Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)

1970-07-22 / nr. 7054

Recoltează, ară şi însămînţează Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru este folosită din plin de lucrătorii ogoa­relor constănţene care, pînă ieri, au strins recolta de pe 90 000 ha cu grîu, ceea ce reprezintă aproape 65 la sută din suprafaţa prevăzută în C.A.P. şi I.A.S. într-o singură zi, com­binere din unităţile agri­cole ale judeţului au re­coltat grîul de pe 10 000 ha. Ritmul accelerat din ultimele zile la recoltarea păioaselor a permis ter­minarea acestei lucrări în 20 de unităţi agricole. Peste tot locul miriştilor, al terenurilor eliberate de grîu îl iau acum arăturile de vară care au fost exe­cutate pe mai bine de 20 000 ha în C.A.P., unde jumătate din această su­prafaţă a fost însămânţată cu cultură dublă şi 10 000 ha în I.A.S. din care cul­turile furajere ocupă a­­proape 7 000 ha. GH. DIMA Bunuri care... ruginesc din docuiVieiuete exis­tente la sucursala ju­deţeană Suceava a Băn­cii de Investiţii reiese că la Complexul de ce­luloză şi hîrtie Suceava există utilaje inactive ori sosite şi nemontate, a căror valoare se ridi­că la aproape 10 000 000 lei. Cum s-a ajuns la această situaţie ? Ar în­semna să depanăm o po­veste lungă, înd­lcită despre specialişti cu di­plomă şi fără răspunde­re faţă de banul ob­ştesc, care te poartă cind la Ministerul In­dustriei Chimice, fostul for tutelar al comple­xului, cind la cine ştie ce alte organe, ca să nu-i mai amintim pe cei de aici. Au fost cazuri cind lucrătorii Băncii s-au opus categoric co­mandării unor utilaje, care ulterior şi-au do­vedit inutilitatea — dar, trecindu-se peste ei, cu girul ministerului, ele s-au procurat totuşi. Insfirşit, vorba e că de ani de zile C.C.H. Su­ceava are în stoc aur care­, rugineşte, utila­je plătite uneori cu valută, pentru care su­portă amortizări, fără a obţine vreun benefi­ciu. Încercăm să aflăm ce a întreprins condu­cerea complexului pen­tru a scăpa de acest „balast“ pentru balan­ţa financiară a unităţii. Ni se prezintă un dosar voluminos de corespon­denţă cu ministerul şi prezumtivii beneficiari ai utilajelor nefolosite. Rezultă că stocul s-a mai redus cu ceva de la începutul anului şi pînă în prezent, că 8 mori conice şi 9 vane, cu o valoare totală de peste 6 milioane lei vor fi transferate unor între­prinderi din Turnu Se­verin, Bacău şi Scăeni- Prahova in anii 1971— 1972. De asemenea, au fost găsiţi beneficiari şi pentru un rezervor ce va fi expediat la Pia­tra Neamţ, şi pentru o pompă centrifugă. Vorba e însă că miş­carea acestor utilaje e totuşi foarte lentă. Mult mai lentă decit rugina şi uzura morală, care le scade din valoarea in­vestită in ele. Poate gă­seşte Ministerul Indus­triei Lemnului, actualul for tutelar al C.C.H. Su­ceava o soluţie mai bună. Şi o întrebare: cei care se fac vinovaţi de astfel de anomalii au fost vreodată criticaţi şi la... buzunar ? Aşa ar fi normal. M. ŢÎNŢAR Proletari din toate fârfre, tintil’vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7054 Miercuri 22 iulie 1970 6 pagini 30 bani Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA" transmit: ZILE DE VIRF ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI Potrivit datelor centra­lizate la Ministerul Agri­culturii şi Silviculturii, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat au recol­tat 74 517 ha ( 96 la sută) de orz, 158 105 ha de grîu (40 la sută) şi 9 452 ha (76 la sută) de mazăre. In a­­ceeaşi perioadă mecani­zatorii din întreprinderile de mecanizare a agricul­turii care lucrează pe ogoarele cooperativelor a­­gricole de producţie şi-au adus substanţiala lor con­tribuţie la recoltarea or­e­zului în proporţie de 88 la sută şi a griului de pe mai bine de un sfert din suprafaţa rămasă în cul­tură. Chiar dacă luăm în considerare datele meteo­rologice care confirmă că în judeţele din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei şi în Oltenia au căzut în ultima parte a săptămînii trecute pre­cipitaţii repetate, aceste rezultate nu ilustrează convingător că unităţile agricole au folosit inte­gral timpul bun de lucru şi mai al­es capacitatea de lucru a maşinilor de re­coltat. Cîteva date com­parative sunt edificatoare. In timp ce I.A.S.-urile din judeţele Ialomiţa, Tulcea, Ilfov şi Brăila au recol­tat griul de pe 70—78 la sută din suprafaţa răma­să în cultură, cele din Cronică de campanie judeţele Arad, Timiş şi Buzău, situate într-o zo­nă cu condiţii pedoclima­tice asemănătoare, au în­că în lan mai mult de jumătate din recolta de grîu a anului '70. Acum timpul este din nou bun. Sînt deci asigurate toate­­ condiţiile ca recoltarea grîului să fie intensificată • şi în celelalte judeţe ale­­ ţării. Simultan cu lucrări­­le de recoltare a grîului , trebuie să se desfăşoare • şi cele de însămînţare în ogor propriu a porumbu- u­lui, de însămînţare a cui- ] turilor succesive şi de re­coltare a fînurilor de pe suprafeţele cultivate cu trifoliene sau de pe pa­jiştile naturale. Faptul că­­ în I.A.S mai sunt încă ‘ neinsămînţate 86 000 ha din care 33 750 ha sunt destinate porumbului şi că deşi suprafaţa recolta­tă de păioase este de 242 000 ha, dar s-au în- ] sămînţat cu culturi suc- ] cesive numai 52 486 ha, de- . monstrează că nu in toa­te I.A.S.-urile se lucrea­ză în schimburi prelungi­te şi că munca nu este ‘ organizată în flux tehno­logic continuu. Se impune, aşadar, ca în această săptămînă să se realizeze un salt sub- ] stanţial in organizarea tu-­­ turor muncilor agricole cerute de sezon. P. ANGHEL Paiul ca trestia, spicul ca vrabia După lupta cu apele cres­cute ale Dunării,­­ lucrăto­rii întreprinderii Agricole de Stat „Insula Mare a Brăi­lei“ continuă să se afle an­gajaţi cu toate forţele şi u­­tilajele în campania de re­coltare a griului. Pînă ieri seara, peste 92 la sută din suprafaţa afecta­tă acestei culturi a fost re­coltată. Printre fermele frun­taşe se situează : Braşova, Ţăcău, Titcov, Maicanul, Pe­licanul, Zatna, Plopul şi al­tele. Respectarea riguroasă a vitezei zilnice de recoltare va finaliza în maximum trei zile campania de recoltare a griului. Mai trebuie să adău­găm aici grija pe care au manifestat-o specialiştii în­treprinderii pe tot parcursul lucrărilor de la însămînţat pînă la recoltat, materiali­zată în prezent într-o pro­ducţie medie stabilită mo­mentan la 3 400 kg la ha cu posibilitatea de creştere în final. Strînsul recoltei continuă într-un ritm susţinut pe în­tregul judeţ Brăila. Pînă la aceeaşi dată s-a efectuat re­coltatul pe mai bine de 75 la sută din suprafaţa culti­vată cu grîu de către C.A.P. 18 dintre acestea au terminat deja secerişul. Concomitent au fost însămînţate cu cul­turi succesive aproape 12 300 ha. Sarcina principală con­tinuă să rămină pentru uni­tăţile deservite de întreprin­derile de mecanizarea agri­culturii Traian, Romanu şi Măxineni, folosirea cu ran­dament maxim a tuturor mij­loacelor tehnice din dotare, a forţei de muncă şi a zilei lumină, astfel ca grîul să a­­jungă cît mai repede în ham­bare. MIRCEA CIȘMAN Recoltatul grîului pe ogoarele I.A.S. Dorobanţi, judeţul Constanţa, se apropie de ______________________■_____________­­ ___­____________|_1 :_________■­­ _______Li________________________________________ DAAJL flit Fotos P. COZIA masa oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. tovarăşului Gheorghe Stoica cu prilejul împlinirii virstei de 70 ani După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Exe­­cutiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU şi GHEORGHE STOICA au rostit toasturi. Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă seară e consacrată unui eveni­ment important: împlini­rii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o virstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai inchi­­nat-o unor idealuri mă­reţe — idealurilor socia­lismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor na­ţiunii tale socialiste. Via­ţa şi activitatea tovarăşu­lui Gheorghe Stoica ii face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din militanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au în­rolat în mişcarea socialistă şi apoi în rindurile Parti­dului Comunist Român, contopindu-se cu năzuin­ţele de libertate, de drep­tate socială şi de indepen­denţă naţională ale po­porului nostru. El se nu­mără printre acei care au luat parte la primul Con­gres de constituire a Parti­dului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe a­­ceea de secretar al Comi­tetului Central, în condi­ţiile activităţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proleta­riatul român împotriva reacţiunii interne şi a do­minaţiei imperialiste străi­ne. La chemarea partidu­lui, împreună cu sute şi sute de comunişti şi anti­fascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea po­poarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Tre­buie să subliniem că ase­menea militanţi ca tovară­şul Gheorghe Stoica,­­ care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Co­munist Român, clasa mun­citoare, poporul român, sa poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşa­mentele de frunte care s-au ridicat împotriva fas­cismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei par­tidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheor­ghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea cu atît mai mult cu cît peste citeva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Parti­dului Comunist Român — moment de o importanţă covirşitoare în istoria lup­telor revoluţionare din Ro­mânia, a mişcării noastre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei şi tocmai de aceea el a­­ putut să se dezvolte şi sa conducă cu succes lupte­­le pentru transformarea revoluţionară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cind legarea miş­cării muncitoreşti, a parti­delor comuniste, de pro­priile popoare, transfor­marea lor în port-drapel şi conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu suc­ces a luptei revoluţionare, pentru victoria socialismu­lui, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Ro­mân are meritul că, fiind strins legat de poporul ro­mân, de clasa muncitoa­re, de forţele revoluţio­nare din patria noastră, a ştiut întotdeauna să ju­dece evenimentele şi să-şi elaboreze linia politică în context cu Interesele ge­nerale ale progresului so­cial, ale cauzei socialis­mului. Şi astăzi, analizînd dezvoltarea şi perspective­le mişcării revoluţionare, partidul nostru porneşte de la condiţiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state so­cialiste, că sistemul so­cialist-mondial se poate afirma numai în măsura în care acţionează unitar. Noi considerăm că înţele­gerea noilor condiţii istori­ce, înţelegerea ideii inde­pendenţei naţionale, a res­pectului suveranităţii, a ne­amestecului în treburile interne, a dreptului fiecă­rui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de sine stătător este determinan­tă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, pre­cum şi pentru însuşi pro­gresul şi civilizaţia ome­nirii. Sărbătorind pe tovară­şul Stoica, unul din mili­tanţii vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înţe­les că a fi comunist în­seamnă a fi în pas cu vre­mea, cu dezvoltarea so­cială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că acţionează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dez­voltarea în noile condiţii a marxism-leninismului, pentru progresul socialis­mului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a lup­tat, cum am reamintit, în Spania , el a luptat în răz­boiul împotriva Germa­niei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetă­ţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a în­­deplinit numeroase sarcini de răspundere — şi le-a îndeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde il trimi­te partidul, unde este ne­cesar să acţioneze pentru realizarea în viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarăşul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Ştiu cu cită pa­siune, cu cită hotărîre a acţionat în acele împre­jurări. Şi astăzi, în cali­tate de membru al Comite­tului Executiv al Comite­tului Central, ştim cu cită pasiune, cu cită fem­­itate acţionează pentru a con­tribui nu numai la elabo­rarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — atît în problemele transformării socialiste a patriei, cit şi în proble­mele politicii internaţionale. Noi îl sărbătorim pe to­varăşul Stoica ca pe unul din tovarăşii de luptă ve­chi, cu care mulţi de aici am luptat in ilegalitate, cu care toţi lucrăm acum îm­preună. Ştim că întotdea­una, preocupîndu-se de in­teresele generale ale cla­sei muncitoare, ele poporu­lui, el a avut în vedere că acestea pot fi îndepli­nite în condiţiuni bune nu­mai in măsura în care partidul este puternic, unit, neadmiţînd niciodată acţiuni care să dăuneze u­­nităţii partidului, făcînd totul pentru întărirea uni­tăţii sale de monolit. Re­lev acest lucru, tovarăşi, ca pe o învăţătură principală a istoriei partidului nos­tru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniver­sarea celor 50 de ani da existenţă ai săi. Ştim cu toţii că unitatea a fost baza succeselor partidului şi că, atunci cînd nu a e­­xistat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid co­munist — inclusiv parti­dul nostru — să-şi în­deplinească rolul de forţă politică conducătoare a so­cietăţii în făurirea so­cialismului şi comunismu­lui, el trebuie să fie pu­ternic, unit şi să nu ad­mită în rindurile sale nici un fel de fisură. Democra­ţia socialistă, democraţia partinică, presupune dis­cuţii, dezbateri libere, e­­laborarea colectivă a liniei politice, activitate colec­tivă pentru înfăptuirea ei. Totodată ea presupune o disciplină fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîri, sau, atunci cînd aceasta se în­­tîmplă, să se ia toate mă­surile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta cla­sei muncitoare, naţiunii socialiste, forţa care s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tova­răşul Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere feli­citări din partea mea şi a voastră, a tuturor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, îm­preună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre reali­zarea programului stabi­lit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să devină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. In felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socia­list mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi mun­citoreşti, la victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. îţi doresc, tovarășe Stoi­ca, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăşi şi tova­răşe. Aş dori, înainte de toa­te, să mulţumesc Comite­tului Executiv pentru înal­ta apreciere dată activită­ţii mele, să mulţumesc to­varăşului Ceauşescu pen­tru cuvintele bune, tovă­răşeşti, pe care mi le-a a­­dresat şi, totodată, să mă declar întrutotul de acord cu conţinutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolu­lui său, a forţei şi unităţii sale, spre întărirea — pe baza respectării indepen­denţei şi suveranităţii fie­cărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Aş dori, de asemenea, să fo­losesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri tova­răşilor, organizaţiilor obş­teşti, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naştere. Tovarăşi, la vîrsta la care am ajuns, desigur că (Continuare ?n pag. a 5-a} Adunările generale ale salariaţilor SUCCESELE DIN 1971 SE PREGĂTESC DE PE ACUM La Uzina mecanică de re­parat material rulant din Craiova a avut loc aduna­rea generală a salariaţilor. Delegaţii — ingineri-şefi de sectoare, maiştri, muncitori cu înaltă calificare, repre­zentanţi ai organelor de partid şi sindicale — au a­­nalizat pe larg, disecînd cu spirit de discernămînt, ine­puizabile rezerve interne şi de inteligenţă ce trebuie să fie puse în slujba progresu­lui, creîndu-se de pe acum, prin pregătirea anticipată a producţiei, premisele înfăp­tuirii sarcinilor primului an din cincinalul viitor. Din darea de seamă pre­zentată de preşedintele Comitetului de direcţie, tovarăşul ing. ALEXAN­DRU DOMBI, directorul uzinei, a rezultat că în pri­mul semestru planul pro­ducţiei globale a fost depă­şit cu 7,5 milioane lei, pla­nul producţiei marfă cu 6 milioane Iei, au fost reali­zate beneficii peste plan în valoare de 5,9 milioane lei, în cele şase luni trecute cheltuielile la 1 000 lei pro­ducţie marfă micşorîndu-se cu 5 lei. Eforturile sunt evi­dente, iar concluziile de pînă acum vin să confir­me faptul că sarcinile de plan ale actu­alului an din cincinalul în curs vor fi depăşite cu mult, întrevă­zindu-se şi un devans sub­stanţial. Şi dacă ne referim compa­rativ la numai două cifre, ne dăm seama de eforturile făcute în timp , acum trei ani uzina a reparat opt lo­comotive, în 1970 numărul lor va ajunge la 85. Şi, să nu uităm, că a repara o lo­comotivă Diesel electrică înseamnă a o dezmembra piesă cu piesă, repetîndu-se într-un fel asamblarea ca la uzina constructoare. Aşa­dar, saltul e nu numai can­titativ cît, mai cu seamă, calitativ. Participanţii la discuţii au reliefat că rezultatele obţinute în primul semestru din acest an se datoresc în primul rînd măsurilor luate încă din 1969 de Comitetul de direcţie, care au avut o înaltă eficienţă în produc­ţie. De exemplu, darea în folosinţă în 1969 a standului automat de probă pentru motoarele de tracţiune şi a generatorului principal, a standului de probe pentru motorul Diesel, a standului pentru jocuri mecanice al locomotivei, toate proiectate şi executate cu forţe pro­prii în uzină, au contribuit în anul 1970 la sporirea vo­lumului de reparaţii şi scur­tarea timpului de staţiona­re. La aceasta se adaugă şi cele 216 poziţii de piese de schimb asimilate pînă acum, numărul lor ajun­­gînd la sfîrşitul lui 1970 la 600. Cea de-a doua idee va­loroasă, aprobată în unani­mitate de cei prezenţi a­­ fost continuarea analizării la fiecare început de tri­mestru, privind pe de o parte stadiul realizării sar­cinilor de plan și măsuri­le ce trebuie luate, iar pe de altă parte, studierea sar­cinilor trimestrului viitor, privind pregătirea produc- C. ANDREI (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, al Consiliului de Stat, Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dum­neavoastră şi poporului frate polonez un salut tovără­şesc şi felicitări cordiale, cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a Zilei renaşterii Poloniei. Poporul român se bucură din inimă de realizările în­semnate obţinute de oamenii muncii din R.P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în edificarea societăţii socialiste şi le urează noi succese în dezvoltarea multilaterală şi înflorirea patriei lor socialiste. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor continua să se dezvolte, pe baza marxism­­leninismului şi internaţionalismului socialist, în inte­resul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ai cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next