30; 10,45; 13; 15,30 17,45; 20 - Excelsior (18 10 88; - 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. - Gloria (22 44 01) - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC - Unirea (17 10 21) - 16; 18,15; 20,30 REÎNTOARCEREA LUI SUB COUP - Flacăra 121 35 401 15 30; 18: 20,30 MOARTEA DUPĂ CORTINA - Rahova (23 91 00) - 15.30; 18 20.30 JOCURI NESCHIMBATE — Ferentari (23 17 50) — 15.30; 18. 20.30. DOCTIMENTARE EXISTA ÎNCĂ SCLAVE - Lumina (16 23 35) 9.15; 11.30 13.45; 16; 18.30; 20.45 STAPÎN PE SINE ; PLEDOARIE PENTRU BOX ; STADIOANELE VA ASTEAPTA ; FILE DIN ISTORIA SPORTULUI . GUSTAV FACE CURA DE SLĂBIRE - Timpuri Noi (15 ll 10) — 9—21 In continuare. ^mm VINERI, 1 MARTIE 1968 17.30 — Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) 18.00 — Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei 18.20 — Buletinul circulaţiei rutiere 18.30 — Pentru cei mici : A.B.C. — De ce ? 19.00 — Pentru tineretul şcolar : Balade şi legende : „Corbea haiducul“ 19.30 — Telejurnalul de seară 20.00 — Muzeele lumii : Ermitaj 20.30 — Ecran literar 21.00 — Reflector 21.15 — Film artistic : îndrăgostiţii de pe pachebotul — „France". 22.45 — Campionatul mondial de patinaj artistic : Proba figuri libere — bărbaţi. Transmisie de la Geneva 24.00 — Telejurnalul de noapte O înalta ţinută artistică Una din mîndriile culturale ale Institutului medico-farmaceutic din Cluj este orchestra de cameră. „Orchestra a depăşit de mult sfera de interes a instituţiei" —ne informează dr. Toma Liviu. E cunoscută în toată ţara şi s-a situat, la concursurile artiştilor amatori, pe locul II şi III. In fiecare stagiune orchestra dă cîteva concerte riguros pregătite, al căror nivel artistic nu e cu nimic mai prejos decit al celor mai bune or— Am și o părere de rău. în orchestra noastră n-a mai intrat de ani de zile nici un muzician tînăr. Ar fi nevoie ca sindicatul nostru să manifeste mai mult interes pentru atragerea unor tinere talente din rîndurile sutelor de iubitori de muzica. Ne-ar părea, pe bună dreptate, rău să nu lăsăm urmaşi la pupitrele acestei orchestre. Pledoarie pentru club Am văzut planuri de activitate, judicios întocmite, programe de cîntece şi recitări la Blocul II Sanitar din Cluj, am ascultat o repetiţie a orchestrei I.M.F., dînd o frumoasă interpretare Concertului pentru violă de Telemann, am văzut freamătul unei activităţi cu rezultate dintre cele mai pozitive la clubul sindicatului sanitar din Bucureşti. Trebuie să spunem că „norocul“ celor din Bucureşti constă în primul rînd în faptul că dispun de o instituţie culturală unde se pot grupa oameni din mai multe unităţi sanitare. Unificarea activităţii intr-un domeniu ca cel sanitar, din Cluj sau din alte oraşe, se impune. Ea ar impulsiona desfăşurarea activităţii culturale şi artistice în mijlocul unor oameni a căror profesiune presupune o viaţă spirituală bogată, intensă, care, altfel, lâncezeşte în multe locuri în manifestări convenţionale, fără răsunet şi folos. Ar fi şi o răsplată a entuziasmului unui mare număr de tinere talente existente în rîndurile celor ce lucrează în acest domeniu de activitate. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti , vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil, mai mult noros, favorabil precipitaţiilor slabe, trecătoare. Vint potrivit din est. Temperatură minimă va fi cuprinsă intre -1 şi +1 grade, iar maxima între 4 şi 6 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipitaţii izolate, sub formă de ploaie, iar în regiunea de munte şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre —5 şi +1 grade în nordul ţării şi —1 şi +5 grade în sud, iar maximele între 1 şi 7 grade în nord şi 8 şi 14 grade în sud. [cereri si oferte Î810 DE SERVICIU] M.I.C.M — Baza centrală de materiale U.C.R. din Str. Drumul Taberei Bl. F 13 telefon 31.55.41, angajează şef serv. contabilitate, contabili I şi II, tehnician II, expeditor transporturi şi şef depozit cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu — (6 A). INSTITUTUL DE PROIECTĂRI DIN M.I.U., Calea Victoriei 126, caută economişti şi contabili cu experienţă în probleme financiare şi de salarii. Cei interesaţi se pot prezenta zilnic intre orele 13—15 în str. Echinoxului nr. 1l/A (din şoseaua Viilor), precum şi la tel. 23 34 01. (7 1) TRUSTUL DE COFETARII ŞI RĂCORITOARE NR. 1 DIN BUCUREŞTI, Str. Stavropoleos nr. 15, angajează remizieri pentru conservatoarele de îngheţată şi centrele de răcoritoare sezoniere. Solicitanţii pot fi şi pensionari. Relaţii se pot obţine zilnic la sediul trustului, telefon 14 73 10 (3 a) FILATURA ROMANEASCA DE BUMBAC organizează un concurs pentru ocuparea posturilor vacanta de maiștri: — maistru filatură bumbac — maistru electrician — maistru mecanic Concursul va avea loc în ziua de 15 aprilie a.c. la sediul întreprinderii din Șoseaua Morarilor nr. 2, sectorul 3. Informaţii suplimentare la serviciul personal, tel. 35 00 40 — interior 17. (5—a) INSTITUTUL d« STUDII « PROIECTĂRI AGRICOLE cu se diul în Bucureşti B-dul. Expoziţiei nr. 1 sectorul 1, fost reion 3» Decembrie angajează arhitecţi ingineri constructori ingineri Instalaţii sanitare, termice, electrice, ingineri hidrotehnici I proiectanţi I şi II pentru arhitectură, construcţii, Instalaţii sanitare termice, electrice I traducători din limbile engleză şi Italiană i topometri i operatori măsurători terestra i detonatori tehnici I și II , dactilografe. Cei interesaţi se vor adresa la Î.S.P.A. serviciul personal, zilnic de la ora la 7,30—15,30. (1 a) ÎNTREPRINDEREA 3 IZOLAŢII cu sediul în Bucureşti, Calea Griviţei nr. 136, sectorul 1 (fost raion „30 Decembrie") Angajează: • MAIŞTRI DE CONSTRUCŢII SAU MECANICI, dornici de a se specializa in glisarea de coşuri tronconice, • MECANICI DE COFRAJ GLISANT. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii, serviciul personal. TRADIŢIONALUL MARTISOR ■ ■ PĂRINŢII Făina malţată de griu este indicată in alimentaţia sugarilor, fiind plăcută la gust şi uşor asimilabilă uzina Ide prototipuri Si REPARATII UTILAU FAGARAS PENTRU SECTORUL CHIMIC: I utilaje chir, vce, unicate si prototipici m piese de schimb pentru utilaje chimice din oteluri inoxidabile i capace ambutisate pentru recipiente de diferite dimensiuni