Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)
1970-11-21 / nr. 7158
Pagina a 2-a MUNKA Simbáta 21 noiembrie 1970 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA (Urmare din pag. 1-a) si cauzei socialismului in întreaga lume. (Aplauze) Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, in încheiere, să urez în localităţile de pe întregul traseu pina la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori întimpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de sânei semeţe, pavăze naturale în atitea momente grele din frământata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea in oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrarea în oraş sînt reluate în valuri, veultiplicîndu-se în ovaţiile şi Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor oraşului Vraţa. Intr-adevăr, judeţul dumneavoastră este vecin cu unul din judeţele noastre care, ca şi Vraţa, se află in plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii judeţelor şi oraşelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totodată, prilejuieşte un schimb util de experienţă în edificarea societăţii socialiste. După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfinţească realitatea prieteniei de veacuri dinorganizaţiei de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire şi multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de uralele mulţimii. Pe întreg traseu flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei. în acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar. In aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la , poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16 000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în continuă expansiune : blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55 000 de locuitori,tre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi organizele forţele de luptă împotriva stăpinirii otomane pe teritoriul românesc aceasta se datoreşte faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat şi au înţeles că numai unite pot să-şi asigure independenţa, bunăstarea şi fericirea (Aplauze). Botev se bucură şi în România de o adîncă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prietenia cu toate ţările socialiste contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. Aş dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi tovarăşului Jivkov, pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în judeţul şi oraşul Vraţa. Ne bucură faptul că oraşul miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. în piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndeşte noi semnificaţii, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului şi păcii. întîmpinat cu urale şi ovaţii la cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, dumneavoastră cunoaşte o rapidă dezvoltare şi înflorire, aceasta fiind o expresie vie a rolului conducător al Partidului Comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărârilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea loc în curînd. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze). Delegația de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revoluţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Din Piaţa Hristo Botev, oaspeţii români şi persoanele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului judeţean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C. Bulgar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile ţării, o puternică dezvoltare. Pe harta judeţului Vraţa, în care producţia agricolă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de întreprinderi industriale, printre care, la loc de frunte, se află marele Combinat chimic, considerat pe bună dreptate cetate a chimiei bulgare, întreprinderi textile, o fabrică de ciment, un combinat de hîrtie și celuloză, o uzină de electrocare. La începutul acestui an, în localitatea Kozlodui s-a deschis şantierul unei centrale atomoelectrice care va intra în funcţiune în 1974. Judeţul Vraţa continuă să rămînă principala zonă agricolă a ţării. Activitatea în acest domeniu se desfăşoară însă pe baze noi, preocuparea de bază fiind organizarea ştiinţifică a producţiei şi dotarea tehnică superioară a unităţilor agricole. Judeţul Vraţa, a arătat primul secretar, urmează să fie împărţit în şase zone agricole în care vor funcţiona mari complexe agro-industriale ; două din aceste complexe sunt în stadiu de experimentare, în continuare, el s-a referit la pregătirile pe care le fac oamenii muncii din judeţul Vraţa, în întîmpinarea Congresului al X-lea al P.C. Bulgar, la atmosfera însufleţitoare care domneşte în preajma acestui important eveniment din viaţa partidului şi statului bulgar. Primul secretar al Comitetului judeţean Vraţa al P.C. Bulgar a subliniat, în încheiere, raporturile de prietenie şi colaborare cu judeţul vecin din partea de nord a Dunării, Dolj, dintre oraşele „înfrăţite” Vraţa şi Craiova. Cele două judeţe dezvoltă strînse legături de bună vecinătate, fac schimburi utile de experienţă. A urmat apoi o discuţie prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de realizările judeţului, de problemele privind rentabilitatea complexelor agro-industriale, investiţiile alocate pentru modernizarea agriculturii judeţului, modul de organizare a procesului de creştere industrială a animalelor. în încheiere, secretarul general al Partidului Comunist Român a felicitat oamenii muncii din judeţul Vraţa pentru realizările obţinute şi le-a urat noi succese în îndeplinirea programului de dezvoltare viitoare a judeţului. In cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vineri la amiază, primul secretar al Comitetului judeţean Viaţa al P.C.R., Ivan Abadjiev, şi prim-vicepreşedintele Sfatului popular judeţean, Kiril Pencev, au oferit o masă. Au luat parte membrii delegaţiilor română şi bulgară, precum şi conducători ai organelor locale de partid şi de stat, în timpul prînzului, desfăşurat într-o atmosferă deosebit de caldă, prietenească, tovarăşii Ivan Abadjiev, Ilie Verdeţ, Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Doresc şi cu acest prilej, a spus tovarăşul IVAN ABADJIEV, să exprim marea noastră satisfacţie pentru faptul că o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, frăţeşti, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, face o vizită în ţara noastră şi în judeţul şi oraşul nostru. Exprim în acelaşi timp bucuria pentru faptul că ieri a fost semnat Tratatul româno-bulgar de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală menit să contribuie la dezvoltarea în continuare a legăturilor frăţeşti dintre cele două popoare. Este evident că acest lucru se datorează politicii juste a Partidului Comunist Român şi a Partidului Comunist Bulgar, conducerii celor două partide şi statelor noastre. Fie ca această prietenie să fie tot, atît de trainică şi de veşnică cum este etern şi solid acest munte, la ale cărui poale ne aflăm. Urez poporului frate român noi şi mari succese pe calea construirii socialismului şi comunismului! în încheiere primul secretar al Comitetului judeţean de partid Viaţa a toastat în sănătatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a membrilor delegaţiei, pentru poporul român, pentru întărirea colaborării şi prieteniei dintre toate partidele şi ţările comunităţii socialiste, pentru întărirea mişcării comuniste internaţionale, îmi revine deosebita cinste şi plăcere — a spus în toastul său tovarăşul ILIE VERDEŢ — ca în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să vă mulţumesc pentru primirea tovărăşească pe care ne-aţi făcut-o în oraşul dumneavoastră, pentru cuvintele calde care s-au rostit aici la adresa ţării şi a poporului nostru, în Viaţa, ca şi în tot cursul vizitei noastre în frumoasa dumneavoastră ţară, am fost întimpinaţi cu sentimente sincere de prietenie. Aceste sentimente, pe care noi le împărtăşim întrutotul, reflectă legăturile trainice de prietenie şi colaborare care există între conducătorii de partid şi de stat români şi bulgari, între partidele, statele şi popoarele noastre. Noi am avut posibilitatea să cunoaştem în timpul vizitei, ca şi astăzi, la întîlnirea de la Comitetul judeţean de partid, unele dintre preocupările dumneavoastră, din eforturile şi succesele dumneavoastră, pentru făurirea unei economii moderne, a unei agriculturi moderne. Aş dori ca în numele delegaţiei noastre, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, să transmit Comitetului judeţean de partid, Consiliului popular judeţean, activiştilor de partid şi de stat din judeţ, tuturor oamenilor muncii, o dată cu salutul nostru tovărăşesc, sincere felicitări pentru succesele obţinute, precum şi urările de noi succese in realizarea programului stabilit de partid, pentru dezvoltarea economică şi socială a Bulgariei frăţeşti. Prietenia româno-bulgară are rădăcini adinei în trecut. Popoarele noastre s-au unit adeseori pentru apărarea fiinţei naţionale, pentru cucerirea independenţei, iar în lupta pentru edificarea noii societăţii socialiste, împotriva imperialimului şi pentru pace, aceste legături sint mai strînse mai trainice ca oricind. In cadrul convorbirilor, care au avut loc între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări. S-a constatat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor româno-bulgare pe multiple planuri şi s-a stabilit, totodată, dezvoltarea în continuare, în cincinalul viitor, a relaţiilor şi colaborării politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale. Noi considerăm că acestui ţel îi slujeşte Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală care a fost semnat ieri, tratat bazat pe principiile marxism-leninismului şi ale internaţionalismului socialist, ale respectului şi stimei reciproce, deplinei egalităţi, intrajutorării şi colaborării multilaterale între ţările noastre. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România şi semnarea noului tratat contribuie nu numai la cauza prieteniei româno-bulgare, ci şi la cauza prieteniei şi unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, la triumful ideilor socialismului şi păcii în lumea întreagă. în încheiere, tovarăşul Ilie Verdeţ a toastat în sănătateatovarăşului Jivkov, pentru harnicul popor bulgar, pentru prietenia trainică româno-bulgară, în sănătatea tuturor celor prezenţi, în cuvîntul său rostit la sfirşitul dejunului, tovarăşul todor" JIVKOV, a relevat că întîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ceilalţi tovarăşi români s-a desfăşurat în spiritul prieteniei, al dorinţei ambelor părţi de a lărgi colaborarea dintre ţările şi popoarele noastre, dintre partidele noastre. Această întîlnire, ca şi cea din septembrie de la Ruse şi Giurgiu, reprezintă o nouă etapă şi mai fructuoasă în dezvoltarea prieteniei româno-bulgare. Vorbitorul a arătat apoi că a fost semnat un nu tratat, s-a convenit să se adîncească colaborarea economică. Am hotărît să colaborăm mai strîns în problemele internaţionale, îndeosebi în Balcani. Am luat hotărîri în ceea ce priveşte folosirea mai complexă a apelor Dunării. Prin urmare, se deschid posibilităţi şi mai bune pentru cooperarea pe mai departe, fructuoasă, dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România. Prin aceasta, a subliniat tovarăşul Todor Jivkov, răspundem dorinţelor popoarelor noastre de a trăi în prietenie şi a colabora alături, umăr la umăr, pentru făurirea noii societăţi, a societăţii socialiste. Mi se pare că am reuşit să ne ridicăm la nivelul răspunderilor pe care le purtăm. Sînt profund convins că ziua de mîine va fi şi mai bună, va înflori şi mai mult prietenia sinceră dintre popoarele noastre, dintre ţările noastre. Propun un toast — a spus vorbitorul — pentru prietenia noastră, pentru tot ceea ce ne inspiră să o dezvoltăm, să o facem tot mai fructuoasă, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru scumpii noştri oaspeţi, pentru gazdele noastre din conducerea organelor de partid şi de stat a judeţului Vraţa, pentru tovarăşii din partea Partidului Uniunea Populară Agrară Bulgară, cu care suntem împreună, cu care construim împreună societatea socialistă, în sănătatea dumneavoastră ! în toastul de răspuns, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a spus , împărtăşesc pe deplin cele arătate de tovarăşul Jivkov, în ceea ce priveşte rezultatele întîlnirilor noastre. Nu doresc să mai repet hotărîrile pe care le-am luat de comun acord. Desigur, urmează ca acum să le traducem în viaţă. Eu sînt convins, şi pot să vă asigur, că partidul nostru, poporul român vor acţiona cu toată fermitatea pentru ca cele stabilite să fie realizate. Şi sunt convins că acelaşi lucru va face şi Partidul Comunist Bulgar şi poporul bulgar, pentru că aceasta corespunde intereselor popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste. Fiind vecini, avem ca ţel colaborarea, unirea eforturilor pentru a realiza în condiţii cît mai bune edificarea socialismului şi comunismului. De aceea, doresc şi eu să toastez pentru înfăptuirea cu succes a celor ce am stabilit, în toate domeniile de activitate. Pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, In sănătatea tovarăşului Jivkov, In sănătatea primului secretar al Comitetului judeţean şi a tuturor tovarăşilor din acest judeţ, In sănătatea dumneavoastră, a tuturor! Cetăţenii oraşului Vraţa şi-au primit oaspeţii ovaţionind pentru prietenia ce uneşte popoarele român şi bulgar Cuvîntul lo Nicolae Ceauşescu In semn de înalt omagiu, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost conferită Medalia de Aur de onoarea Botevgradului Delegaţia de partid şi guvernamentală română depune o coroană de flori la Monumentul din Viaţa închinat marelui revoluţionar bulgar Hristo Botev La combinatul chimicmîndrie a locuitorilor din Vraţa După-amiază, oaspeţii au făcut o vizită la marele Combinat chimic, mîndrie a locuitorilor din Vraţa. De departe se profilează pe cerul albastru turlele şi cupolele argintii ale combinatului. O suprafaţă de circa 80 de hectare este străbătută în lung şi în lat de uriaşe conducte suspendate, un adevărat păienjeniş de metal. La intrarea în combinat, oaspeţii sunt întimpinaţi cu aplauze şi ovaţii de muncitorii şi tehnicienii uzinei, care scandează pentru prietenia dintre popoarele român şi bulgar. Tinere muncitoare, în pitoreşti costume naţionale, oferă tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, membrilor delegaţiei române buchete de flori. Oaspeţii sînt invitaţi în sala de consiliu, unde directorul acestui important complex industrial, ing. Ţvetan Danov, dă ample explicaţii despre activitatea şi realizările combinatului. Construcţia acestui gigant al chimiei bulgare a fost terminată în 1967, în prezent capacitatea sa anuală fiind de 400 000 tone amoniac, 600 000 tone Carbamid, precum şi 200 000 tone ape amoniacale care furnizează jumătate din îngrăşămintele chimice produse de industria bulgară. Utilat cu cea mai modernă tehnică, combinatul de la Vraţa este considerat una din cele mai rentabile întreprinderi din Bulgaria, întrucît materia primă de bază — gazul natural — se găseşte în imediata apropiere, lingă comuna Cireu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de unele aspecte legate de eficienţa economică a combinatului, de organizarea producţiei. După explicaţiile date de directorul combinatului, tovarăşul Ilie Verdeţ a mulţumit, în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Este vizitat apoi combinatul. Pretutindeni, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au făcut o caldă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi români, manifestîndu-şi satisfacţia pentru cinstea de a avea în mijlocul lor pe solii poporului nostru, de care se simt legaţi prin sentimente de trainică prietenie. Seara, delegaţia de partid şi guvernamentală a României s-a înapoiat la Sofia. Recepţie oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit o recepţie cu prilejul vizitei în Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Din partea bulgară au participat; Todor Jivkov, Gheorghi Traikov, Jivko Jivkov, Ivan Popov, Stanko Todorov, Boris Velcev, Lîcezar Avramov, Anghel Tanév, Venelin Koţev, Gheorghi Bokov, Sava Ganovski, Dancio Dimitrov, Gheorghi Kulisev, Mincio Mincev, Ivan Başev, Konstantin Tellalov, Spas Gospodov, Gheorghi Stoilov, membri ai C.C.al P.C. Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai Guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. Au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, membrii delegaţiei române, precum şi persoanele oficiale române care însoţesc delegaţia. Au luat parte, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială şi prietenească. Reportajele vizitei au fost realizate de : ION MARGINEANU SORIN STRUJAN DUMITRU TINU GHEORGHEIEVA Fotografii : ANGHEL PASAT si RADU CRISTESCU