Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)
1970-07-22 / nr. 7054
Recoltează, ară şi însămînţează Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru este folosită din plin de lucrătorii ogoarelor constănţene care, pînă ieri, au strins recolta de pe 90 000 ha cu grîu, ceea ce reprezintă aproape 65 la sută din suprafaţa prevăzută în C.A.P. şi I.A.S. într-o singură zi, combinere din unităţile agricole ale judeţului au recoltat grîul de pe 10 000 ha. Ritmul accelerat din ultimele zile la recoltarea păioaselor a permis terminarea acestei lucrări în 20 de unităţi agricole. Peste tot locul miriştilor, al terenurilor eliberate de grîu îl iau acum arăturile de vară care au fost executate pe mai bine de 20 000 ha în C.A.P., unde jumătate din această suprafaţă a fost însămânţată cu cultură dublă şi 10 000 ha în I.A.S. din care culturile furajere ocupă aproape 7 000 ha. GH. DIMA Bunuri care... ruginesc din docuiVieiuete existente la sucursala judeţeană Suceava a Băncii de Investiţii reiese că la Complexul de celuloză şi hîrtie Suceava există utilaje inactive ori sosite şi nemontate, a căror valoare se ridică la aproape 10 000 000 lei. Cum s-a ajuns la această situaţie ? Ar însemna să depanăm o poveste lungă, îndlcită despre specialişti cu diplomă şi fără răspundere faţă de banul obştesc, care te poartă cind la Ministerul Industriei Chimice, fostul for tutelar al complexului, cind la cine ştie ce alte organe, ca să nu-i mai amintim pe cei de aici. Au fost cazuri cind lucrătorii Băncii s-au opus categoric comandării unor utilaje, care ulterior şi-au dovedit inutilitatea — dar, trecindu-se peste ei, cu girul ministerului, ele s-au procurat totuşi. Insfirşit, vorba e că de ani de zile C.C.H. Suceava are în stoc aur care, rugineşte, utilaje plătite uneori cu valută, pentru care suportă amortizări, fără a obţine vreun beneficiu. Încercăm să aflăm ce a întreprins conducerea complexului pentru a scăpa de acest „balast“ pentru balanţa financiară a unităţii. Ni se prezintă un dosar voluminos de corespondenţă cu ministerul şi prezumtivii beneficiari ai utilajelor nefolosite. Rezultă că stocul s-a mai redus cu ceva de la începutul anului şi pînă în prezent, că 8 mori conice şi 9 vane, cu o valoare totală de peste 6 milioane lei vor fi transferate unor întreprinderi din Turnu Severin, Bacău şi Scăeni- Prahova in anii 1971— 1972. De asemenea, au fost găsiţi beneficiari şi pentru un rezervor ce va fi expediat la Piatra Neamţ, şi pentru o pompă centrifugă. Vorba e însă că mişcarea acestor utilaje e totuşi foarte lentă. Mult mai lentă decit rugina şi uzura morală, care le scade din valoarea investită in ele. Poate găseşte Ministerul Industriei Lemnului, actualul for tutelar al C.C.H. Suceava o soluţie mai bună. Şi o întrebare: cei care se fac vinovaţi de astfel de anomalii au fost vreodată criticaţi şi la... buzunar ? Aşa ar fi normal. M. ŢÎNŢAR Proletari din toate fârfre, tintil’vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7054 Miercuri 22 iulie 1970 6 pagini 30 bani Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA" transmit: ZILE DE VIRF ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat au recoltat 74 517 ha ( 96 la sută) de orz, 158 105 ha de grîu (40 la sută) şi 9 452 ha (76 la sută) de mazăre. In aceeaşi perioadă mecanizatorii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii care lucrează pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie şi-au adus substanţiala lor contribuţie la recoltarea orezului în proporţie de 88 la sută şi a griului de pe mai bine de un sfert din suprafaţa rămasă în cultură. Chiar dacă luăm în considerare datele meteorologice care confirmă că în judeţele din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei şi în Oltenia au căzut în ultima parte a săptămînii trecute precipitaţii repetate, aceste rezultate nu ilustrează convingător că unităţile agricole au folosit integral timpul bun de lucru şi mai ales capacitatea de lucru a maşinilor de recoltat. Cîteva date comparative sunt edificatoare. In timp ce I.A.S.-urile din judeţele Ialomiţa, Tulcea, Ilfov şi Brăila au recoltat griul de pe 70—78 la sută din suprafaţa rămasă în cultură, cele din Cronică de campanie judeţele Arad, Timiş şi Buzău, situate într-o zonă cu condiţii pedoclimatice asemănătoare, au încă în lan mai mult de jumătate din recolta de grîu a anului '70. Acum timpul este din nou bun. Sînt deci asigurate toate condiţiile ca recoltarea grîului să fie intensificată • şi în celelalte judeţe ale ţării. Simultan cu lucrările de recoltare a grîului , trebuie să se desfăşoare • şi cele de însămînţare în ogor propriu a porumbu- ului, de însămînţare a cui- ] turilor succesive şi de recoltare a fînurilor de pe suprafeţele cultivate cu trifoliene sau de pe pajiştile naturale. Faptul că în I.A.S mai sunt încă ‘ neinsămînţate 86 000 ha din care 33 750 ha sunt destinate porumbului şi că deşi suprafaţa recoltată de păioase este de 242 000 ha, dar s-au în- ] sămînţat cu culturi suc- ] cesive numai 52 486 ha, de- . monstrează că nu in toate I.A.S.-urile se lucrează în schimburi prelungite şi că munca nu este ‘ organizată în flux tehnologic continuu. Se impune, aşadar, ca în această săptămînă să se realizeze un salt sub- ] stanţial in organizarea tu- turor muncilor agricole cerute de sezon. P. ANGHEL Paiul ca trestia, spicul ca vrabia După lupta cu apele crescute ale Dunării, lucrătorii întreprinderii Agricole de Stat „Insula Mare a Brăilei“ continuă să se afle angajaţi cu toate forţele şi utilajele în campania de recoltare a griului. Pînă ieri seara, peste 92 la sută din suprafaţa afectată acestei culturi a fost recoltată. Printre fermele fruntaşe se situează : Braşova, Ţăcău, Titcov, Maicanul, Pelicanul, Zatna, Plopul şi altele. Respectarea riguroasă a vitezei zilnice de recoltare va finaliza în maximum trei zile campania de recoltare a griului. Mai trebuie să adăugăm aici grija pe care au manifestat-o specialiştii întreprinderii pe tot parcursul lucrărilor de la însămînţat pînă la recoltat, materializată în prezent într-o producţie medie stabilită momentan la 3 400 kg la ha cu posibilitatea de creştere în final. Strînsul recoltei continuă într-un ritm susţinut pe întregul judeţ Brăila. Pînă la aceeaşi dată s-a efectuat recoltatul pe mai bine de 75 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu de către C.A.P. 18 dintre acestea au terminat deja secerişul. Concomitent au fost însămînţate cu culturi succesive aproape 12 300 ha. Sarcina principală continuă să rămină pentru unităţile deservite de întreprinderile de mecanizarea agriculturii Traian, Romanu şi Măxineni, folosirea cu randament maxim a tuturor mijloacelor tehnice din dotare, a forţei de muncă şi a zilei lumină, astfel ca grîul să ajungă cît mai repede în hambare. MIRCEA CIȘMAN Recoltatul grîului pe ogoarele I.A.S. Dorobanţi, judeţul Constanţa, se apropie de ______________________■_____________ _______________|_1 :_________■ _______Li________________________________________ DAAJL flit Fotos P. COZIA masa oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. tovarăşului Gheorghe Stoica cu prilejul împlinirii virstei de 70 ani După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU şi GHEORGHE STOICA au rostit toasturi. Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă seară e consacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o virstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai inchinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi activitatea tovarăşului Gheorghe Stoica ii face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este unul din militanţii vechi ai partidului care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rindurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de dreptate socială şi de independenţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condiţiile activităţii ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de proletariatul român împotriva reacţiunii interne şi a dominaţiei imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, tovarăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, care nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, sa poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spunînd, să se numere printre detaşamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalităţii. Menţionez acestea cu atît mai mult cu cît peste citeva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanţă covirşitoare în istoria luptelor revoluţionare din România, a mişcării noastre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei şi tocmai de aceea el a putut să se dezvolte şi sa conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluţionară a României. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cind legarea mişcării muncitoreşti, a partidelor comuniste, de propriile popoare, transformarea lor în port-drapel şi conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluţionare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strins legat de poporul român, de clasa muncitoare, de forţele revoluţionare din patria noastră, a ştiut întotdeauna să judece evenimentele şi să-şi elaboreze linia politică în context cu Interesele generale ale progresului social, ale cauzei socialismului. Şi astăzi, analizînd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţionare, partidul nostru porneşte de la condiţiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist-mondial se poate afirma numai în măsura în care acţionează unitar. Noi considerăm că înţelegerea noilor condiţii istorice, înţelegerea ideii independenţei naţionale, a respectului suveranităţii, a neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, precum şi pentru însuşi progresul şi civilizaţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înţeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că acţionează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiţii a marxism-leninismului, pentru progresul socialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania , el a luptat în războiul împotriva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspundere — şi le-a îndeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde il trimite partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea în viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarăşul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a acţionat în acele împrejurări. Şi astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, ştim cu cită pasiune, cu cită femitate acţionează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la transpunerea ei în viaţă — atît în problemele transformării socialiste a patriei, cit şi în problemele politicii internaţionale. Noi îl sărbătorim pe tovarăşul Stoica ca pe unul din tovarăşii de luptă vechi, cu care mulţi de aici am luptat in ilegalitate, cu care toţi lucrăm acum împreună. Ştim că întotdeauna, preocupîndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ele poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condiţiuni bune numai in măsura în care partidul este puternic, unit, neadmiţînd niciodată acţiuni care să dăuneze unităţii partidului, făcînd totul pentru întărirea unităţii sale de monolit. Relev acest lucru, tovarăşi, ca pe o învăţătură principală a istoriei partidului nostru, învăţătură pe care o vom sublinia şi la aniversarea celor 50 de ani da existenţă ai săi. Ştim cu toţii că unitatea a fost baza succeselor partidului şi că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu şi-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-şi îndeplinească rolul de forţă politică conducătoare a societăţii în făurirea socialismului şi comunismului, el trebuie să fie puternic, unit şi să nu admită în rindurile sale nici un fel de fisură. Democraţia socialistă, democraţia partinică, presupune discuţii, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colectivă pentru înfăptuirea ei. Totodată ea presupune o disciplină fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîri, sau, atunci cînd aceasta se întîmplă, să se ia toate măsurile necesare pentru a apăra partidul, unitatea sa, pentru a garanta clasei muncitoare, naţiunii socialiste, forţa care s-o conducă spre victorie, spre socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarăşul Gheorghe Stoica cele mai calde şi sincere felicitări din partea mea şi a voastră, a tuturor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, împreună cu conducerea partidului, cu partidul, cu poporul nostru, să meargă ferm înainte spre realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a face ca patria noastră să devină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. In felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. îţi doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. Toastul tovarăşului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăşi şi tovarăşe. Aş dori, înainte de toate, să mulţumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată activităţii mele, să mulţumesc tovarăşului Ceauşescu pentru cuvintele bune, tovărăşeşti, pe care mi le-a adresat şi, totodată, să mă declar întrutotul de acord cu conţinutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forţei şi unităţii sale, spre întărirea — pe baza respectării independenţei şi suveranităţii fiecărui partid — a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Aş dori, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulţumiri tovarăşilor, organizaţiilor obşteşti, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naştere. Tovarăşi, la vîrsta la care am ajuns, desigur că (Continuare ?n pag. a 5-a} Adunările generale ale salariaţilor SUCCESELE DIN 1971 SE PREGĂTESC DE PE ACUM La Uzina mecanică de reparat material rulant din Craiova a avut loc adunarea generală a salariaţilor. Delegaţii — ingineri-şefi de sectoare, maiştri, muncitori cu înaltă calificare, reprezentanţi ai organelor de partid şi sindicale — au analizat pe larg, disecînd cu spirit de discernămînt, inepuizabile rezerve interne şi de inteligenţă ce trebuie să fie puse în slujba progresului, creîndu-se de pe acum, prin pregătirea anticipată a producţiei, premisele înfăptuirii sarcinilor primului an din cincinalul viitor. Din darea de seamă prezentată de preşedintele Comitetului de direcţie, tovarăşul ing. ALEXANDRU DOMBI, directorul uzinei, a rezultat că în primul semestru planul producţiei globale a fost depăşit cu 7,5 milioane lei, planul producţiei marfă cu 6 milioane Iei, au fost realizate beneficii peste plan în valoare de 5,9 milioane lei, în cele şase luni trecute cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă micşorîndu-se cu 5 lei. Eforturile sunt evidente, iar concluziile de pînă acum vin să confirme faptul că sarcinile de plan ale actualului an din cincinalul în curs vor fi depăşite cu mult, întrevăzindu-se şi un devans substanţial. Şi dacă ne referim comparativ la numai două cifre, ne dăm seama de eforturile făcute în timp , acum trei ani uzina a reparat opt locomotive, în 1970 numărul lor va ajunge la 85. Şi, să nu uităm, că a repara o locomotivă Diesel electrică înseamnă a o dezmembra piesă cu piesă, repetîndu-se într-un fel asamblarea ca la uzina constructoare. Aşadar, saltul e nu numai cantitativ cît, mai cu seamă, calitativ. Participanţii la discuţii au reliefat că rezultatele obţinute în primul semestru din acest an se datoresc în primul rînd măsurilor luate încă din 1969 de Comitetul de direcţie, care au avut o înaltă eficienţă în producţie. De exemplu, darea în folosinţă în 1969 a standului automat de probă pentru motoarele de tracţiune şi a generatorului principal, a standului de probe pentru motorul Diesel, a standului pentru jocuri mecanice al locomotivei, toate proiectate şi executate cu forţe proprii în uzină, au contribuit în anul 1970 la sporirea volumului de reparaţii şi scurtarea timpului de staţionare. La aceasta se adaugă şi cele 216 poziţii de piese de schimb asimilate pînă acum, numărul lor ajungînd la sfîrşitul lui 1970 la 600. Cea de-a doua idee valoroasă, aprobată în unanimitate de cei prezenţi a fost continuarea analizării la fiecare început de trimestru, privind pe de o parte stadiul realizării sarcinilor de plan și măsurile ce trebuie luate, iar pe de altă parte, studierea sarcinilor trimestrului viitor, privind pregătirea produc- C. ANDREI (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut tovărăşesc şi felicitări cordiale, cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a Zilei renaşterii Poloniei. Poporul român se bucură din inimă de realizările însemnate obţinute de oamenii muncii din R.P. Polonă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în edificarea societăţii socialiste şi le urează noi succese în dezvoltarea multilaterală şi înflorirea patriei lor socialiste. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor continua să se dezvolte, pe baza marxismleninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ai cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România