Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)
1970-06-30 / nr. 7035
Pagina a 2-a SĂRBĂTOAREA SLUJITORILOR ŞCOLII prof. MARIA STANESCU, vicepreşedinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din învăţămînt şi cultură, încheierea fiecărui an şcolar este marcată de un eveniment trăit cu intensă emoţie deopotrivă de slujitorii şcolii cit şi de acei care s-au aflat pe băncile ei. Moment festiv, „Ziua învăţătorului" constituie o modestă recunoştinţă pentru toţi acei care printr-o neostenită activitate modelează cu pricepere artizanală forţa intelectuală a viitorului patriei noastre. Popas sărbătoresc, „Ziua învăţătorului“ este, în acelaşi timp şi, un minunat prilej de rememorare a izbînzilor dobîndite în ultima vreme de învăţământul românesc, dar şi răgazul necesar înaintea avîntării spre noi ascensiuni, în efortul neîntrerupt de plămădire a conştiinţelor şi caracterelor noilor generaţii, de instruire a lor. Peste 200 000 de slujitori ai şcolii, educatori, învăţători, profesori, cadre didactice din învăţămîntul superior, îşi văd astăzi străduinţele lor încununate de preţuire unanimă. In societatea noastră nouă, pe care o făurim în fiecare clipă, omul de la catedră a devenit un factor esenţial, ce se integrează perfect politicii partidului şi guvernului. Anul şcolar 1969 1970 a constituit un pas important spre ridicarea nivelului pregătirii generale a tineretului, un adevărat salt în dezvoltarea instrucţiei şi educaţiei sale, prin trecere la înfăptuirea şcolii generale de 10 ani. O atenţie deosebită a fost acordată învăţămîntului profesional şi tehnic şi liceelor de specialitate. S-au căutat şi, în bună măsură s-au şi găsit, forme cît mai variate de pregătire teoretică şi practică a muncitorilor calificaţi, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economiei naţionale, înnoiri concludente s-au adus, în dorinţa unei forme de existenţă cît mai stabilă, şcolilor generale şi liceelor de cultură generală prin definitivarea regulamentului lor de funcţionare. Aceluiaşi proces de primenire e supus şi învăţământul superior, în scopul modernizării şi diferenţierii profilului de pregătire a studenţilor în toate sectoarele, pentru a le crea absolvenţilor capacitatea unei adaptări rapide la progresele ştiinţifice şi culturale. Recent, elaborarea unei noi concepţii asupra practicii în învăţămîntul superior evidenţiază încă o dată legătura trainică ce s-a stabilit între şcoală şi viaţă, necesitate subliniată încă de la Congresul al X-lea al P.C.R. In acest efort general de modernizare, sindicatele au contribuit substanţial la îmbunătăţirea actelor normative, menite să influenţeze pozitiv organizarea superioară a procesului de învăţămînt, s-au preocupat îndeaproape de optimizarea climatului de muncă din cadrul colectivelor didactice, ceea ce s-a reflectat în eficacitatea sporită a activităţii educative a corpului profesoral. Reuşite ale sistemului de învăţămînt din ţara noastră sunt şi îmbunătăţirea modalităţilor de perfecţionare a cadrelor didactice, crearea Centrului de cercetare pedagogică şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate, precum şi înfiinţarea în mai multe judeţe a „Caselor corpului didactic“. Un deosebit ecou a avut şi iniţierea de către Biroul executiv al Comitetului Uniunii noastre a simpozionului naţional cu tema „Rolul şi locul educatorului în procesul de perfecţionare şi modernizare a învăţământului. Sporirea contribuţiei sindicatelor din învăţămîntul de cultură generală în pregătirea şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice“. Poate nimic n-ar fi confirmat cu atîta tărie profilul moral al tinerii generaţii, al şcolarilor mari şi mici de pe tot cuprinsul ţării ca în acel ceas de restrişte, cînd întregul popor a fost atît de greu şi nedrept lovit de furia apelor. Zile în şir, tinerii, alături de părinţii şi profesorii lor au ţinut piept apelor. A fost o dovadă incontestabilă a roadelor pe care le-a dat munca neostenită a zecilor de mii de slujitori ai şcolii, sub conducerea partidului, în opera de formare şi educare a unui tineret care să fie în orice moment la nivelul înaltelor cerinţe ale societăţii noastre socialiste. In această zi, prilej de bucurie şi admiraţie pentru munca lor înţeleaptă şi generoasă, cadrelor didactice le dorim tuturor fericire, sănătate şi neîntrerupte succese profesionale. PREMIERELE SĂPTĂMÎNII „Timp pentru a trăi“ Abnegaţie, devotament, perseverenţă, iată calităţile esenţiale ale personajului acestui film, consacrat unei teme foarte generoase — viaţa unui încercat activist pentru care contează în primul rînd interesele colectivităţii şi nu cele personale, deşi sănătatea îi este grav afectată. „Timp pentru a trăi este un film cu rezonanţe profunde în conştiinţă, dînd o imagine convingătoare a înaltei responsabilităţi comuniste. Fiind vorba de un film în care rolul principal este deţinut de Sărită Montiei, se poate pronostica, fără nici o grijă, că admiratorii ei — şi, vai, nu sunt de loc puţini! — vor fi din nou în stare de alertă. Aşadar, prognoza cinematografică prevede mari cozi la cinematografele „Patria“, „Bucureşti“, „Familia Toth“ Ecranizare a cunoscutului regizor maghiar Zoltán Fabri după o piesă cu acelaşi nume de István Örkény, această producţie a studiourilor din R. P. Ungară prilejuieşte o plăcută reîntîlnire cu un cineast mereu preocupat de Înnoirea mijloacelor de expresie. „Această femeie“ Vitrina cărţii literare Intr-un moment în care „farfuriile zburătoare“ nu par de loc a fi o chestiune neserioasă, ci doar una controversată, într-un moment în care atenţia este tot mai mult atrasă de enigmatice dovezi materiale ale unor vechi civilizaţii apărute şi dispărute în chip misterios, cartea lui Victor Kernbach reprezintă o îndrăzneaţă încercare de cercetare a celor mai vechi legende şi mituri, pornindu-se de la ideea că ele au avut un suport real, istorisind, într-o formă rudimentară şi uneori inutil încărcată, fapte cu existenţă autentică. Rigoarea ştiinţifică a explorării întreprinse de W. Kernbach nu înlătură însă caracterul fantastic al celor mai multe ipoteze, dar nu trăim, oare, într-o epocă dominată de fantastic ? A treia carte de versuri a lui George Alboiu nu este altceva decît o parte componentă a ansamblului constituit pînă acum din volumele anterioare, Cînspia eternă şi Cel pierdut, pe care le continuă în modul cel mai vizibil. Sîntem, de fapt, cu Drumul sufletelor, în faţa unei trilogii poetice înălţate pe ideea unui puternic specific autohton, idee convertită în simbolul aşa de sugestiv al „Cimpiei eterne“. CADRAN CULTURAL-ARTISTIC „O aniversare" 113 filme realizate, participarea la 16 concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, 29 de trofee şi distincţii, obţinute de cei 61 demembri ai cineclubului şi numeroşi artişti amatori din uzine. Un bilanţ bogat, o zestre spirituală şi materială dobîndite de cineclubul sindicatului uzinei „Oţelul Roşu" în zece ani de activitate. La sărbătorirea primului deceniu de activitate, cineclubul a primit diploma pentru merite deosebite în activitatea artistică de amatori, acordată de Consiliul Central al U.G.S.R. iar membrii acestuia insigne de evidenţiaţi în această activitate, pentru contribuţia pe care cineclubul sindicatului uzinei Oţelul roşu a adus-o la educarea socialistă a oamenilor. In aceeaşi zi a avut loc un interesant festival al cineaştilor amatori din Oţelul roşu la care au fost prezentate 18 filme din producţia locală. Juriul festivalului a acordat marele premiu filmului „Putere“, un film color care redă cu multă sensibilitate intensa activitate de construcţii pe şantierul Hidrocentralei de la Porţile de Fier. ION STELIAN „Trecea fanfara..." De cîtva timp fanfarele se afirmă, işi cer cu insistenţă locul ce li se cuvine în viaţa artistică. Duminică seară la „Arenele Romane“ din Parcul Libertăţii, sute de spectatori au urmăritcu încîntare un concert susţinut numai de fanfare. Spectacolul a fost organizat sub auspiciile Ansamblului artistic al U.G.S.R., satisfăcînd gusturile atît ale celor foarte tineri, cît şi ale spectatorilor mai vîrstnici. Protagonistele (Fanfara sindicatului Combinatului de celuloză din Călăraşi, a sindicatului uzinei „Autobuzul“, a Clubului C.F.R. Buzău şi a Fabricii de conserve Tecuci). Au interpretat, toate, numeroase lucrări în primă audiţie. Au fost executate însă şi cîteva bucăţi binecunoscute fără de care parcă ar fi lipsit ceva : un vals de Ivanovici şi „Cînta fanfara militară“, piesă interpretată cu plăcere şi de atîţia cîntăreţi de peste hotare. Lucrările inedite au trecut cu bine primul examen public. Fără îndoială, „Marşul cocsarilor“ de Carol Muntean sau „Viaţa nouă“ de Eugen Bertea, precum şi celelalte, vor figura în repertoriul permanent al altor fanfare ale sindicatelor. ADRIANA DARABAN MUNKA „Imaginaţia omului în serviciul umanităţii" Sale a filmului de animaţie (A.I.F.A.), Asociaţiei cineaştilor din România şi Centrului naţional al cinematografiei, care a avut ca deviză „Imaginaţia omului in serviciul umanităţii". Premiile acordate celor mai bune creaţii selecţionate din filmele de scurtmetraj reprezentate în festival de către 25 de ţări au fost înmînate de Ion Popescu Gopo, preşedintele juriului. S-au acordat cinci premii „Pelicanul de aur“ pentru filmele realizate de producători din Franţa, Finlanda, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Ungaria, 8 premii „Pelicanul de argint“, dintre care unul şi filmului românesc „Pădurea lui Ion“ realizat de Adrian Petringenaru, precum şi două menţiuni. Juriul a mai acordat un premiu special regi- zorului Ivan Ivanoveano, prezent în festival cu filmul „Anotimpuri“, pentru îndelungata sa activitate în cinematografie, pentru aportul său la dezvoltarea filmului de animaţie. GHEORGHE DIMA Pe scena Teatrului de vară „Ovidiu" din Mamaia a avut loc duminică seara festivitatea de închidere a celui de al treilea Festival internaţional al filmului de animaţie desfăşurat sub egida Asociaţiei internaţio- „în slujba cîntecului" Clubul Complexului C.F.R.-Feteşti a găzduit duminică dimineaţa un eveniment cultural deosebit : împlinirea a 25 de ani de activitate a corului sindicatului din Complexul C.F.R. Participant la 7 concursuri pe ţară — mărturie ftind diplomele expuse in holul clubului — prezent in Studioul televiziunii, solicitat pentru imprimări la radio, corul celor aproape 100 de ceferişti din Feteşti are azi un bogat palmares. Oratoriile „Soarele păcii“ de Hilda Jerea şi „Cantata pădurilor“ de Şostakovici, cantatele „Fantezia pentru cor şi pian“ de Beethoven, „23 August“ de Dragoş Alexandrescu şi, „Ceferiştii Bărăganului" de Claudiu Negulescu sunt numai cîteva din cele peste 150 de lucrări incluse în repertoriul corului. La jubileul corului sindical din Feteşti au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi sindicat, compozitori şi muzicologi de frunte precum Laurenţiu Profeta, Constantin Palade, Constantin Rădulescu... Programul festiv a cuprins 10 bucăţi corale executate de corul din Feteşti şi de cel al Direcţiei regionale C.F.R.-Bucureşti, invitat la jubileu. Festivitatea s-a încheiat cu inmînarea a 97 de insigne de merit pentru activitate culturală îndelungată şi merituoasă, precum şi a diplomei pentru 25 de ani de activitate neîntreruptă şi merite deosebite in munca artistică conferită de Consiliul Central al U.G.S.R. DAN G GHEORGHIU „Folclor timişan" Timp de patru zile, între 25—28 iunie, au avut loc la Timişoara „Zilele folclorului timişan“, un adevărat festival al cîntecului, jocului şi portului popular de pe aceste meleaguri. Duminică, ultima zi a manifestării, începând de la orele 10, principalele bulevarde ale oraşului au fost străbătute de o lungă coloană. Erau cei 1200 participanţi la parada portului popular, care a prilejuit o amplă trecere In revistă a variatelor costume şi obiceiuri populare româneşti, şi ale naţionalităţilor care convieţuiesc In această parte a ţării. După amiază şi seara, pe scenele din parcuri şi sălile de concerte, au fost prezentate bogate programe folclorice, dintre care menţionăm originalul spectacol intitulat „Salba datinilor noastre", precum şi concertul soliştilor prezentat pe scena parcului de cultură şi odihnă In fața a peste 7 000 de spectatori. ION NIŢU Pictori clujeni In sala Dalles, expoziţia artiştilor plastici clujeni reprezintă unul dintre remarcabilele evenimente plastice ale anului. Peste 130 de artişti plastici, de la maeştri de prestigiu ai artei româneşti, la artişti consacraţi sau tineri debutanţi, expun mai mult de 400 de lucrări de o remarcabilă ţinută artistică şi mare diversitate, astfel încît expoziţia, îa întregul ei, constituie o afirmare incontestabilă a Clujului ca unul din centrele plastice cele mai vitale ale ţării. Valoarea celor mai multe dintre lucrări, căutările unor artişti tineri în domeniul limbajului plastic, consecvenţa de stil şi maniera unor maeştri, sunt dovezi incontestabile ale angajării unor artişti clujeni pe drumul unei arte capabile să exprime valorile umane ale epocii noastre, dar să şi răspundă spritualităţii, culturii şi sensibilităţii omului modern. Pictori bucureşteni Deschis în sălile de expoziţie din B-dul 1 Mai nr. 24, salonul de primăvară al pictorilor bucureşteni are un caracter şi un scop special. El urmăreşte, in PETRE ABRUDAN : Ciudate porţi. Absenţa „premierelor de vară“ Vara este şi pentru domeniul cultural-artistic o invitaţie la iniţiativă, la îndrăzneală şi fantezie. Sigur, pentru aceasta, se cere un spor de efort. O eliberare de încorsetare a sălilor, adoptînd spectacolele pentru scena din faţa largilor amfiteatre ale grădinilor şi parcurilor. Întegrînd armonios şi util, în ansamblul spectacolelor, decorul evocator al unor monumente istorice şi de artă, cadrul specific natural. Experienţe în acest sens există. Mai exact, au existat : am vizionat un „Apus de soare“ la cetatea Sucevei într-un montaj superb al Teatrului „M. Eminescu“ din Botoşani ; „Io. Mircea Voievod“ pe malul Oltului, la Cozia ; un „Richard al IlI-lea“ în teritoriul de burg medieval al Sibiului, un spectacol de sunet şi lumină la ruinele Tîrgoviştei, un altul în Bucureşti, la Muzeul de antichităţi. Surprinşi înregistrăm însă în această vară diminuarea interesului pentru o prezenţă adecvată a spectacolelor de teatru în aer liber. Turneele instituţiilor de profil, îndeajuns de numeroase, unele susţinute — pe Litoral îndeosebi — pe estrade nu sunt altceva decât simple translaţii ale spectacolelor de sală. Firesc, să se producă unele sesizabile alterări de interpretare, scenografia să capete umbre sub povara peisajului natural, calitatea spectacolelor, în ultimă instanţă, să sufere. Este şi nu este prea tîrziu să intervenim în favoarea unor inedite „premiere de vară“ ale teatrelor. Putem să fructificăm experienţa acumulată, să reluăm spectacolele de succes, dintre care pe unele le-am anunţat. Şi să avansăm pregătirile pentru viitoarea Stagiune estivală. Iată o propunere pe care o considerăm, de pe acum, oportună. OCTAVIAN NICA TELEX DUMINICAL GALAŢI Ansamblul artistic al Combinatului siderurgic de la Galaţi a prezentat în faţa unei săli pline pînă la refuz un reuşit spectacol muzical coregrafic la casa de cultură a sindicatelor. Duminică dimineaţa, sălile acestui edificiu, cercurile organizate şi clubul au cunoscut şi ele o acţiune susţinută. Cei mici l-au avut în mijlocul lor pe cunoscutul poet gălăţean Valeriu Gorunescu şi după lectura unor povestiri au participat în continuare la o gală de filme. „Agenda de activitate pe parcursul acestei săptămâni , ne relata lectorul universitar, ing. Pavel Pinache, directorul casei de cultură , se dovedeşte, de asemenea, bogată şi inedită. Spicuind din program ne reţine atenţia sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ urmată de un spectacol cu piesa „Sicilliana“, spectacolul extraordinar „Umor la 30 grade“ cu participarea actorilor Cosma Braşoveanul şi Dem Rădulescu, simpozionul pe tema responsabilităţii medicale, etapa I a Cupei de vară la şah şi tenis de masă şi alte numeroase acţiuni. VASLUI O nouă casă de cultură a sindicatelor se află în construcţie la Vaslui, un nou cinematograf a fost proiectat, dar pină atunci... ? Agenda cultural-artistică a Vasluiului e ţinută „la zi“ de mişcarea artistică de amatori din oraş şi din judeţ (peste 800 de artişti amatori). Sîmbătă seara, în sala de spectacol a Consiliului judeţean al sindicatelor, publicului i-a fost oferit un concert de selecţiuni din cele mai frumoase pagini muzicale din repertoriul folcloric şi din cel de muzică uşoară. Spectacolul „Pe gustul publicului“, susţinut de toate formaţiile muzicale ale sindicatelor din Vaslui, s-a remarcat printr-un echilibru între genurile îndrăgite de public — şlagăr, cîntec popular, romanţă — prin repertoriul antologic cuprinzînd, totodată, şi cele mai noi piese din creaţia românească şi cea străină. Festivalul-concurs de muzică uşoară, ediţia a II-a, „Melodiile verii“ desfăşurat duminică pe scena grădinii de vară a sindicatelor Fabricii de mobilă a constituit punctul de atracţie pentru publicul din Vaslui. • GIURGIU Sîmbătă seara adierile vîntului purtau peste oraşul de la Dunăre acordurile sonore ale muzicii : la clubul Şantierului naval şi la Casa de cultură fuseseră organizate tradiţionalele seri distractive. Bineînţeles, prioritatea absolută a avut-o dansul, din repertoriul orchestrelor, nelipsind nemuritorul vals al lui Ivanovici şi — cum spunea un tînăr — „parcă şi apele marelui fluviu unduiau în ritmul acestei melodii care rămîne mereu tînără“. Duminică dimineaţa, în holul Casei de cultură s-a putut vizita Expoziţia de artă plastică a elevilor Şcolii populare de artă, iar la clubul Şantierului naval a avut loc un concurs de tenis de masă pentru desemnarea echipei reprezentative a întreprinderii. BRAŞOV Consiliul municipal al sindicatelor Braşov a organizat duminică o serbare cîmpenească în renumitul peisaj al Poienii Nouă, unde au participat aproximativ 10 000 de braşoveni, turişti din ţară şi de peste hotare. In cadrul manifestării au avut loc spectacole artistice prezentate de către formaţiile de amatori ale sindicatelor de la Uzina nr. 2 şi „Metrom“. La Teatrul dramatic din Braşov s-a desfăşurat ieri sub egida Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov, Inspectoratului şcolar judeţean şi Casei judeţene a corpului didactic simpozionul naţional — faza judeţeană — cu tema : „Rolul şi locul educatorului în procesul de modernizare a învăţămîntului“. La simpozion au participat sute de cadre didactice din toate formele de învăţămînt. BAIA MARE Brigada ştiinţifică a U.E.I.L. Vişeu alcătuită din medici, profesori, oameni de cultură, ingineri, s-a deplasat la parchetul forestier Iza Izvor pentru a da răspuns la întrebările ridicate de forestieri cum sunt : de ce se produc cutremure, despre cauzele inundaţiilor, despre eclipsele solare, cum trebuie prevenite bolile contagioase etc. „La sfîrşitul acestei săptămîni — ne spunea tovarăşul Augustin Bile, membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Maramureş — va avea loc un Festival cultural-sportiv în preajma pitorescului complex turistic Izvoarele. El se va intitula „Izvoarele ’70“. Programul cultural-artistic şi sportiv va fi susţinut de cele mai bune formaţii ale sindicatelor din Maramureş, care vor oferi spectatorilor cîntece şi dansuri populare, muzică uşoară, balet, momente vesele etc. De asemenea, vor avea loc întreceri de volei, box şi fotbal". • BREZOI Locuitorii centrului muncitoresc forestier din Brezoi au petrecut o minunată zi de duminică. Pentru salariaţii întreprinderilor de aici şi familiile lor, Consiliul judeţean al sindicatelor Vîlcea a organizat, pe stadionul din localitate, o serbare cîmpenească. In tot cursul zilei, pînă seara tîrziu, muncitorii coborîţi din exploatările forestiere, mineri şi constructori ai Hidrocentralei de pe Lotru au petrecut împreună în tovărăşia cîntecului şi jocului. La reuşita serbării şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori de la Fabrica de piele şi încălţăminte „Vîlceana“, Autobaza T. A. Rîmnicu Vîlcea şi U.E.I.L. Brezoi. BRAZI Sălile Clubului sindicatului constructorilor de pe platforma industrială de la Brazi au găzduit sîmbătă seara întîlnirea fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, întîlnirea a oferit lui Constantin Bobîlţea, maistru constructor, Alexandru Matei, fierar betonist, Dumitru Ciumacenco, inginer, Dumitru Manea, electrician, ca şi tuturor celorlalţi constructori prezenţi, momente de neuitată şi binemeritată destindere. In cinstea fruntaşilor, tovarăşii lor de muncă, artişti amatori din formaţiile de muzică populară şi uşoară, membri ai brigăzilor artistice de agitaţie au prezentat un frumos spectacol. Soliştii de muzică populară Florica Curcă, Aurelia Micu, Marin Stancu au fost aplaudaţi la scenă deschisă, primul rind ii oferă amatorilor de pictură, de la cei avizaţi, pînă la cei ocazionali, posibilitatea alegerii şi achiziţionării unor opere de artă autentică. De aceea prezentarea lucrărilor s-a făcut la libera alegere a fiecărui artist, iar salonul are, cu puţine excepţii, caracterul unui mozaic reprezentativ al activităţii pictorilor bucureşteni. Vom întîlni aici picturi de orientare net figurativă şialtele mai stilizate, mai moderne in limbaj, pînă la cele de o nuanţă declarat nonfigurativă. „ Pictori ieşeni Intr-o nouă sală de expoziţii, de la C.C.A., trei pictori ieşeni, nume bine cunoscute în plastica românească se înfăţişează cu o succintă expoziţie a cărei semnificaţie aş vedea-o, in primul rînd, în afirmarea valorilor autentice ale provinciei într-un circuit mai larg. Pictor şi grafician de mare talent, DAN HATMANU pare să-şi fi găsit în ultima vreme o viziune şi un stil de mare expresivitate, afirmat întîiaşi dată în acel viu şi nobil portret al lui Ştefan cel Mare. Cultivând cu predilecţie portretul, Hatmanu pare a e tentat de posibilităţile greţeşti ale expresionismului, înclinnat spre şarjă şi caricatură. Impresia este însă aparentă căci in fond izvoarele artei lui, vizibile intr-o măsură sau alta, în unele lucrări trebuie căutate în vechea pictură de frescă românească. Un peisagist liric, in linia peisagiştilor moldoveni, este Petre Hîrtopeanu, autor şi al unor flori de o mare vibraţie şi rafinament cromatic, în subtile game de albastru. Foarte laborios şi productiv Ion Petrovici tinde spre un anumit sintetism al expresiei într-o stilizare adecvată, în limita figurativului, de o ţinută plină de monumentalitate. r~ ION TATARU Mării 30 iunie 1970 RELIEF