Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)
1970-01-13 / nr. 6893
I ianuarie I TRIBUNA PAG. A III-A ECONOMICĂ Să nu mai vorbim de noroc... de ION BĂIEȘU in pag. a iv-a * Microinterviu despre Festivalul filmului indian si... multe altele * Sistemul hidraulic Firiza-Runcu • „Pelicanul" de la... Ploiești * Han turistic in pag. a v-a REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCŢIE Orientînd cu fermitate eforturile oamenilor muncii spre creşterea sistematică a eficienţei întregii activităţi economice, documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. pun în faţa organizaţiilor de partid şi de stat, a conducerilor întreprinderilor, sindicatelor, a tuturor oamenilor muncii, sarcina de a reduce cheltuielile de producţie, de a îmbunătăţi calitatea produselor şi spori rentabilitatea fiecărei unităţi economice. Pe această linie, folosirea economicoasă a materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei a căpătat un caracter din ce în ce mai concret. Drept urmare, în industria republicană cheltuielile la mia de lei producţie marfă au scăzut în ultimii ani cu 40 lei contribuind în ultimă instanţă la obţinerea a peste 11 miliarde lei beneficii suplimentare. Experienţa de pînă acum a dovedit că în acest domeniu important, care condiţionează bunul mers al activităţii economice, sindicatele, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, îşi aduc o tot mai însemnată contribuţie. Semnificativă în acest sens este activitatea desfăşurată de consiliile judeţene ale sindicatelor din Braşov, Sibiu, Prahova, care au iniţiat şi organizat in anul 1969 cu sprijinul Uniunilor sindicatelor pe ramuri profesionale diverse acţiuni în vederea descoperirii şi valorificării a noi posibilităţi de utilizare mai raţională a mijloacelor materiale, economisirea materiilor prime şi materialelor, gospodărirea cu grijă a acestora. Menţionăm, în mod deosebit, schimbul de experienţă organizat la C S. Reşiţa, cu sprijinul Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile metalurgice şi constructoare de maşini, în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice pe tema : „Reducerea consumului de cocs pe tona de fontă elaborată“. Cu acest prilej s-au popularizat larg experienţa pozitivă şi metodele avansate care au influenţat reducerea consumului specific de cocs pe tona de fontă de la 1 318 kg, în anul 1958 la 609 kg în cursul anului de curînd încheiat. Acţiuni similare au fost organizate şi de către Biroul executiv al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei lemnului, de către Biroul executiv al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderilede construcţii şi materialelor de construcţii. Participanţii au apreciat în unanimitate eficienţa — pe ramuri profesionale sau în limitele judeţului — schimburilor de experienţă, ele contribuind la însuşirea unor iniţiative şi pro (Continuare în pag. a 3-a) TRAIAN ANDONE instructor la Secţia economică a Consiliului Central al U.G.S.R. Belşug de produse in depozite, rafturi goale in unele magazine Cu prilejul unui raid întreprins ieri in depozitele I.C.R.A.-Bucureşti, am constatat existenţa unor mărfuri in cantităţi îndestulătoare. Şi pentru că echipele de control obştesc au semnalat absenţa în mai multe magazine a unor produse alimentare, ne-am pus citeva fireşti întrebări, la care căutăm să răspundem în cele ce urmează. — Vă rugăm, un borcan cu gem de piersici — se adresează Nicolae Iordănescu, muncitor la fabrica Stăruinţa“, vinzătoarei din complexul comercial A. 11, cartierul Titan. „Piersici ? N-avem, răsbită mină dezinteresata. In numeroase magazine alimentare lipsesc din rafturi gemurile de piersici, caise, căpşuni, prune şi coacăze, dulceţurile şi compoturile In felul acesta, cumpărătorii sunt nevoiţi să colinde unităţile, pierzîndu-şi timpul, aglomerind drumurile şi magazinele. In schimb, în depozitele din Calea Rahovei asemenea produse zac în stive enorme, care ar satisface necesităţile nu numai ale Capitalei, ci şi ale altor oraşe. Cum este oare posibil un asemenea fenomen care aduce prejudicii cumpărătorilor şi statului ? Scuza invocată de şeful depozitului, Ion Static, că în preajma sărbătorilor s-ar fi dat atenţie mărfurilor „mai principale“, nu ni se pare de loc concludentă. Ea relevă crasa birocraţie care există in dirijarea mărfurilor pe reţea. De altfel, zilele trecute conducerile întreprinderii comerţului cu ridicata pentru produse alimentare şi Direcţiei generale au hotărit să golească depozitele şi să umple rafturile magazinelor. Este un a b.c. al negustoriei, care nu ştim de ce nu s-a pus in practică pînă acuma! Cum se explică faptul că in Alimentara „1 Mai“, magazin modern, lipsesc de la vînzare sarea, marmelada şi conservele de fructe ? Şi nu e singura unitate în această situaţie. Responsabilii neglijează cu bună ştiinţă articolele cu volum mare şi preţ mic. De ce să-şi încarce rafturile şi să-şi fi-Ji-y-nâ-n+rt minipl Pl.V.rf.. CU alimente mai scumpe, pot să-şi îndeplinească cu uşurinţă planul de desfacere ? Şi apoi, se ştie prea bine, că pentru unii vînzători necinstiţi, „ciupeala“ la cîntar e mai avantajoasă la cafea decit la sare, care costă de o sută de ori mai puţin. La băcănia din Piaţa „7 Noiembrie“ nu există nici un fel de conserve de legume. Lipsesc chiar cele mai elementare alimente, cum sunt zahărul şi uleiulVinzătoarea Viorica Stănescu ne-a făcut cunoscut că la, nenumăratele şi insistentele comenzi, depozitele au rămas surde. Nu acelaşi lucru l-am întîlnit la Alimentara nr. 9 din strada Clopotarii vechi. Aceste produse se aflau in cantităţi ce depăşeau puterea obişnuită de desfacere, dovadă a distribuţiei DUMITRU NEGOIŢA (Continuare în pag. a 4-a) Proletari din toate ţările, unitî-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Concentrare şi atenţie maximă în executarea fiecărei operaţii din tehnologia de lucru. Instantaneul îl prezintă pe montorul Constantin Dumitrescu, de la Uzina de mecanică fină din Capitală, surprins în timpul montării unui manometru Foto : C. MARIN Anul XXVI nr. 6893 6 pagini 30 bani 2,7 tone de cărbune mai mult pe fiecare post Tehnica modernă de susţinere a abatajelor — factor hotărîtor în reducerea efortului fizic şi creşterea productivităţii muncii în minerit — pătrunde tot mai mult în adîncurile bazinului carbonifer al Văii Jiului. Primele zile ale anului nou au marcat la mina Aninoasa darea în exploatare a unui abataj frontal echipat în totalitate cu elemente de susţinere metalice, înlăturîndu-se pe această cale utilizarea materialului lemnos. Pe lingă diminuarea efortului fizic şi realizarea unor importante economii la lemn de mină, în noul abataj frontal randamentul muncii a crescut faţă de abatajele cameră cu 2,7 tone pe fiecare post. (Coresp. „Munca“) Condiţia etică a intelectualului II. EMIL POENARU Dacă aş fi sculptor aş fi obsedat de o statuie de o simplitate deosebită. Un om. Un om obişnuit. Una dintre palme ar avea-o deschisă, reprezentînd timpul care a trecut. Aici a finut acei ani care s-au scurs cu bucuriile, necazurile, împlinirile şi eşecurile lor. Acei ani despre care are impresia că i-a înţeles şi i-a cunoscut. Cealaltă palmă ar avea-o strînsă. în acest pumn omul deţine anii pe care îi mai are de trăit. Mulţi sau puţini. Sunt anii despre care nu ştie tot ceea ce ar vrea să ştie anticipat. E privilegiul viitorului de a încerca să-şi păstreze anumite zone de necunoscut. Omul pe care l-aş sculpta ar privi spre acest pumn în care deţine anii viitorului. Spre deosebire de trecut, el nu va mai privi cu teamă , cu spaima de necunoscut care l-a dominat de-a lungul istoriei. Farurile ştiinţei care scrutează adîncimile de întuneric oferă omului posibilitatea unei înţelegeri tot mai profunde, iar în ce priveşte destinul său, condiţiile socialismului îl aduc în faţa inestimabilului beneficiu de a putea privi viitorul cu certitudine. Politica partidului nostru de a dirija dezvoltarea armonioasă a întregii noastre naţiuni socialiste face ca încrederea în viitor, certitudinea viitorului fericit al copiilor să devină un dat fundamental al existenţei noastre de azi. Datorită acestui fapt, privirea omului spre pumnul în care ţine anii de viitor este încrezătoare şi optimistă. Vom distinge însă în această privire spre viitor şi o intensă preocupare, o strădanie spre împlinirea condiţiei umane. De această condiţie proprie a sa de homo sapiens, omul se apropie numai în măsura în care e preocupat de răspunderea propriilor fapte, de semnificaţia acţiunilor sale, de cheltuirea anilor, zilelor, clipelor pe care le trăieşte pentru împlinirea (Continuare în pag. a 2-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d’ Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale, şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, in R. 8. F. Iugoslavia Duminică seara a părăsit Capitala, plecînd spre Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care va face o vizită în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. In vizita sa, şeful guvernului român este însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de experţi. La plecare, pe peronul Gării de Nord, se aflau tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Ion Iliescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai guvernului, şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Milorad BELGRAD 12 . Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicii. Vizita în Iugoslavia a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie româno-iugoslave, constituie o expresie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi acţiuni de cooperare, dorinţă ilustrată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, într-un spirit de încredere şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economicăşi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrullui industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav — împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi, de asemenea, de Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Grigorie-Romatina, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. viei,, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei Oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Isa Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţi români. Pe peron erau, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei române şi ai Agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghi Maurer, însoţit de Emi Drăgănescu, Gheorghe Buzdulgan, Nicolae Ecobescu , ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vece Executive Federale, Miti Ribicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşar Gligorievici, S. Marusici, Anton Vratuşa şi ambasadorul Iso Njegovan. Sosirea la Belgrad liniile de forţă ale „ELECTROMAGNETICII" • FAGURELE INDUSTRIAL DE PE CALEA RAHOVEI • PRIMUL CONTOR MONOFAZAT — „BUNICUL“ CENTRALEI TELEFONICE ROMÂNEŞTI ŞI AUTOSTOPULUI FEROVIAR • PE FLUXUL COMPETENŢEI ŞI PROBITĂŢII PROFESIONALE • PASIUNEA — ETALON PENTRU MAI AM PUŢINĂ TREABĂ..." Au trecut aproape optsprezece ani de cînd am intrat pentru prima oară pe poarta uzinei „Electromagnetica“, cu intenţia de a-i cunoaşte pe aceia care prin munca şi capacitatea lor creatoare reuşiseră să realizeze pentru prima dată în ţară produsul de mare utilitate în economie, contorul monofazat. In vremea aceea fabrica era amenajată intr-un singur corp de clădire, astfel că nu ne-a fost prea greu să găsim pe cei trei „eroi“, care, prin aportul lor deosebit la declanşarea unui veritabil „eveniment al timpului“ şi-au cîştigat pe deplin meritul de a fi laureaţi ai Premiului de stat, realizînd primul mare succes al întreprinderii şi depăşind astfel una din primele încercări mai importante puse în faţa tinerei industrii electrotehnice aflate în vremea aceea la primii paşi. De atunci timpul s-a scurs treptat, vizitele noastre s-au repetat, iar uzina — sub impulsul producţiei în continuă creştere — s-a dezvoltat adăugînd la vechile hale devenite neîncăpătoare noi suprafeţe de producţie, noi instalaţii. Numărul sortimentelor fabricate a crescut de la an la an. Au fost asimilate neîncetat tipuri noi de aparate şi produse perfecţionate. Multiplele sortimente realizate aici au devenit tot mai cunoscute şi apreciate prin calitatea lor, atît în ţară, cît şi peste hotare, creînd o tradiţie de prestigiu firmei producătoare şi industriei electrotehnice româneşti. Cu cîteva zile în urmă, după o absenţă nu prea îndelungată, paşii noştri s-au îndreptat din nou spre „Electromagnetica“ în dorinţa de a cunoaşte şi consemna ultimele noutăţi înregistrate de această întreprindere pe STEN CONSTANTINIU (Continuare în pag. a 3-a) IN PAG. A 6-a Toasturile rostite de tovarăşii Mitia Ribicii şi Ion Gheorghe Maurer la dejunul oferit în onoarea înaltului oaspete român.