Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)
1970-10-19 / nr. 7129
Ploile căzute în primele zile ale lunii octombrie au creat şi în judeţul Timiş condiţii bune pentru intensificarea executării însămînţărilor de toamnă. Folosind din plin condiţiile prielnice, lucrătorii de la I.A.S. Lugoj, Sînnicolau Mare, Dudeştii Vechi, Becicherecu Mic şi Făget, mecanizatorii de la I.M.A. Peciu Nou, Orţişoara, Gottlob, Bethausen şi membrii cooperativelor agricole de producţie au realizat în prima jumătate a lunii octombrie, adică în numai 10 zile de lucru aproape jumătate din planul de însămînţări. La I.A.S. Sînnicolau Mare, de pildă, au fost semănate în această perioadă peste 2 000 hectare, iar în raza de activitate a I.M.A. Gottlob din totalul de 6 700 hectare prevăzute s-au însămînţat peste 3 000. In multe unităţi agricole din judeţul Timiş realizările la arat, pregătirea terenului şi semănat nu sunt însă la nivelul posibilităţilor existente. Bunăoară, pînă la data de 15 octombrie I.A.S. Şag însămînţase doar 500 hectare cu grîu din cele 1 600 planificate, iar I.A.S. Voiteni din 2 900 hectare destinate aceleiaşi culturi a semănat 850. Asemenea rămîneri în urmă, înregistrate şi la I.A.S. Jamul Mare, Gătaia, Lieb-ling, Făget etc. au determinat ca la data menţionată, cînd mai era numai o săptămînă din epoca optimă, pe întregul inspectorat judeţean I.A.S. să fie însămînţate cu grîu doar 42 la sută din suprafeţele planificate. Cu multă încetineală se desfăşoară arăturile şi pregătirea terenului. La majoritatea I.A.S. tractoarele sunt insuficient folosite, foarte puţine dintre ele lucrînd în schimburi prelungite. De aceea, în ultimele 10 zile pe întregul inspectorat au fost arate doar 6 000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puţin de un procent pe zi. Dacă se va continua cu acest ritm, cele aproape 20 000 hectare ce mai trebuie arate vor fi gata abia peste ... 3 săptămini! Ce părere are despre această situaţie conducerea Inspectoratului judeţean I.A.S. Timiş ? In cooperativele agricole de producţie, unde pregătirea patului germinativ şi semănatul se execută în întregime de către mecanizatorii de la I.M.A., se înregistrează, de asemenea, nejustificate rămîneri în urmă. La C.A.P. Birda, Bulgăruş, Clopodia, Lăţunaş, Moşniţa Veche, Săcălaz, ca să dăiji doar cîteva exemple, semănatul griului nu s-a realizat decit pe 20—30 la sută din suprafeţele prevăzute. Secţiile de mecanizare ce deservesc aceste C.A.P. au cîte 2—3 tractoare defecte, nu lucrează în schimburi prelungite la arături. Din această cauză s-au creat diferenţe mari de la o unitate la alta. Iată cum stau lucrurile în două C.A.P. învecinate, deservite de I.M.A. Gătaia. La C.A.P. Şipet, unde îşi desfăşoară activitatea una din secţiile de mecanizare fruntaşe, din totalul de 935 ha prevăzute au fost arate 840, iar din acestea au şi fost semănate peste 700 ha cu grîu şi orz. In schimb, la C.A.P. Gătaia, localitate în care se află şi sediul I.M.A., din 1 188 hectare destinate însămînţărilor de toamnă, erau arate doar 780. Semănatul griului la această unitate nu s-a făcut decît pe circa 460 hectare. Pe lîngă slaba preocupare a conducerii cooperativei, trebuie subliniat şi faptul că lucrătorii secţiei de mecanizare nu folosesc integral timpul de lucru. Dintre cele 17 I.M.A. din judeţul Timiş sînt cîteva — Remetea Mare, Lugoj, Fibiş, Deta — ale căror rezultate le situează în actuala campanie pe locuri codaşe, nerealizîndu-şi pînă acum viteza zilnică la arat şi semănat. In zilele de 12 şi 13 octombrie, zile cu timp frumos, prielnic pentru lucru cu toate forţele, mecanizatorii de la I.M.A. Lugoj nu au arat decît 79 şi respectiv 46 hectare, în loc de 400 cît este viteza zilnică. Faptul că pină la 14 octombrie în judeţul Timiş arăturile de însăminţare erau realizate în proporţie de 81 la sută, iar semănatul griului pe mai puţin de jumătate din suprafeţele prevăzute, impune organelor agricole din cuprinsul judeţului să ia toate măsurile pentru intensificarea acestor lucrări. Cunoscînd că suprafeţele de teren ce mai trebuie şi însămînţate (aproape 20 000 hectare în cadrul C.A.P. şi tot cam pe atitea la I.A.S.) sînt în mare parte ocupate cu porumb şi alte culturi, se cere eliberarea cu prioritate a acestor terenuri, pentru ca în cîteva zile să poată fi arate şi însămînţate. ION NIŢU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ RITMUL DE LUCRU nu ţine pasul cu timpul Despre educaţie şi politeţe ZOE DUMITRESCU-BUŞULENGA Cind se pregăteşte o fiinţă omenească pentru viaţă, i se dau, presupunem, toate elementele de care are nevoie pentru sine şi pentru ceilalţi. Nu se mai poate gîndi azi, la noi, creşterea, formarea insului în afara valorilor de relaţie, în afara socialului. De altfel şi latinii, în structurile principiilor lor de drept pomeneau cit de cit despre necesitatea ca viaţa unuia să nu atingă, să nu afecteze, viaţa celuilalt. Alterum non laedere, ziceau ei, fixînd într-un mai cuprinzător dicton juridic şi moral condiţiile unei bune vieţi şi ale unei normale convieţuiri. Poporul nostru, pe lingă tradiţiile unei omenii proverbiale aproape, moştenită probabil din humanitas latinas, aduce şi mai vechi mărturii de relaţii blinde între oameni, întărite de cei mai vechi istorici ai lumii europene. Apoi literatura noastră populară, şi a unui Creangă, şi a unui Slavici mai ales, este plină de amintirile unor învăţături înţelepte cu privire la felul în care se cade a se comporta un om de omenie. Fiecare mamă îşi învăţa (şi sperăm că-şi mai învaţă) copilul să salute cu deferenţă pe orice om mai în vîrstă, să se mişte şi să se poarte cu decenţă în lume. Ba, aş zice, uneori, relaţiile umane atestate de literatura ţărănească îmbrăcau chiar o haină sărbătorească in întîlniri, o oarecare solemnitate a vorbelor spuse şi a gesturilor făcute în anumite împrejurări. Lucrurile acestea au intrat atit de bine în subconştientul nostru, încît ar fi de crezut că s-au putut constitui reflexe de felul celor pomenite. Viaţa in comun a oamenilor moderni trebuie să nu şteargă fondul acesta ancestral, ci dimpotrivă să-l stirnească, să-l întărească printr-o conştiinţă acută a identităţii ţelurilor pe care toţi le urmărim, printr-un plus de atenţie acordate celui de lingă noi. Ritmul modern de existenţă este adevărat foarte trepidant, treburile fiecăruia dintre noi sunt multiple. Dar faptul că suntem obosiţi ori preocupaţi, că ceva nu ne-a ieşit bine în planurile zilei nu trebuie să ne atingă în relaţiile cu oamenii din jur. Nimeni nu e vinovat, nu are rost să ne răzbunăm împingînd pe pasageri în tramvaie ori autobuze fără să ne cerem scuze, sau să ripostăm cu prea multă energie unei vorbe aruncate de cineva fără vreo intenţie anume. Ne grăbim, dar este din vina noastră. Nu lovim, împingem, lovim numai să trecem, noi, fiecare din noi. Toate trebuie echilibrate în viaţa individuală şi în viaţa socială şi răbdarea, politeţea, urbanitatea nu ne pot părăsi dacă avem o educaţie suficientă nici in clipele cele mai grele de încercare. De fapt caracterul, ca şi educaţia, se verifică nu în împrejurări mai uşoare, ci in încercări şi dificultăţi. Atunci se cunosc roadele de calitate ale creşterii, sau timpul pierdut fără noimă în lăsarea unui om ca o grădină năpădită de buruieni. Proletar! din toate țorile, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7129 Luni 19 octombrie 1970 ■ 4 pagini 30 bani Premieră industrială Recent, în cadrul întreprinderii Prodcomplex din Tîrgu Mureş, aflată în dezvoltare şi modernizare, s-a terminat şi dat în exploatare o linie tehnologică nouă pentru realizarea unor produse din sticlă. Cuptoarele de topit sticlă şi de recoacerea produselor finite, maşinile de format şi gravat asigură, pentru început, obţinerea a 600 de tone de produse de sticlă anual. Cea mai mare parte ocupă articolele de artizanat executate din sticlă suprapusă pe baza unor reţete concepute de specialiştii întreprinderii, imitînd cu succes rubinul, topazul oriental etc. MEGHEŞ VIOREL corespondentul ziarului „MUNCA“ Reporterii ziarului „MUNCA“ vă prezintă standurile Tîrgului internaţional Bucureşti MAŞINILE-UNELTE pe spirala continuei perfecţionări Categoric, în ultima săptămînă, complexul de expoziţii din Piaţa Scînteii polarizează atenţia nu numai a bucureştenilor dar şi a numeroşi vizitatori din ţară, turişti, specialişti şi oameni de afaceri, de peste hotare. Că este aşa o dovedeşte acel du-te-vino neîntrerupt de la ora deschiderii şi pînă la ora închiderii tîrgului. ...Sub vasta cupolă a pavilionului central produsele de la standurile întreprinderilor româneşti alcătuiesc, în ansamblul lor, o bogată vitrină a industriei constructoare de maşini, ale industriei electrotehnice şi electronice. Aici, la parter, în standurile dispuse în semicerc, sunt expuse maşinile-unelte. Fabrici şi uzine care prin caracteristicile tehnico-funcţionale ale produselor şi-au cîştigat un binemeritat renume in ţară şi pe piaţa externă prezintă o bogată paletă de maşini pentru prelucrarea metalelor. O cunoscută uzină — „înfrăţirea" din Oradea participă cu o familie de maşini de găurit, între care şi cel mai nou şi perfecţionat tip — maşina de găurit radială — construită pentru prima oară în ţară. Colectivul uzinei „Strungul" din Arad este prezent cu noile modele de strunguri paralele echipate cu diferite dispozitive electronice. Uzina mecanică Plopeni şi-a trimis printre altele, drept mesager, cea mai recentă realizare a sa, maşina de găurit - G-12 - iar Uzina mecanică - Cugir, prototipul original al maşinii de prelucrare a roţilor dinţate. Sunt exponate care reprezintă rezultatele eforturilor depuse pe linia modernizării produselor româneşti, care atestă convingător preocuparea constantă pentru diversificarea continuă a acestora şi explică reuşitele in domeniul moirilor. In faţa standurilor vizitatorii se opresc îndelung. DUMITRU SANDU (Continuare in pag. 3-a) VIZITĂ PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care îl însoţesc a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români au fost însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Olmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă au fost îndeplinite de doamna Shirley Templey Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Pe aeroportul din Fresno, în întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu, au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu primarul a înmînat şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Oaspeţii au fost invitaţi apoi să ia loc în automobile care s-au îndreptat spre plantaţii irigate de portocali. S-au dat explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuirea apei. Următorul popas a avut loc la barajul fiianţ de pe rîul San JoaquinPreşedintele Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit. Specialiştii prezenţi au dat răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu a semnat în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii au sosit în localitatea San José, unde se află centrala întreprinderii vizitate. îndată după sosire, oaspeţilor le-a fost prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. A avut loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră , inclusiv cooperarea în producţie şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România şi S UA. După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzinele „Memorex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale, era scrisă în limba română urarea : „BINE AI VENIT LA MEMOREX“. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele companiei, Lawrence Spitters. In secţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii, relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor, de cooperare tehnico-economică între această firmă şi firmele româneşti. ★ A treia zi a prezenţei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în California a fost rezervată vizitării oraşului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic şi cultural al ţării, înaltului oaspete român, soţiei sale, persoanelor care îl însoţesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic şi etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraş de la Pacific personalitate şi distincţie. Reprezentanţii municipalităţii au ţinut să prezinte preşedintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduinţa generaţiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraş cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele şi fabricile sale, prin edificiile economice şi culturale care-l caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa reţea de drumuri şi poduri moderne, prin structura şi organizarea sa urbanistică.* Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt şi suplu, o statuie înfăţişînd un bărbat cu o figură senină şi energică, sînt plasate pe o culme care domină oraşul, golful şi un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîţiva kilometri pătraţi, el însuşi un monument natural unic în felul său. Intr-o mică poiană, încadrată de asemenea arbori giganţi, a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă memorială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuţia sa la fundaţia Organizaţiei Naţiunilor Unite. Preşedintele Ceauşescu s-a oprit cîteva clipe în faţa acestei plăci memoriale. De-a lungul aleielor, cetăţenii aflaţi în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase. După popasul la „Muir Woods National Monument", coloana de maşini şi-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins care în anul 1945, cînd aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Naţiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerarul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriaşă arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum şi vizitarea pe mare la bordul unei şalupe a unei părţi a portului. La amiază preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, şi persoanele oficiale care îl însoţesc şi-au luat rămas bun de lagazdele californiene pe aeroportul internaţional San Francisco. Primarul oraşului, J. Alioto, şi colaboratorii săi şi-au exprimat satisfacţia de a-l fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe preşedintele României. Avionul special pus la dispoziţie de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde şeful statului român a sosit în cursul nopţii de sîmbătă. A înapoierea la New York Duminică, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sofia sa şi persoanele care-l însoţesc, au răspuns invitaţiei de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul Insulei Manhattan — nucleul întregii vieţi economice şi sociale a marii metropole americane. Oaspeţii au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander", care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes — proprietarul yachtului — cunoscut industriaş şi editor al unor publicaţii de informaţie şi comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerariu care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington", a continuat spre sud-est. De-a lungul Manhattanului pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertăţii, pătrunzînd apoi în apele East River-ului spre est, dincolo de podul „Quensboro". Aceasta a oferit oaspeţilor posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre și edificii : zgîrie norii din Wall Steet, giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numerose docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a oraşului. La bordul vasului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit explicaţii asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic şi social ale municipiului, s-a întreţinut cu persoanele oficiale americane care îl însoţesc. Corespondenţă de la trimişii speciali In Parcul naţional din San Francisco La posturile de radio şi televiziune Luni, 19 octombrie, în jurul orei 17:00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct de la Organizaţia Naţiunilor Unite cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a O.N.U. înapoierea de la Moscova a tovarăşului Florian Dănălache Sîmbătă noaptea s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, tovarăşul Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care a participat, între 13 şi 17 octombrie a.c., la sesiunea Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mondiale. La sosirea pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni tovarăşul Florian Dănălache a fost salutat de tovarăşii Constantin Dragan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Nicolae Gavrilescu, Constantin Herescu, Gheorghe Petrescu, secretari ai Consiliului Central, de membri ai Comitetului Executiv, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Au fost prezenţi, de asemenea, A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, membri ai ambasadei.