Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-30 / nr. 7009
Pagina a 2-a întregul nostru popor are 0 SINGURA VOINJA O SINGURA HOTARIRE: RECONSTRUCŢIA ! Formaţiuni ale gărzilor patriotice şi ostaşi ai forţelor noastre armate lucrind la înălţarea digurilor din Galaţi Pentru ca pe schelele reconstrucţiei sa se lucreze din prini producem: • MAI MULTĂ CĂRĂMIDĂ •MAI MULT VAR • MAI MULTE GEAMURI Nu am vrea să forţăm o imagine — dar am avut continuu senzaţia că, discutind despre modalităţile de sporire a producţiei de materiale de construcţie, ne aflăm pe o avanschelă a refacerii caselor sau întreprinderilor din zonele năprasnic lovite de stihia apelor. Leitmotivul întrebării noastre, adresată factorilor competenţi din unităţi republicane sau de industrie locală producătoare de materiale de construcţii, existente in municipiul Ploieşti şi în Zona lui, a fost: — Ce s-a întreprins şi se întreprinde pentru sporirea producţiei util de arzător cerută de activitatea de reconstrucţie din zonele calamitate ? Se poate trage o singură concluzie. Definitorie. Colectivele unităţilor producătoare de materiale de construcţii, pe care le-am investigat, din municipiul Ploieşti şi zona sa, sunt pe deplin convinse că şi de ele depinde, în mare măsură, ritmul în care se vor înălţa schelele reconstrucţiei. Şi se munceşte zi şi noapte. MIHAI COLEŞIU LUCIAN BĂRBIERI — ORGANIZAREA PRODUCŢIEI REPREZINTĂ O RESURSĂ CI POSIBILITĂŢI ÎNCĂ NEEPUIZATE, NE-A SPUS TOV. MIRCEA VASILIU, DIRECTORUL Întreprinderii „1 mai ‘ DIN BUCOV. Cea mai solidă argumentare a afirmaţiei este constituită de însuşi angajamentul suplimentar pe care colectivul întreprinderii şi l-a luat, în aceste zile, realizarea unei producţii suplimentare în valoare de 3 500 000 lei (ceea ce ridică angajamentul anual la 8 500 000 lei). „...cifra globală poate că, totuşi, nu interesează , este vorba, concret de o producţie suplimentară, în luna mai, de 1 000 000 cărămizi (cu 350 000 mai multe decît media depăşirilor lunare de pînă acum). Menţinînd acest ritm pînă la sfîrşitul anului, cu ceea ce dăm noi peste plan se vor putea construi circa 800 de apartamente. Aceasta, privitor la cărămizi. Aş vrea să scot în evidenţă însă un alt produs al nostru : tuburile de beton armat centrifugat, folosite la canalizări şi la aducţiunile de apă. Produceam un singur tip — diametrul de 1 400 mm. Răspunzînd cerinţelor — am lansat în fabricaţie alte două diametre : 800 mm şi 1 200 mm. Cantitatea suplimentară de tuburi, în acest an, va fi de 1 900 mc“. — Cifrele reprezintă numai o consecinţă a concretizării intensificării efortului ? — Nu. Cu toate că această latură este importantă, mărturisind gradul de participare conştientă a colectivului nostru la eforturile generale ale ţării. In acest sens, acolo unde a fost posibil, s-a trecut la un program de lucru prelungit. Mai cu seamă în cariere. Insist însă asupra ..resurselor" folosite din ceea ce am putea numi ..pasivul tehnic“. Astfel, am recondiţionat şi am pus în funcţiune o presă, de rezervă, pentru cărămizi. Capacitatea ei este de 40 000 de bucăţi de lună. La fel mărind numărul tiparelor de aluminiu în care se toarnă ţigle, folosind la maxim spaţiul de producţie, vom obţine circa 10 000 de ţigle în plus pe zi . Efortul depăşeşte cadrul strict fizici, se situează într-o zonă a competenţei tehnice, a exigenţei gospodăreşti. Sigur, se pot „cita" şi nume ale celor care au ridicat munca, în aceste zile, la cota înaltă a dăruirii : maiştrii Ion Timofte, Ion Chiriţă,, Constantin Oltean, inginera Elena Toma. Dar nu este vorba de cîţiva, ci de un colectiv în întregul său. Ăsta dă certitudine îndedeplinirii angajamentelor suplimentare. Aceeași certitudine cu care rămii şi după ce pătrunzi sensul cifrelor către, care ţintesc sticlarii Fabricii de geamuri din Scăeni. „ ...ESTE DE DATORIA NOASTRĂ SA PRELUAM O PARTE DIN SARCINILE INTREPRINDERILOR SIMILARE DIN ZONELE CALAMITATE...“ precizează PREŞEDINTELE COMITETULUI SINDICATULUI DE LA FABRICA DE GEAMURI DIN SCĂENI, TOV. GHEORGHE POPA. Sintetic, activitatea noastră poate fi exprimată prin : depăşirea planului producţiei marfă cu 275 000 mp geam tras, cu 226 000 mp geam laminat şi livrarea în plus, la export, a 68 000 mp geam laminat şi 46 000 mp geam tras. Aş vrea să reamintesc faptul că judecîndu-şi posibilităţile şi apreciind situaţia dificilă în care se află sticlarii din Tîrnăveni, colectivul nostru a hotărit să preia întreaga sarcină pentru export a acestora (circa 350 000 mp de geam laminat şi tras). — Depăşirile sunt atît de substanţiale incit s-ar crede că îiU intrat in funcţiune noi capacităţi de producţie... — Intr-un fel, da. Cu toate că nu este vorba de noi instalaţii. Răspunzînd Chemării Consiliului Central al U.G.S.R., întregul nostru colectiv s-a simţit răspunzător pentru ridicarea la maxim a indicilor de folosire a agregatelor. Printr-o mai bună supraveghere şi asistenţă tehnică s-a obţinut, numai pe baza funcţionării non-stop a cuptoarelor şi agregatelor — cuvîntul „defecţiune“ fiind pur şi simplu e■liminat din vocabularul acestor zile, o producţie suplimentară, pe primele 25 de zile ale lunii mai, egală cu 74 000 mp geam tras şi 23 000 mp geam laminat. în, acelaşi context al muncii plină de responsabilitate faţă de cerinţele sporite de materiale de construcţii se desfăşoară şi activitatea din unităţile, pe profil, ale industriei locale. „ ...INDUSTRIA LOCALĂ PRAHOVEANA ARE ÎNCĂ SUFICIENTE RESURSE PENTRU A-ŞI SPORI CONTRIBUŢIA LA EFORTUL GENERAL DE RECONSTRUCŢIE, subliniază drept orice altă introducere, inginerul Aurel Melnic, directorul Direcţiei de industrie locală Prahova. Ca argument aducea faptul că, în urma analizei posibilităţilor, cele opt unităţi ale industriei locale şi-au sporit‘«angajamentul, hotărînd să dea 3 380 000 de lei producţie marfă suplimentară. Este vorba, în primul rînd, de a folosi mai din plin capacităţile de producţie. Pentru aceasta s-a trecut la organizarea schimbului III, iar acolo unde nu s-a putut, din lipsă de forţe, s-a trecut la program de lucru prelungit. Numai această măsură , luată operativ, ca „început“ al unui întreg şir de alte măsuri tehnico-organizatorice a căror aplicare necesită o pregătire mai îndelungată — a avut drept urmare realizarea, în două decade, a unei producţii suplimentare de 200 000 bucăţi cărămizi, 200 tone var, 200 tone ipsos, a unor produse ceramice în valoare de 100 000 Iei. In acelaşi timp, agregatele de prund au extras 16 000 mc în plus. Iar la unitatea de prefabricate din beton au fost realizate, suplimentar, 300 mc profile. MUNKA Animaţi de un fierbinte patriotism, oamenii muncii depun eforturi tenace pentru recuperarea daunelor suferite de economia naţională, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în trecerea socialistă MUNICIPIUL BUCUREŞTI • Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti ne-a comunicat datele centralizate la citevaministere, privind acţiunea de repunere in funcţiune a întreprinderilor calamitate. Astfel, din cele 17 fabrici şi balastiere ale Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, a căror producţie a fost oprită de furia apelor, 15 şi-au reluat activitatea. In prezent se lucrează intens la înlăturarea stricăciunilor, in vederea repunerii in funcţiune a utilajelor la Fabrica de produse refractare Dej şi la Fabrica de cărămizi de la Satu Mare, unităţi grav afectate. La prima fabrică se lucrează la refacerea zidăriei la cuptorul nr. 2. Pînă acum şi-au început activitatea atelierele mecanice şi electrice. • Datorită eforturilor depuse de salariaţi şi ajutorului primit din partea altor colective de muncă, în industria uşoară, din cele 59 de întreprinderi afectate, 26 şi-au reluat activitatea total, iar 28 parţial Pentru ajutorarea întreprinderilor calamitate s-au trimis colective de mecanici, proiectanţi, ingineri de înaltă calificare, tehnicieni, precum şi cantităţi însemnate de diverse materiale, îndeosebi de construcţii. • în urma măsurilor operative luate şi a unei munci neîntrerupte, 34 de sectoare de exploatare, 4 sectoare de transport şi 13 fabrici din industria lemnului şi-au reluat total activitatea, iar ISO de sectoare de exploatare şi 22 fabrici, parţial. Au rămas inactive sau cu o activitate sub 30 la sută peste 30 de sectoare de exploatare şi 14 fabrici, din această ramură. BRAŞOV • La Uzinele de autocamioane şi tractoare din Braşov. ..Electroprecizia“ Sacale şi în alte întreprinderi s-au format echipe de muncitori de înaltă calificare care lucrează în schimburi prelungite la recondiţionarea utilajelor şi motoarelor electrice sosite din unităţile industriale care au suferit de pe urma inundaţiilor. Numai la Uzina de autocamioane au fost reparate pînă acum 90 de agregate şi 62 electromotoare de diferite tipuri şi 6 tablouri electrice aparţinînd Uzinei „Automecanica“ din Mediaş. • Colectivul secţiei cazangerie de la UPRUC Făgăraş s-a angajat să lucreze suplimentar la execuţia bateriilor de cicloane şi a 10 tone construcţii metalice pentru refacerea Combinatului chimic din Tîrnăveni. CLUJ • Numeroase întreprinderi industriale din judeţul Cluj au anunţat, vineri, îndeplinirea sarcinilor de plan pe cinci luni. Printre marile unităţi amintim Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana“, Uzina „Tehnofrig“, întreprinderea „Armătura“, Uzina de reparaţii auto. Complexul de panificaţie şi morărit. Prin munca plină de abnegaţie a colectivelor întreprinderilor care n-au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, planul pe ansamblul judeţului va fi îndeplinit integral. Realizările de pînă acum au permis suplimentarea - în spiritul Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. -!- a angajamentelor anuale iniţiale cu 65 920 000 lei la producţia marfă, cu 7 756 000 lei la beneficii şi cu 12 milioane lei la planul de livrări către fondul pieţii. • După zile şi nopţi de lucru intens, la Dej s-a reuşit să se reia activitatea şi la întreprinderea de produse refractare. Graficele întocmite pentru înlăturarea calamităţilor şi punerea în funcţiune a fabricii au fost devansate. Aici au lucrat, alături de colectivul întreprinderii, numeroşi specialişti de la Fabrica de ciment din Turda, Fabrica de Ciment din Tg. Jiu, Institutul politehnic din Cluj ş.a. CARAŞ SEVERIN • în agricultura judeţului Caraş-Severin, terenurile afectate de calamităţile produse de inundaţii şi de ploi sunt recuperate, folosndu-se fiecare oră bună de lucru. In numai două zile, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori au reuşit să evacueze apa de pe mai bine de 1 200 ha cultivate cu griu din cele 1 600 ha care au fost inundate. în zona Ghertiniş Soşdea se execută un Canal de scurgere pe distanţa de aproape 6 km prin care va fi evacuată apa de pe alte suprafeţe cultivate cu grîu, porumb, plante furajere şi legume. DÎMBOVIŢA • Ritmul înalt de muncă atins în aceste zile de toate unităţile economice ale judeţului Dîmboviţa a făcut posibilă îndeplinirea cu două zile mai devreme şi la toţi indicatorii a planului de producţie pe primele 5 luni ale anului. Au fost realizate suplimentar printre altele 7 600 tone ciment, 447 mc prefabricate din beton celular autoclavizat, cărămizi, teracotă şi alte numeroase materiale de construcţie , atît de solicitate în vederea refacerii localităţilor sinistra e. GORJ . Angajamentele luate de către colectivul de muncă al Combinatului de materiale de construcţii Tg. Jiu au început să devină fapte. Numai in perioada 18—27 mai s-au realizat peste plan 500 tone ciment şi 486 000 cărămizi. Fină la această oră a fost expediată către zonele calamitate cantitatea de 2 441 tone ciment la Mediaş, Deva şi Sibiu, 225 710 bucăţi cărămidă, în special la Deva, şi 38 890 000 m.p. plăci ondulate de azbociment în localităţile Satu Mare şi Deva. NEAMŢ • Colectivele unităţilor industriale din judeţul Neamţ şi-au concentrat toate forţele pentru depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate, ca răspuns la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Un prim rezultat îl constituite îndeplinirea cu 5 zile mai devreme a sarcinilor de plan pe primele 5 luni ale anului, de către întreaga industrie a judeţului, depăşindu-se prevederile producţiei globale pînă la această dată cu circa 100 milioane lei. Această sumă reprezintă jumătate din angajamentul anual, recent asumat. Ami MUNCĂ, ABNEGAŢIE (Urmare din pag. l-a fost recuperate pagubele cauzate de stagnările fortuite. în două duminici v-a lucrat intens pentru înfăptuirea angajamentelor suplimentare. Bilânţul■ este edificator: 12 680 de confecţii, 87 000 mp (esături, 22.1. fire produse peste plan. In fabricile de confecţii se lucrează schimburi prelungite de cite 9 pere, ceea ce înseamnă mii şi mii de confecţii peste pian şi peste angajamentele d\asumiate iniţial. Mai mult,ca oricind aceste zile apar iniţiative , valoroase din rîndultuturor salariaţilor. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul nostru se străduie să canalizeze aceste torente deenergie creatoare spre cele mai importante obiective. * urmăresc materializarea lor cit mai operativă în practică. De pildă, la uzinele „Moldova” a fost adus pentru recondiţionare un lot de cămăşi produs de fabrica de confecţii Marghita, ce fusese surprinsă de ape în timpul transportului spre magazine. Discutîndu-se cu salariaţii din secţia finisaj despre modul cum pot ei să-şi ajute tovarăşii de la F. C. Marghita, formaţia de lucru, condusă de Nicolae Jalbă, s-a angajat să execute operaţiile de albire şi curăţire prin muncă patriotică. Asemenea iniţiative au apărut şi în alte unităţi. De pildă, Uzina de reparaţii din Botoşani a preluat o producţie de piese de schimb pentru tractoare in valoare de 4,8 nemilipame -tei de la unitatea similară din Galaţi, angajîndu-se ca întregul contract, să fieonorat înainte de termenul stabilit fără a se perturba activitatea căreratăa întreprinderii. Colectivul întreprinderii locale de morărit şi panificaţie, desfăşurând activitatea şi duminica pe cite un schimb, au hotărit să producă în plus 500 t. făină, din care 120 t. au şi fost expediate către zonele sinistrate. La Fabrica de zahăr din Bucerea, al cărei colectiv deţine titlul de fruntaş pe ramură în întrecerea socialistă pe anul trecut, veştile aflate în legătură cu întreprinderea geamănă de la Luduş au declanşat un adevărat sentiment de solidaritate frăţească şi îfi muncă. O echipă de specialişti de aici a şi primit aprobare din partea ministerului să plece în ajutorul fabricii din Luduş, în timp ce întregul colectiv şi-a intensificat eforturile pentru a termina cu 15 zile mai devreme remontat şi a prelua eventualele sarcini de producţie ce nu se vor putea realiza în unităţile afectate de inundaţii. La rîndul lor întreprinderile de industrie locală, , înţelegînd nevoia acută de materiale de construcţii necesare la refacerea ţării, s-au angajat să dea o producţie suplimentară de cărămizi, var, teracotă şi alte materiale în valoare de 6,5 milioane lei. O bătălie la fel de aprigă se dă in aceste zile şi pe ogoarele judeţului, ziua de lucru prelungindu-se şi după apusul soarelui, pentru insăminţarea ultimelor suprafeţe şi reinsămînta■rea terenurilor calamitate, precum şi in fermele zootehnice, în vederea obţinerii de producţii sporite, cu cheltuieli minime. Colectivul LAS. Leorda, de pildă, s-a angajat să obţină peste efectivul planificat încă 2.000 de purcel, să dea peste plan 200 l. carne şi să realizeze beneficii suplimentare în valoare de 500 mii lei. La fel gindesc şi acţionează in aceste zile toţi oamenii din judeţ. Faptul că planul producţiei industriale pe primele 5 luni ale anului a fost îndeplinit in judeţul Botoşani cu 5 zile mai devreme, va duce la realizarea unei producţi suplimentare pînă la finele acestei luni de peste 17 milioane lei, şi ne întăreşte convingerea că angajamentele sporite asumate în ultimele zile, sarcinile mari ce ne revin pentru diminuarea pagubelor pricinuite economiei naţionale de inundații vor fi fără îndoială înfăptuite. Limbáta 30 mai 1970 GALAŢIUL va rezista! Aici, la Galaţi, fiecare ceas, fiecare minut se înscrie sub semnul dîrzei încleştări, al efortului titanic colectiv, al faptelor cotidiene de eroism. In judeţul Galaţi lupta cu apele Siretului, Prutului şi Dunării ■se desfăşoară pe spaţii intinse, cunoscînd o masivă concentrare de forţe. O hotărtre adine sădită in convingerea fiecărui om care trăieşteşi munceşte in aceste zile in oraşul şi jud ’ul Galaţi este aceea de a face totul ca oraşul să poată rezista pînă la urmă asaltului puhoaielor, să se facă totul pentru a se evita pierderile de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale, un prim succes poate fi considerat, faptul că deşi oraşul şi judeţul Galaţi sunt asaltate de puhoaiele venind din trei părţi, pină acum tiu au fost semnalate viei pierdute, pe frontul înfruntării cu stihiile naturii. Dar cite eforturi, cită abnegate au fost depuse in acest scop. La Fundenii Vechi, de pildă, căpitanul de rangul 2, Vasile Nedelea şi locotenent-colonelul Ştefan Chica, in fruntea unui detaşament de ostaşi, au salvat 50 de persoane, in majoritate bătrini, şi, in plus, zeci de animale, mii de păsări, avutul de preţ al cetăţenilor. Timp de 36 de ore, militarii nu şi-au oferit răgaz nici cel puţin să mănânce o bucată de pline. Un alt „front de luptă" s-a deschis în comuna Tudor Vladimirescu. Cincizeci de militari comandaţi de ofiţerul comunist Gheorghe Buzea au evacuat 70 de familii, întărind concomitent digul cu 2 000 de sici umpluţi cu pămint. Ore un şir grupa sergentului Gheorghe Pălămaru a lucrat în apa care le ajungea pînă la piept. Dacă veţi poposi vreodată în Bărboşi, localnicii vă vor povesti despre oamenii îmbrăcaţi in uniformă militară care au salvat 200 de familii. Bătălia Galaţiului se duce neîntrerupt. La poarta fluvială a oraşului, mii şi mii de muncitori, mulţi dintre ei constituiţi în formaţiuni ale gărzilor patriotice, militari, studenţi, elevi, au înălţat un dig care în memoria tuturor va rămîne ca o puternică redută, ca o baricadă vie in faţa apelor învolburate ale Dunării lacome, bezmetice. Peste 20 000 de oameni se află prezenţi în permanenţă pe frontul luptei împotriva apelor. Sunt demni de o profundă admiraţie muncitorii, tehnicienii, inginerii de la Combinatul siderurgic, de la Şantierul Naval, de la Laminorul, toţi cei de la toate întreprinderile şi şantierele Galaţiului, care după ce îşi realizează sarcinile şi angajamentele la locul lor de muncă, găsesc totuşi energia şi voinţa necesare pentru a mai lucra încă cîteva ore la înălţarea şi consolidarea digurilor menite sa apere oraşul in luna apelor. Exemplul plin de abnegaţie al muncitorilor este urmat cu elan tineresc fie militarii care in aceste site au venit să contribuie la apărarea oraşului Galaţi de furia apelor. Cînd citiţi aceste rinduri, să ştiţi că o parte dintre tinerii ostaşi proveniţi din unitatea de construcţii, unde secretar al comtetuui de partid este maiorul Ion Badea, trebuiau să fie acasă. Şi-au satisfăcut stagiul militar, însă, in cadrul unor adunări U.T.C., intr-o unanimitate impresionantă, ei au hotărit solemn să răcni- ' nă printre apărătoriiOraşului, pînă cînd Galaţiu va fi în afară de prie perie. Mulţi dintre ei sunt din Satu Mare, din judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, ştiu că şi la ei acasă sunt foarte multe de făcut, însă an convingerea că numai prin munca fiecăruia, acolo unde se a- A fla ei in prezent, solidarita- tea întregului popor devine acea forţă puternică, uriaşă forţă constructivă, capabilă să vindece rănile provocate oraşelor şi satelor noastre, pămintului strămoşesc Oamenii, aceşti oameni minunaţi — muncitori şi soldaţi — fii ai aceluiaşi popor, se dovedesc de neînfrunt in aceste vremui de restrişte, înfăptuiesc tururi, care vor fi comparate cu faptele de eroism. La Şantierul Naval, de pildă, cu o noapte intmnă, cîţiva muncitori şi militari, au excutat o lucrare menită să închidă porţile de intrare a şuvoaielor în şantier. Pare un fapt simplu. Extraordinărul constă insă în fapt ca aceşti muncitori şi mici-i tari au executat lUcrare o fi respectivă muncind in ape, care le trecea ele genunchi, în mijlocu! unei reţele de cabluri de înaltă tensiune, pe care nu le vedeau. A ci numai nişte oameni pricepuţi, calmi şi devotaţi puteau lucra, fiindcă fiecare pas greşit putea fi fatal. Şi ai învins ! ...Atenţia întregului oraş este îndreptată spre dieur . Se înalţă şi se consolidează peste tot digurile existente, se ridică altele noi. 20 000 de oameni, printre care se află sute şi sute de militari care muncesc zi şi noapte pentru a apăra casele şi întreprinderile GalatuluUn briu de diguri solide străjuieşte linia fluviului, insă, bariera cea mai puternică pusă in faţa apelor este voinţa şi munca plină de abnegaţie a oamenilor, a acestor minunaţi apărători ai oraşului. Galaţiul va rezista ! Lt. major PETRE bana 37 420 000 LEI ÎN „CONTUL OMENIEI Potrivit datelor centralizate, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la 29 mai, suma totală a donaţiilor din întreaga ţară in contul CEC 2000 se ridică la 37 420 000 lei. Faţă de zilele precedente, depunerile in „Contul omeniei“ au marcat o creştere în municipiul Bucureşti de 1 068 950 lei, iar în judeţul Arad de 372 990 lei, Cluj — 289 750, Bihor 221 820 şi Timiş 210 860 lei. Depunerile sătmărenilor — oamenii cei mai greu loviţi de calamităţile care s-au abătut asupra ţării — se ridică la 795 000 lei.