Munca, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6651-6676)

1969-04-08 / nr. 6657

SINDICATELE -participante active la elaborarea şi aplicarea normelor de muncă ION COTOŢ secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. In cadrul măsurilor adoptate de partid şi de stat, privind experimentarea noului sistem de salarizare, o atenţie deosebită se acordă perfecţionării întregii activităţi de normare a muncii, în­ toate sectoarele din economie. In acest scop, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie 1967, a stabilit — ca unul din obiectivele principale în cadrul măsurilor privind ex­perimentarea noului sistem de salarizare — necesitatea perfecţionării normării muncii, prin introducerea de norme fundamentate ştiinţific, care să reflecte din ce în ce mai riguros cantitatea de muncă reală necesară pentru efectuarea lucrărilor. Statul nostru socialist, cît şi oamenii mun­cii, sînt interesaţi ca nor­bele să oglindească în mod real gradul de organizare a proce­sului de producţie şi de muncă, condiţiile tehnice şi economice din întreprinderi, pre­cum şi cerinţele referitoare la securitatea şi igiena muncii, astfel, încît, să se poată ob­ţine rezultate cît mai eficiente în întreaga activitate. Este cunoscut că normarea muncii consti­tuie una din pîrghiile de seamă în înfăptui­rea principiului socialist al repartiţiei după muncă. Cu ajutorul normării se obţin datele necesare în planificarea forţei de muncă, la nivelul întreprinderilor, ramurilor şi al eco­nomiei naţionale, se determină sarcinile de producţie, în întreprinderi, se măsoară ni­velul şi rezultatele obţinute în muncă, se asigură retribuirea corectă şi diferenţiată a veniturilor salariaţilor, ţinîndu-se seama de: nivelul de calificare profesională şi aportul adus la creşterea producţiei şi a productivi­tăţii muncii. De asemenea, în activitatea de elaborare a normelor de muncă, procesele de producţie sunt supuse unei analize multi­laterale, de către personalul de specialitate, pînă la ultimele lor elemente, operaţii, faze, mînuiri, mişcări şi se determină succesiu­nea lor raţională de desfăşurare în timp. Cu această ocazie, conform metodologiei de nor­mare, se analizează în mod critic întreaga activitate, se scot la iveală posibilităţile de înlăturare a mişcărilor inutile şi greoaie, ur­­mărindu-se astfel să se asigure organizarea raţională a proceselor de producţie şi de (Continuare în pag. 5) ...12 octombrie 1965. Di­mineaţă mohorîtă de în­ceput de toamnă. Peste noapte a burniţat uşor. Pe calea ferată Bucureşti-Ti­­tu. In apropierea cabinei de la intrarea în staţia Gher­­gani, unul din revizorii de linie a găsit o femeie între două vîrste, in stare de comă. Tot trupul îi era vînăt de lovituri, iar mina dreaptă zdrobită complet. Asupra victimei nu se gă­sea nici un act. Organele de miliţie şi cele ale procuraturii, sosi­te la faţa locului, n-au reu­şit să descopere nici o ur­mă, nici un indiciu care să le ducă cit de cit la lămu­rirea situaţiei. Femeia a fost transportată urgent la spital, unde medicii au în­ceput o adevărată bătălie pentru salvarea ei. După vreo cîteva săptămini, timp în care i s-a amputat bra­ţul drept, ea a putut da primele relaţii. Îşi aducea aminte, foarte vag, că ple­case din Bucureşti, cu un oarecare Nicu, după nişte cherestea, la Piteşti, la o cunoştinţă de-a acestuia. Avea nevoie de scînduri pentru terminarea casei (din comuna Tătărăştii de Jos, judeţul Teleorman) şi el promisese s-o ajute, îna­inte de a porni la drum băuseseră pînă noaptea tirziu la un local de pe Calea Griviţei. Au mers a­­poi în Gara de Nord, dar trenurile de noapte pleca­seră. Ca să nu mai aştep­te pînă dimineaţa indivi­dul i-a propus să plece din triaj cu un marfar. Aşa au şi făcut. S-au urcat într-o garnitură ce transporta ma­teriale de construcţii, pia­tră şi nisip. După vreun ceas, trenul s-a oprit la un O. GOGA (Continuare în pag. 2­ a) Proletari din toate ţările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6657 B marţi 8 IV 1969 6 pagini 30 bani Primiri la tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer a primit, luni la a­­miază, delegaţia parlamentară japoneză, condusă de Fuku­­naga Kenji, membru al Dietei Japoneze, aflată în vizită în ţara noastră. Luni după-amiază, pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cuba, Jesus La primire, care a decurs într-o atmosferă cordială, a luat parte Stanciu Stoian, membru al Grupului parla­mentar pentru relaţii de prie­tenie România-Japonia. A fost de faţă Toshio Mit­­sudo, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Barreiro Gonzalez, în vizită protocolară de­­prezentare. La întrevedere, care a de­curs într-o atmosferă cordia­lă, a participat Mihai Marin, adjunct al ministrului aface­rilor externe. (Agerpres) RESTANŢELE LA STADIUL FIZIC NU POT FI RECUPERATE DECIT PRIN EFORTURI CONJUGATE Harta economică a cetăţii băniei oltene — Craiova se va îmbogăţi, în acest an, cu noi obiective industriale printre care cinci unităţi noi la COMBI­NATUL CHIMIC, o fabrică de transformatoare mari, nun laborator de încer­cări la înaltă tensiune şi o turnătorie la UZINELE „ELECTROPUTERE“, O FABRICĂ DE BERE şi alta de PRODUSE LACTATE, o secţie de utilaje pentru irigaţii la uzina „7 NOIEMBRIE“, se va termina finisajul la UZINA DE REPARAŢII pentru locomotive Diesel şi electrice. Chiar şi numai simpla enumerare poate da o imagine a volumului sporit de investiţii din acest an ca şi asupra sarcinilor ce revin organizaţiilor de construcţii. La 19 noiembrie 1968, in­seram în coloanele ziarului nostru, concluziile unei an­chete în care factorii de răs­pundere de pe şantiere cău­tau să ne convingă că prin materializarea prevederilor stabilite se va asigura cursivitatea lucrărilor în se­zonul friguros. Cu acel prilej ne-au fost enumerate o seamă de măsuri tehnico­­organizatorice menite să ac­celereze ritmul execuţiei in­diferent de capriciile vre­mii. Desigur, intenţii bune... dar aşa cum aveam să ne convingem în recenta vizită pe şantierele craiovene, nu­mai cu bune intenţii nu se poate­­ dinamiza activitatea constructorilor. Ne-am adresat tovarăşului GHEORGHE DRAGU, di­rectorul sucursalei judeţene Dolj a Băncii de Investiţii, cu întrebarea : — Am trecut de primul trimestru. V-am ruga să ne spuneţi dacă realizările de pină acum în domeniul in­vestiţiilor la obiectivele in­dustriale din oraşul Craiova se înscriu in prevederile ini­ţiale de plan ? — Cu regret, nu vă pot da veşti bune în această pri­vință... Dar, să apelăm la ci­fre. Pe primele două luni, bunăoară, în loc de 16—17 la sută din total, cît ar tre- D. SANDU P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3) Au fost introduse primele cantităţi de ţiţei în instalaţia de distilare atmosferică a ra­finăriei Crişana din Suplacu de Barcău, ju­deţul Bihor. Noua unitate proiectată de specialiştii Institutului de proiectări şi in­stalaţii petroliere din Ploieşti, are o capa­citate de prelucrare de 300.000 tone ţiţei pe an Discrepanţă intre producţie şi activitatea cultural-artistică Mişcarea artistică de ama­tori din ţara noastră, desfă­şurată cu aceeaşi intensitate de la puternicele centre in­dustriale, la cele mai rare­fiate din punct de vedere de­mografic, angrenează un imens număr de oameni ai muncii, lucru care şi confe­ră de fapt fenomenului un caracter de masă. Din nenu­măratele cercetări pe teren, din contactul şi cunoaşterea activităţii formaţiilor artisti­ce şi a membrilor lor, nu ne-a fost greu să constatăm că marea majoritate a artiş­tilor amatori o constituie muncitorii. Cele cîteva for­maţii corale ale sindicatelor din învăţămînt sau cele cîte­va orchestre de cameră al­cătuite din medici nu sînt decit excepţii. Faptul nu se pare că a dat prea mult de gîndit, că ar fi incitat la întrebări şi discuţii (oare nu­mai muncitorii să aibă vo­caţie artistică ? — pentru că nu se mai pune la îndoială că cei mai mulţi o fac din­­tr-o autentică vocaţie. Este însă evident pentru oricine că aici se poate vorbi mai ales, de pasiune­. Lipsa a­­ceasta de întrebări a fost pentru noi primul semn al atmosferei de platitudine din întreprinderi, unde, doar graţie cîtorva pasionaţi, se desfăşoară activitatea cultu­ral-artistică. Lipsa aceasta de întrebări îi conduce pe unii, să creadă că situaţia de fapt (procentul de muncitori în mişcarea artistică) este fi­rească, şi nici nu ar fi po­sibil altfel. Şi în ultimă in­stanţă, lipsa aceasta de în­trebări duce la o alta mult mai gravă — lipsă de inte­res, de atenţie, de considera­ţie. Nu, nu este firesc ca nu­, mai muncitorul să răspundă cu dăruire la primul apel fă­cut de instructorul sau res­ponsabilul cultural. Nu este firesc ca pasiunea unuia să se lovească de desconsidera­rea altuia. Ritmul procesului de pro­ducţie, exigenţele controlului tehnic de calitate, cerinţele de perfecţionare continuă, condiţiile de muncă, lucrul în două sau trei schimburi, efortul maxim depus pentru îndeplinirea indicilor de plan sunt deziderate înscrise în agenda fiecărui muncitor. Cu toate acestea, după orele de lucru, seara, în sălile clu­burilor sau caselor de cultură muncitorii — artişti amatori — repetă în formaţiile de cor şi de dansuri populare, în brigăzi artistice de agitaţie şi de teatru, în orchestre de muzică uşoară sau populară, prezintă spectacole în faţa colegilor de­­muncă, pe sce­nele instituţiilor de cultură. Pasiune mai mult decit vo­caţie, pasiune în afara ori­cărui interes mărunt. Pasiu­ne cu care muncitorul cîşti­­gă premii în concurs, nu pen­tru sine, pentru formaţia sa, pentru întreprinderea şi o­­raşul său. Faptul este însă ignorat cu desăvîrşire de or­ganele de conducere din în­treprinderi. Şi tocmai acest dezinteres total, manifestat în cele mai diverse chipuri, ajungînd adesea să ia forma desconsiderării, creează o puternică discrepanţă dintre OMUL în procesul de pro-ALINA POPOVICI (Continuare în pag. a 2-a) Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Cu ocazia realegerii Excelenţei Voastre ca preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am plăcerea de a adresa Excelenţei Voastre felicitările mele foarte sincere şi cele mai bune urări de fericire şi succes pentru dv., de bunăstare şi progres continuu pentru poporul prieten al Republi­cii Socialiste România. , Ahmed hassan al-bakr Preşedintele Republicii Irak a Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Sunt bucuros să aflu despre realegerea dv. în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat şi mă folosesc de această ocazie pentru a vă transmite sincerele noastre felicitări şi urări de succes împreună cu urări de pro­gres pentru ţara dv. SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului TELEGRAME Se lucrează la înălţime Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul justiţiei din Republica Tunisiană Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază pe Mongi Slim, ministrul justi­ţiei din Republica Tunisiană, care se află în vizită în ţara noastră. La primire a luat parte A­­drian Dimitriu, ministrul jus­tiţiei. A fost de faţă Mahmoud Maamouri, ambasadorul Tu­nisiei la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmos­feră cordială, au fost aborda­te probleme privind dezvolta­rea relaţiilor dintre cele două ţări, în interesul ambelor po­poare, al păcii, precum şi u­­nele aspecte ale situaţiei in­ternaţionale actuale. IN JUDEŢUL COVASNA Intîrzieri nejustificate Multe C.A.P.-uri din judeţul Covasna au acumulat, în decursul anilor o experienţă valoroasă pe linia per­fecţionării tehnologiei culturilor, folosirii din plin a timpului bun de lucru, a întregii capacităţi a tractoa­relor şi atelajelor. Şi nu o dată s-a evidenţiat cit de decisiv este pentru obţinerea unei culturi bogate, ca toate lucrările agricole să fie efectuate la timp şi în condiţii optime, tregul potenţial tehnic şi uman de care dispun, fie­care zi bună de lucru. De exemplu, C.A.P. Baraolt, Brăduţ, Ghidfalău, Aita Mare şi altele au îndeplinit integral planul la arăturile­­ de primăvară. în raidul întreprins re­cent am întîlnit însă şi o seamă de aspecte negative, neglijenţă şi lipsă de răs­pundere din partea consi­liilor de conducere ale unor C.A.P.-uri. Cea din Chichiş, de exemplu, nu realizase pînă în ziua de 4 aprilie decit 50 la sută din planul stabilit la arături adinei de primăvară, iar insămînţări nu efectuase decit pe 16 ha faţă de cele 511 ha plani­ficate. La C.A.P. din Ozun şi Moacşa, care s-au bucu­rat de aceleaşi condiţii de climă, situaţiile sînt şi mai critice. Prima nu executase arături de primăvară decit pe 156 ha faţă de 508 ha cît prevăd graficele, iar la în­­sămînţări nimic. La cea de a doua, respectiv C.A.P. Moacşa, arăturile abia în­cepuseră, pe 7 ha, faţă de 226 ha planificate. L-am în­trebat pe inginerul agronom E. Gyergyai de la C.A.P. Moacşa despre cauzele in­­tîrzierilor, despre modul cum sînt folosite tractoarele, forţa de muncă.­­ Dispunem de 14 trac­toare : unul ară, altul trans­portă îngrăşăminte şi 12 stau sub acoperiş. Tractoa­re avem deci suficiente, dar şi timp din belşug pentru efectuarea tuturor lucrări­lor din actuala campanie agricolă, ne răspunde cu m­ultă seninătate interlocu­torul. Constatăm, de asemenea, că la C.A.P. Tg. Secuiesc nu se arase pînă la data men­ționată nici o bucată de pă­­mînt, iar la C.A.P. din Oj­­dula, Ghelința și altele încă n-au început lucrările — ILIE MIHALEA (Continuare în pag. 3-a) Rezultatele obținute acum, la începutul actualei cam­panii agricole, confirmă că o bună parte din C.A.P.-u­­rile din județ fructifică în modul cel mai operativ în- ­ Mita a fost dezvăluită • Ceea ce urmează pare destul de ciudat • Prinşi în mrejele unei curse . De ce este tergiversată ancheta ? Plugaru, muncitori la Uzina mecanică, indignaţi la culme de încercarea de a li se cum­păra conştiinţa cu arginţi, ne-a străfulgerat o idee. „Da­că e vorba de aşa, primim banii, dar ştim noi ce fa­cem“. Şi s-au înţeles din pri­viri. In acest timp, responsabila bufetului „Vînătorul“ satisfă­cută de felul cum s-a aranjat „trampa“, a desfăcut o sticlă cu vin. Era femeia mulţumi­tă­. Altfel ce s-ar fi făcut ? Controlul obştesc o descope­rise că primea chifle de la distribuitorul fabricii, fără forme legale. Aceasta în sco­pul obţinerii unor cîştiguri ilicite. A crezut că prin mi­tă va astupa gura celor trei muncitori. Dar se înşelase a­­marnic... Nu după multă vreme, au sosit în local, spre uimirea responsabilei, doi lucrători din cadrul miliţiei. Actul mi­tei era evident .El a fost con­semnat în procesul verbal în­cheiat pe loc, în care s-au trecut seriile banilor. Bar­­mana Georgeta Popa şi fe­meia de serviciu Maria Cre­­ţu, ambele salariate ale aces­tui bufet, au recunoscut că, fiind de faţă, au văzut cum Valentina Bazga, responsabi­la bufetului, a luat din ges­tiunea barului 600 lei şi i-a ı Uite ce este, una şi cu una fac două. Aveţi de la mine şase sutare, dar vă rog din suflet, totul rămîne între noi... Gheorghe Bosânceanu, membru al comisiei de con­trol obştesc a Consiliului mu­nicipal al sindicatelor din Iaşi, Dinu Iosub şi Vasile înmînat, drept mită, contro­­lloriiii obşteşti. Sesizînd miliţia, ten. Bo­­sînceanu, Dinu Iosub şi Va­sile Plugaru, nu şi-au făcut decit datoria. Ei au demascat o faptă urîtă, străină socie­tăţii noastre socialiste. Orice om cinstit ar fi procedat la fel. Pînă aici, totul e cît se poa­te de limpede. Ceea ce ur­mează pare însă destul de bi­zar. Ca să scape de rigorile le­gii, responsabila bufetului „Vînătorul“ a pus imediat în mişcare neamuri, prieteni, experţi în alibi­uri. Mai erau şi din aceia, gata să pună mina în foc pentru a o scoa­te basma curată. Mai întîi s-a pus la cale o cursă. Valentina Bazga a pro­mis, drept momeală, celor trei muncitori că va da în vi­leag toate hoţiile care se mai fac în alte unităţi de alimen­taţie publică. Cu o condiţie: să vină la ea acasă, unde pot vorbi în deplină linişte. Oameni simpli, muncitori cinstiţi şi fără experienţă în asemenea probleme ,călăuziţi de dorinţa de a contribui la stîrpirea unor apucături, n-au putut să-şi dea seama la timp de adevăratul scop al invitaţiei. Faptul că au ad- D. NEGOIŢA N. GRUNZU (Continuare în pag. 5-a)

Next