Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-13 / nr. 6893

I ianuarie I TRIBUNA PAG. A III-A ECONOMICĂ Să nu mai vorbim de noroc... de ION BĂIEȘU in pag. a iv-a * Microinterviu despre Festivalul fil­mului indian si... multe altele * Siste­mul hidraulic Firiza-Runcu • „Pelica­­nul" de la... Ploiești * Han turistic in pag. a v-a REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCŢIE Orientînd cu fermitate eforturile oamenilor muncii spre creşterea sistematică a eficienţei întregii activităţi economice, documentele ce­lui de al X-lea Congres al P.C.R. pun în faţa organiza­ţiilor de partid şi de stat, a conducerilor întreprinderi­lor, sindicatelor, a tutu­ror oamenilor muncii, sarcina de a reduce chel­tuielile de producţie, de a îmbunătăţi calitatea pro­duselor şi spori rentabilita­tea fiecărei unităţi econo­mice. Pe această linie, folosirea economicoasă a materiilor prime, materialelor, com­bustibililor, energiei a căpă­tat un caracter din ce în ce mai concret. Drept urmare, în industria republicană cheltuielile la mia de lei producţie marfă au scăzut în ultimii ani cu 40 lei con­tribuind în ultimă instanţă la obţinerea a peste 11 mi­liarde lei beneficii supli­mentare. Experienţa de pînă acum a dovedit că în acest dome­niu important, care condi­ţionează bunul mers al ac­tivităţii economice, sindica­tele, sub îndrumarea orga­nelor şi organizaţiilor de partid, îşi aduc o tot mai însemnată contribuţie. Sem­nificativă în acest sens este activitatea desfăşurată de consiliile judeţene ale sindi­catelor din Braşov, Sibiu, Prahova, care au iniţiat şi organizat in anul 1969 cu sprijinul Uniunilor sindica­telor pe ramuri profesiona­le diverse acţiuni în vede­rea descoperirii şi valorifi­cării a noi posibilităţi de utilizare mai raţională a mijloacelor materiale, eco­nomisirea materiilor prime şi materialelor, gospodărirea cu grijă a acestora. Menţi­onăm, în mod deosebit, schimbul de experienţă or­ganizat la C­ S. Reşiţa, cu sprijinul Comitetului Uniu­nii sindicatelor din între­prinderile metalurgice şi constructoare de maşini, în colaborare cu Ministerul In­dustriei Metalurgice pe te­ma : „Reducerea consumu­lui de cocs pe tona de fontă elaborată“. Cu acest prilej s-au popularizat larg expe­rienţa pozitivă şi metodele avansate care au influenţat reducerea consumului spe­cific de cocs pe tona de fon­tă de la 1 318 kg, în anul 1958 la 609 kg în cursul a­­nului de curînd încheiat. Acţiuni similare au fost organizate şi de către Biro­ul executiv al Comitetului Uniunii sindicatelor din în­treprinderile industriei lem­nului, de către Biroul exe­cutiv al Comitetului Uniu­nii sindicatelor din între­prinderile­­de construcţii şi materialelor de construc­ţii. Participanţii au apre­ciat în unanimitate eficien­ţa — pe ramuri profesiona­le sau în limitele judeţului — schimburilor de experi­enţă, ele contribuind la însu­şirea unor iniţiative şi pro­ (Continuare în pag. a 3-a) TRAIAN ANDONE instructor la Secţia economică a Consiliului Central al U.G.S.R. Belşug de pro­duse in depozite, rafturi goale in­­ unele magazine Cu prilejul unui raid în­treprins ieri in depozitele I.C.R.A.-Bucureşti, am con­statat existenţa unor măr­furi in cantităţi îndes­tulătoare. Şi pentru că echi­pele de control obştesc au semnalat absenţa în mai multe magazine a unor pro­duse alimentare, ne-am pus citeva fireşti întrebări, la care căutăm să răspundem în cele ce urmează. — Vă rugăm, un borcan cu gem de piersici — se a­­dresează Nicolae Iordănes­­cu, muncitor la fabrica Stăruinţa“, vinzătoarei din complexul comercial A. 11, cartierul Titan. „Piersici ? N-avem, răs­bită mină dezinteresata. In numeroase magazine alimentare lipsesc din raf­turi gemurile de piersici, caise, căpşuni, prune şi coa­căze, dulceţurile şi compo­turile­ In felul acesta, cum­părătorii sunt nevoiţi să co­linde unităţile, pierzîndu-şi timpul, aglomerind drumu­rile şi magazinele. In schimb, în depozitele din Calea Rahovei asemenea produse zac în stive enor­me, care ar satisface necesi­tăţile nu numai ale Capita­lei, ci şi ale altor oraşe. Cum este oare posibil un asemenea fenomen care a­­duce prejudicii cumpărăto­rilor şi statului ? Scuza in­vocată de şeful depozitului, Ion Static, că în preajma sărbătorilor s-ar fi dat a­­tenţie mărfurilor „mai prin­cipale“, nu ni se pare de loc concludentă. Ea relevă cra­sa birocraţie care există in dirijarea mărfurilor pe re­ţea. De altfel, zilele trecute conducerile întreprinderii comerţului cu ridicata pen­tru produse alimentare şi Direcţiei generale au hotă­­rit să golească depozitele şi să umple rafturile magazi­nelor. Este un a­ b.c. al ne­gustoriei, care nu ştim de ce nu s-a pus in practică pînă acuma! Cum se explică faptul că in Alimentara „1 Mai“, ma­gazin modern, lipsesc de la vînzare sarea, marmelada şi conservele de fructe ? Şi nu e singura unitate în a­­ceastă situaţie. Responsabi­lii neglijează cu bună ştiin­ţă articolele cu volum mare şi­ preţ mic. De ce să-şi în­carce rafturile şi să-şi fi-Ji-y-nâ-n+rt minip­l Pl.V.rf.. CU alimente mai scumpe, pot să-şi îndeplinească cu uşu­rinţă planul de desfacere ? Şi apoi, se ştie prea bine, că pentru unii vînzători ne­cinstiţi, „ciupeala“ la cîntar e mai avantajoasă la cafea decit la sare, care costă de o sută de ori mai puţin. La băcănia din Piaţa „7 Noiembrie“ nu există nici un fel de conserve de legu­me. Lipsesc chiar cele mai elementare alimente, cum sunt zahărul şi uleiulVin­­zătoarea Viorica Stănescu ne-a făcut cunoscut că la, nenumăratele şi insistentele comenzi, depozitele au ră­mas surde. Nu acelaşi lucru l-am întîlnit la Alimentara nr. 9 din strada Clopotarii vechi. Aceste produse se a­­flau in cantităţi ce depăşeau puterea obişnuită de desfa­cere, dovadă a distribuţiei DUMITRU NEGOIŢA (Continuare în pag. a 4-a) Proletari din toate ţările, unitî-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Concentrare şi atenţie maximă în executarea fiecărei operaţii din tehnologia de lucru. Instantaneul îl pre­zintă pe montorul Constantin Dumitrescu, de la Uzina de mecanică fină din Capitală, surprins în timpul mon­tării unui manometru Foto : C. MARIN Anul XXVI nr. 6893 6 pagini 30 bani 2,7 tone de cărbune mai mult pe fiecare post Tehnica modernă de susţinere a abatajelor — factor hotărîtor în reducerea efortului fizic şi creşterea productivităţii muncii în minerit — pă­trunde tot mai mult în adîncurile bazinului car­bonifer al Văii Jiului. Primele zile ale anului nou au marcat la mina Aninoasa darea în exploa­tare a unui abataj frontal echipat în totalitate cu elemente de susţinere metalice, înlăturîndu-se pe această cale utilizarea materialului lemnos. Pe lingă diminuarea efortului fizic şi realizarea unor importante economii la lemn de mină, în noul abataj frontal randamentul muncii a cres­cut faţă de abatajele cameră cu 2,7 tone pe fie­care post. (Coresp. „Munca“) Condiţia­­ etică a intelectualului II. EMIL POENARU Dacă aş fi sculptor aş fi obsedat de o statuie de o simplitate deosebită. Un om. Un om obişnuit. Una dintre palme ar a­­vea-o deschisă, repre­­zentînd timpul care a trecut. Aici a finut acei ani care s-au scurs cu bucuriile, necazurile, îm­plinirile şi eşecurile lor. A­­cei ani despre care are impresia că i-a înţeles şi i-a cunoscut. Cealaltă palmă ar avea-o strînsă. în acest pumn omul de­ţine anii pe care îi mai are de trăit. Mulţi sau pu­ţini. Sunt anii despre care nu ştie tot ceea ce ar vrea să ştie anticipat. E privilegiul viitorului de a încerca să-şi păstreze a­­numite zone de necunos­cut. Omul pe care l-aş sculpta ar privi spre acest pumn în care deţine anii viitorului. Spre deosebire de trecut, el nu va mai privi cu teamă , cu spai­ma de necunoscut care l-a dominat de-a­ lungul istoriei. Farurile ştiinţei care scrutează adîncimile de întuneric oferă omului posibilitatea unei înţele­geri tot mai profunde, iar în ce priveşte destinul său, condiţiile socialismului îl aduc în faţa inestimabi­lului beneficiu de a putea privi viitorul cu certitu­dine. Politica partidului nostru de a dirija dezvol­tarea armonioasă a în­tregii noastre naţiuni so­cialiste face ca încrede­rea în viitor, certitudinea viitorului fericit al copii­lor să devină un dat fun­damental al existenţei noastre de azi. Datorită acestui fapt, privirea o­­mului spre pumnul în care ţine anii de viitor este încrezătoare şi opti­mistă. Vom distinge însă în a­­ceastă privire spre viitor şi o intensă preocupare, o strădanie spre împlini­rea condiţiei umane. De această condiţie proprie a sa de homo sapiens, omul se apropie numai în măsura în care e preo­cupat de răspunderea propriilor fapte, de sem­nificaţia acţiunilor sale, de cheltuirea anilor, zile­lor, clipelor pe care le trăieşte pentru împlinirea (Continuare în pag. a 2-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAU­ŞESCU, a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul eco­nomiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d’ Estaing, preşedintele dele­gaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guverna­mentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasado­rul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedin­tele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei ro­mâne la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale ro­mâno-franceze, şi Constan­tin Flrtan, ambasadorul Ro­mâniei la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a tran­smis preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de pros­peritate ale acestuia la a­­dresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiri­tul bunelor legături ce exis­tă între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pom­pidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea Româ­niei de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoa­re, al înţelegerii internaţio­nale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea în­treagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de co­laborare, cooperare econo­mică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie as­cendentă în interesul cola­borării şi avantajului reci­proc, al cooperării inter­naţionale, şi păcii între po­poare. întrevederea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordi­ală. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, in R. 8. F. Iugoslavia Duminică seara a pără­sit Capitala, plecînd spre Belgrad, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care va face o vizită în Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia la invitaţia pre­şedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. In vizita sa, şeful guver­nului român este însoţit de Emil Drăgănescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Buzdu­gan, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobes­­cu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul Ro­mâniei la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamenta­le de colaborare şi coope­rare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al mi­nistrului industriei con­strucţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministru­lui minelor, de experţi. La plecare, pe peronul Gării de Nord, se aflau to­varăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Ion Iliescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­­ţan, membri ai guvernului, şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Milorad BELGRAD 12 . Trimi­şii speciali Agerpres, Nico­lae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de pre­şedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribici­i. Vizita în Iugoslavia a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia pre­şedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribici­i, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a re­laţiilor multilaterale, de prietenie româno-iugoslave, constituie o expresie a do­rinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi ac­ţiuni de cooperare, dorinţă ilustrată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, într-un spirit de încredere şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de inte­res mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Gheor­ghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cer­cetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Grigore Bârgăoanu,­ vice­preşedinte al Comisiei gu­vernamentale de colabo­rare şi cooperare econo­mică­­şi tehnică, Ion Mo­rega, adjunct al ministrul­­lui industriei construcţii­lor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului mi­nelor, de consilieri şi ex­perţi. Pe peronul gării Dunav — împodobit cu­ drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi, de asemenea, de Stepan Marusici, preşedin­tele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Grigorie-Romatina, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. viei,, membru al Vecei Exe­cutive Federale, preşedin­tele părţii iugoslave în Co­misia mixtă iugoslavo-ro­­mână de colaborare econo­mică, Anton Vratuşa, locţii­tor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei Oraşului Bel­grad, Aleksandar Rakoce­­vici, vicepreşedinte al Ve­cei Executive a R. S. Ser­bia, Dolje Vogelnik, pre­şedintele Consiliului Fede­ral pentru Coordonarea Ac­tivităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secreta­rului federal pentru pro­blemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Isa Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oas­peţi români. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenţi membri ai ambasadei române şi ai Agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. In­ dimineaţa aceleiaşi­ zi­le, premierul Ion Gheorghi Maurer, însoţit de Emi Drăgănescu, Gheorghe Buz­dulgan, Nicolae Ecobescu , ambasadorul Vasile Şan­dru, a făcut o vizită proto­colară preşedintelui Vece Executive Federale, Miti­ Ribicici, la sediul guvernu­lui iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest pri­lej au luat parte Duşar Gligorievici, S. Marusici, Anton Vratuşa şi ambasa­dorul Iso Njegovan. Sosirea la Belgrad liniile de forţă ale „ELECTROMAGNETICII" • FAGURELE INDUSTRIAL DE PE CALEA RAHOVEI • PRI­MUL CONTOR MONOFAZAT — „BUNICUL“ CENTRALEI TELEFONICE ROMÂNEŞTI ŞI AUTOSTOPULUI FEROVIAR • PE FLUXUL COMPETENŢEI ŞI PROBITĂŢII PROFESIO­NALE • PASIUNEA — ETALON PENTRU MAI AM PU­ŢINĂ TREABĂ..." Au trecut aproape optspre­zece ani de cînd am intrat pentru prima oară pe poarta uzinei „Electromagnetica“, cu intenţia de a-i cunoaşte pe aceia care prin munca şi capacitatea lor creatoare re­uşiseră să realizeze pentru prima dată în ţară produsul de mare utilitate în econo­mie, contorul monofazat. In vremea aceea fabrica era a­­menajată intr-un singur corp de clădire, astfel că nu ne-a fost prea greu să găsim pe cei trei „eroi“, care, prin a­portul lor deosebit la de­clanşarea unui veritabil „e­­veniment al timpului“ şi-au cîştigat pe deplin meritul de a fi laureaţi ai Premiu­lui de stat, realizînd primul mare succes al întreprinderii şi depăşind astfel una din primele încercări mai im­portante puse în faţa tinerei industrii electrotehnice a­­flate în vremea aceea la primii paşi. De atunci timpul s-a scurs treptat, vizitele noastre s-au repetat, iar uzina — sub im­pulsul producţiei în continuă creştere — s-a dezvoltat a­­dăugînd la vechile hale de­venite neîncăpătoare noi su­prafeţe de producţie, noi in­stalaţii. Numărul sortimente­lor fabricate a crescut de la an la an. Au fost asimilate neîncetat tipuri noi de apa­rate şi produse perfecţionate. Multiplele sortimente reali­zate aici au devenit tot mai cunoscute şi apreciate prin calitatea lor, atît în ţară, cît şi peste hotare, creînd o tra­diţie de prestigiu firmei pro­ducătoare şi industriei elec­trotehnice româneşti. Cu cîteva zile în urmă, după o absenţă nu prea în­delungată, paşii noştri s-au îndreptat din nou spre „E­­lectromagnetica“ în dorinţa de a cunoaşte şi consemna ultimele noutăţi înregistrate de această întreprindere pe STEN CONSTANTINIU (Continuare în pag. a 3-a) IN PAG. A 6-a Toasturile rostite de tovarăşii Mitia Ribici­i şi Ion Gheorghe Maurer la dejunul oferit în o­­noarea înaltului oaspete român.

Next