Munca, martie 1971 (Anul 27, nr. 7241-7267)

1971-03-01 / nr. 7241

I PETRE LUSCALOV 141 IUBIRE INTERZISĂ — ROMAN DE SPIONAJ — CAPITOLUL XI FASCICOLUL 36 — Unde pleci, Helen î strigă în urma ei David Gray, aple­­cîndu-se și incepînd să stringă bucățelele de hîrtie de pe covor... Te întorci la Hotelul Alpin . Ea rămase o clipă cu mina pe clanță, privindu-l cu o lică­rire de milă în ochi. — Da, dragul meu... dacă ai nevoie de mine, sună-mă la telefon... Mă găsești acolo. Și ieşi din cameră inchizind ușa. Ajunsă in stradă, Helen Gray se opri pentru o clipă pe trotuar, cu pălăria în mînă, aruncindu-și privirile cercetător în jur. Dumitraşcu răsări pe neașteptate de după un fort vechi și demodat și se apropie de ea : — Doamna Helen Gray ? Tinera femeie se întoarse fulgerător spre el și îl privi uimită cu buzele ușor întredeschise — V-a trimis domnul Emil Vernescu . — Da, doamnă... — E rănit ? — Nu, doamnă... O simplă zgîrietură la cap... — Unde e ? Dumitrașcu păru o clipă descumpănit de frumusețea și eleganța vaporoasă a tinerei femei.. — Se ascunde de oamenii lui Durand Intr-o colibă sin- Pagina a 2-a Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului COM­P­ETIŢII cu larg caracter DE MASĂ In spiritul unei tradiţii, te­meinic impămintenite in anii construcţiei socialismului, mişcarea artistică de amatori a fost chemată să participe cu citeva acţiuni de amploa­re la marea sărbătoare a partidului şi poporului nos­tru. Cele şase competiţii re­publicane, înmănunchind toa­te genurile de formaţii de amatori, au adus o însemna­tă contribuţie la crearea u­­nei atmosfere sărbătoreşti in întimpinarea aniversării se­micentenarului partidului nostru. Organizate in lumina cu­prinderii unui cit mai mare număr de oameni ai muncii, de la oraşe şi sate, atît în calitate de artişti amatori cit şi în calitate de spectatori, cele şase concursuri au avut un larg caracter de masă, creînd imaginea unui amplu spectacol festiv, a unui fier­ , binte omagiu adus de între­gul popor partidului iubit. In etapa de masă a celui de al X-lea concurs al formaţiilor muzical-coregrafice au parti­cipat 8 500 de colective, alcă­tuite din peste 300 000 de ar­tişti amatori, dintre care au fost selecţionate 2 800 de for­maţii pentru faza judeţeană care s-a desfăşurat în 170 de oraşe şi centre muncitoreşti. In etapa similară a celui de al VI-lea Festival bienal „I. Lt. Caragiale“ au intrat în competiţie peste 5 000 colec­tive de teatru şi teatru fol­cloric, de montaje literare şi teatre populare dintre care peste 1100 au evoluat pe sce­nele unor instituţii culturale din 160 de localităţi, în ca­drul fazei judeţene. Dintre cele 3 754 brigăzi artistice de agitaţie cu peste 40 000 inter­preţi amatori înscrise in pri­ma etapă a întrecerii repu­blicane, peste 1500 au pre­zentat spectacole — a căror combativitate şi eficienţă a fost in prealabil verificata de publicul din întreprinde­rile şi instituţiile respective — in cele 120 de centre ale fazei judeţene. In etapa de preselecţie a celui de al ll-lea Festival republican al cineaştilor amatori s-au pre­zentat peste 200 filme de scurt metraj de toate genu­rile. Spre deosebire de alţi ani, cînd avantajul de a fi mar­torul spectacolelor din etapa finală a concursurilor pe ţa­ră, era rezervat exclusiv pu­blicului bucureştean, in vir­tutea unei experienţe făcuta doar odată sau de două ori pînă acum şi pentru a res­pecta caracterul de masă al competiţiilor pînă la sfîrşit, ultima etapă a actualelor în­treceri republicane se desfă­şoară practic pe tot cuprin­sul patriei, nu numai în cen­tre de judeţ, sau oraşe mai importante, ci şi în localităţi mai mici, în aşa fel incit la această amplă manifestare artistică închinată partidului să fie martoră o foarte mare parte din populaţia ţării. Astfel, finala celui de al X-lea concurs al formaţiilor muzical-coregrafice se des­făşoară de la 6 martie pînă la 18 aprilie, în ultimele două zile ale fiecărei săptă­­mîni, la Baia Mare, Sighi­şoara, Iaşi, Reşiţa, Constan­ţa, Craiova, Bucureşti, Cluj, Sf. Gheorghe, Bacău, Timi­şoara, Brăila, Piteşti, Ploieşti. Ultima fază a celui de al VI-lea Festival bienal „I. L. Caragiale" se desfăşoară, în­tre 13 martie şi 18 aprilie, la Vatra Dornei, Giurgiu, Foc­şani, Mediaş, Oradea, Caran­sebeş, Tulcea, Tr. Severin, oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, Sinaia, Predeal şi Dej iar finala întrecerii brigăzi­lor artistice de agitaţie, în a­­ceeaşi perioadă, la Hunedoa­ra, Bistriţa, Tîrgovişte, Ca­racal, Bucureşti şi Piatra Neamţ. Cîştigătorii celui de al II-lea Festival al cinea­­matorilor vor fi desemnaţi, în urma fazei finale care va avea loc în luna martie la Piteşti. Formaţiile laureate şi pre­miate la fazele finale vor prezenta la sfîrşitul lunii a­prilie şi începutul lunii mai spectacole festive în Capi­tală, cinstind şi în acest fel aniversarea semicentenarului partidului nostru. LUCIA BOGDAN ieri seară in sala ansam­blului artistic „Rapsodia ro­mână", s-a încheiat faza mu­nicipală Bucureşti a con­cursului „Omagiu partidului" Cu o amplă participare, ine­dită sub raport numeric , au fost prezente peste 200 de formaţii artistice de a­­matori — faza municipală a actualului concurs a relevat totodată înalta platformă ar­tistică la care se situează mişcarea artistică din muni­cipiul Bucureşti, absenţa u­­nor diferenţe evidente între nivelul de pregătire al for­maţiilor intrate In competi­ţie. Dacă In alte ediţii ale fazelor municipale de con­curs se puteau distinge for­maţii mediocre lîngă altele de o valoare excepţională, de data aceasta concursul se remarcă prin caracterul lui unitar, In sensul unei sensi­bile egalităţi între formaţiile participante. Desigur că o contribuţie substanţială a a­­vut şi Consiliul municipal al sindicatelor, care a asigurat o asistenţă de cea mai Înaltă competenţă formaţiilor ar­tistice de amatori. Ca urmare a dezbaterilor asupra rolului, menirii şi e­­ficienţei brigăzilor artistice de agitaţie, revirimentul ce a început să se facă simţit încă cu cîteva decade în urmă se concretizează şi in etapa actuală a concursului, prin abundenţa acestor for­maţii. Vechile vicii au fost uitate, conciziunea şi carac­terul operativ al brigăzilor lăsînd la o parte voitele ve­leităţi estradistice, versurile şi melodiile nefuncţionale care anulau raţiunea de a fi a acestui instrument adia­cent al producţiei. De o înal­tă valoare artistică, au dat dovadă şi formaţiile de dan­suri ce ocupă al doilea loc în clasamentul numeric al concursului, după brigăzile artistice de agitaţie. Pregătirea temeinică. In­cluderea în repertoriul for­maţiilor a celor mai noi lu­crări muzical-coregrafice, in­terpretarea de o aleasă ţi­nută, se datoresc poate şi concepţiei şi modului de lu­cru al unor comitete ale sin­dicatelor din întreprinderile bucureştene, care au înţeles să sprijine şi să activeze for­maţiile artistice ale amato­rilor din Capitală. ALINA POPOVICI Artişti amatori pe scenele concursurilor ÎN CAPITALĂ LA CÎMPINA In centrul muncitoresc Cîmpina a continuat dumi­nică faza judeţeană a celui de al X-lea Concurs „O­­magiu partidului“ S-au prezentat, printre al­ţii, artiştii amatori din for­maţiile sindicatelor de la schela de extracţie a ţiţeiu­lui, rafinăria şi Uzina meca­nică din localitate, de la Şantierul de construcţii hi­drotehnice Paltinu, etc. După cum ne-a relatat to­varăşul Virgil Spătaru, mem­bru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindi­catelor Prahova, la Întrece­rile artiştilor amatori orga­nizate în cinstea semicente­narului, participă din partea sindicatelor peste 2 000 de artişti amatori, muncitori, ingineri, tehnicieni şi func­ţionari. Dintre formaţiile participante, s-au impus a­­tenţiei îndeosebi ansamblul folcloric „Chindia“ al sin­dicatelor din municipiul Plo­ieşti şi cel al sindicatului Uzinei mecanice Plopeni, ta­raful de la Exploatarea mi­nieră Filipeştii de Pădure, brigăzile artistice de agitaţie de la Clubul C.F.R. Ploieşti, Combinatul netrochimic I.S.C.M. Brazi. Clubul „16 Februarie“, orchestrele de muzică uşoară, de la Trus­tul de construcţii Prahova, Schela Boldeşti, Fabrica de hîrtie Buşteni, formaţia de teatru de la Uzina mecani­că Poiana Cîmpina şi altele. VIOREL MEGHEŞ LUCIAN BĂRBIERI LA TÎRGU MUREŞ ŞI TÎRNĂVENI Numeroase formaţii artis­tice de amatori, teatrale, muzical-coregrafice şi bri­găzi de agitaţie, cîştigătoare la fazele judeţene ale actua­lelor concursuri şi festiva­luri republicane şi-au dat sîmbătă şi duminică întrlnire la Tîrgu Mureş şi Tîrnăveni, unde au prezentat trei spec­tacole închinate semicente­narului partidului. Asistenţa a răsplătit cu îndelungi aplauze evoluţia echipelor de teatru ale Ca­sei de cultură a sindicatelor şi a brigăzii de agitaţie de la întreprinderea „Electro­­mureş" din Tîrgu Mureş, a formaţiilor de dansuri de la Combinatul chimic din Tîr­năveni a fanfarei şi grupu­lui vocal de la I.A.S. Za­­găr şi multe altele. Aceste spectacole au în­semnat, în acelaşi timp, un nou prilej de verificare a nivelului calitativ al forma­ţiilor artistice de amatori, care vor reprezenta judeţul în etapa finală a competiţii­lor republicane 142 IUBIRE INTERZISA guratică pe malul mării, răspunse el, și adăugă arâtind spre fortul demodat... Doriți să vă conduc cu maşina mea pînă la el ? Helen Gray își dădu capul pe spate şi rise cu veselie... —Nu, domnule, nu... Mulțumesc. O să-şi dea duhul înainte să ieşim din București... Vă rog să poftiți, o să mergem cu mașina mea... Dumitraşcu o urmă pe Helen Cray și peste citeva clipe se afla instalat în mașina elegamo a tinerei femei. Privind spre tabloul de bord scoase un fluturat ușurel. — Ați spus ceva, domnule ? întreabă Helen Gray, în timp ce pornea motorul. — Nimic, doamnă, nimic, răspunse, cu aerul Iui glumeț­­Dumitrașcu... Dar n-aș spune că șeful nu e căpitan pe situație Helen Gray ii făcu un gest prietenos cu mina și porni mașina în plină viteză. Drumul pînă la mare dură citeva ore. Helen Gray accelera din ce in ce mai mult viteza mașinii, luind curbele primej­dioase într-o manieră spectaculoasă. Pe măsură ce se apro­piau de mare vintur sufla din c° in ce mai puternic. Nori negri prevestitori de furtună se învolburau departe deasupra mării. Soarele plutea, apârînd şi dispârînd d­intr-o pîclă înaltă zdrenţuită şi cenuşie. Maşina trecu ca un bolid roşu şi strălucitor pe străzile Con­­stan­ţi şi părăsind oraşul, se angajă pe şoseaua asfaltată ce şerpuia de-a lungul mării Dincolo de salcimii care se zbăteau în vîntul care sufla sălbatic, învolburîndu-se în vîr­­tejuri imense şi rotitoare de praf, răsuna mugetul înfuriat, intermitent al valurilor dezlănţuite. Şi deodată în faţa maşinii apăru marea. Pereţi înalţi de apă, verzi-cenuşii, cu crestele clo­cotind in spumă albă, goneau spre ţărm străluminaţi din cînd în cînd de explozia fosforescentă a unor fulgere înde­părtate. Norii coborau mereu in ţipetele speriate ale pescă­rușilor ce se roteau ca un viscol alb deasupra falezelor căzînd MUNKA In peisajul urbanistic al ţării, in continuă dezvoltare şi modernizare, s-au înălţat in ultimii ani edifici de o impunătoare frumuseţe, destinate a fi adevărate centre cultural-educative, ca­pabile să împlinească cerinţele spiri­tuale complexe ale celor ce muncesc — CASELE DE CULTURĂ ALE SINDI­CATELOR. La sfirşitul anului 1870, statist­ia consemnează 15 asemenea ins­tituţii, care oferă oamenilor muncii din Suceava şi Galaţi, Reşiţa şi Petroşani, Baia Mare, Mediaş, Bacău şi din alte părţi, posibilitatea de a-şi îmbogăţi cu­noştinţele profesionale şi de cultură ge­­nerală, de a viziona spectacole şi ex­poziţii, de a-şi perfecţiona aptitudinile in diverse cercuri şi de a-şi valorifica talentul în formaţii şi ansambluri ar­tistic de amatori, in alte 21 de oraşe, la Piteşti şi Ploieşti, Buzău, Oradea, Bâr­lad, Sibiu, Focşani şi altele, locuitorii aş­teaptă ziua cînd constructorii vor cobori schelele dindu-le in folosinţă noi­le case de cultură ale sindicatelor. Reţinem: în cincinalul precedent, 200 MILIOANE LEI din fondurile sin­dicatelor au fost investite in construi­rea unor case de cultură, cluburi şi săli culturale. CARNET • La Casa de cultură a sindicatelor din Tulcea a avut loc premiera Teatrului Popular cu piesa „Marele fluviu își adună apele" de Dan Tărchilă. Spectacolul, care s-a bucurat de mult succes, a fost pus în scenă de Ion Drugan de la Teatrul de stat din Constanța. • Sala „23 August" din Tg Jiu a găzduit sîmbătă şi duminică faza judeţeană a celui de al 6-lea Festival bienal de teatru „I. L. Ca­ragiale“. Pe scena concursu­lui s-au prezentat printre altele şi formaţiile teatrale ale sindicatelor întreprinde­rii mecanice Sadu, cu piesa „Dezertorul" şi Exploatării miniere Motru cu comedia „Gaiţele“. • Sîmbătă şi duminică, programul manifestărilor în­chinate semicentenarului partidului a cunoscut o am­plitudine deosebită în cîteva localităţi ale judeţului Si­biu : la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc expunerea cu privi­re la rolul si sarcinile sindi­catelor In înfăptuirea gran­diosului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. La Sibiu, din iniţiativa Consiliului municipal al Or­ganizaţiei pionierilor, s-a desfăşurat in sala Cinemato­­grafului tineretului a 4-a ediţie a concursului „Mo­mente eroice“ din istoria po­porului român, în majoritatea bibliotecilor sindicatelor s-au deschis, în aceste zile, expoziţii închinate aniversării semicentenarului partidului. In clişeu , expoziţia cărţii social-poli­­ce „8 mai 1921 — 8 mai 1971", deschisă la biblioteca clubului sindicatelor de la Oțelul Roșu. smmm­mm Aşteptăm scrisorile... Pe adresa rubricii noastre am primit cîteva scri­sori prin care suntem­ rugaţi „să relevăm iniţiativele mai deosebite din activitatea cultural-educativă şi artistică a sindicatelor". „Relieful" — acest colţ de pagină - am dorit să fie întotdeauna încărcat de valoarea şi semni­ficaţia experienţei inedite in domeniul complex al activităţii culturale. Să înscriem această experienţă între coordonate metodologice care să-i îngăduie o totală afirmare şi eficienţă. Iată, la clubul sin­dicatului U.E.I.L. „Nehoiu“-Buzău s-a desfășurat un „Proces al centimetrilor“ - o manifestare cultu­ral-educativă, în care, uzîndu-se de rigorile comple­tului de judecată, au fost analizate căile de redu­cere a rebuturilor, de utilizare maximă a materia­lului lemnos și, prin aceasta, reducerea pre­ului de cost. Comitetul sindicatului şi Cabinetul tehnic de la Fabrica de confecţii Botoşani au organizat o „Săptămînă a calităţii", însumînd o suită de mani­festări privind modalităţile de îmbunătăţire a cali­tăţii produselor, a controlului lor tehnic şi de cali­tate, noutăţi în industria confecţiilor etc. Mihail Vlad din Fieni ne informează că pe lîngă clubul muncitoresc din localitate a luat fiinţă un „Studio de poezie" d­in cadrul căruia sunt abordate teme literare (pe bază de referate, urmate de discuţii), se organizează recitaluri de poezie patriotică, se citesc versuri ale membrilor cercului literar (primim la redacţie şi versuri ale membrilor cercului literar). Considerăm enunţarea acestor acţiuni întreprinse de către sindicate o invitaţie la iniţiativă. O iniţia­tivă subînţeleasă ca o permanentă aspira­re către cele mai înalte zone de perfecţionare a muncii cultural-educative. Aşteptăm scrisorile dumnea­voastră ! OCTAVIAN NICA PETRE LUSCALOV 143 din cînd în cînd în picaj pe plaja imensă și pustie învă­luită in dantele înspumate de apă. La un semn al lui Dumitrașcu, maşina se angajă pe un drum de căruţă ce abia se ghicea prin iarba măruntă şi uscată năpădită de ciulini. înaintau spre marginea unei fa­leze. Helen Gray opri mașina și cobori din ea jos. la picioa­rele ei, pe o fîşie nesfirșită de nisip se zărea o colibă pes­cărească, singuratică, din care vîntul sălbatic al mării smulgea din cînd in cînd smocuri de paie și frunze uscate de coceni pulverizîndu-le în vînt. — Domnul Vernescu este acolo, îi strigă Dumitraşcu acope­rind şuierul vîntului. Dar ea nu-l mai auzi Cu părul despletit, cu rochia învolburată de vînt coborî pereţii abrupţi ai falezei, sărind dintr-un bolovan in altul şi ajungind jos, o porni în fugă spre colibă. In aceeaşi clipă uşa de seînduri a colibei se deschise și Cernea apăru în prag. Era îmbrăcat intr-o că­mașă cafenie, decolorată de soare, purta pantalonii sufle­cați pînă la genunchi și era in picioarele goale. — Emil, strigă tinăra femeie, scoţindu-și din picioare pan­tofii care o împiedicau să alerge şi azvirlindu-i în nisipul spulberat de vînt. Emil !.. Cernea o zări și alergă in întimpinarea ei. Se apropiau unul de celălalt pe plaja imensă și pustie, sărind peste va­lurile înspumate care le clocoteau din cînd in cînd pe sub picioare. Cernea o prinse din zbor in brațe, și amîndoi se rostogoliră rîzînd prin nisip. Cernea o prinse sub el și deo­dată amîndoi încremeniră privindu-se cu o uimire fără de margini, unul in ochii celuilalt. Cu părul revărsat pe nisipul încins, cu brațele încolăcite în jurul gîtului lui, ea se uita la el cu o lumină ciudată în ochi, cu buzele ei frumoase și senzuale întredeschise într-un freamăt uşor... El o privea fascinat ştergind încet cu degetele lui negre, arse de soare, stropii de ploaie calzi aproape fierbinţi ce cădeau pe obrazul ei alb şi catifelat vibrind ca nişte mici diamante vii. Şi deodată ploaia se dezlănţui to­renţial. Stropi­ de ploaie biciuiau părul lui Cernea, picurind Luni 7 martie 7­977 Un minut de zîmbet ♦♦♦ Citeodată, sau chiar foarte adesea, îţi spune mai mult un minut de zîmbet decit o oră de ris, un mi­nut de tristeţe decit o oră de lacrimi. Poate de aceea, din orele şi minutele perioadei trecute, preferinţele noastre au rămas la clipa concentrată de poezie oferită de Ion Caramitru, care şi-a ales pentru noi o fărîmă din universul de gînduri al „Sărmanului Dionis". întotdeauna am spus, şi am scris, că poe­zia merită altă soartă la televiziune (şi nu numai la televiziune), de multe ori am avut senzaţia că „momentele poetice" infăţişate telespectatorilor de-a lungul timpului au suferit de păcatul unor îndeletniciri formale. Sigur, televiziunea poate şi trebuie să pătrundă cu mai mult adevăr, şi cu mai multă fantezie în tezaurul poeziei clasice şi mo­derne, româneşti şi universale, pentru a extrage şi a oferi tele-ascultătorilor seve de frumuseţe şi de înţelepciune. Clipa „Dionis­ Caramitru“ de dumi­nica trecută este un argument că se poate, şi mai ales că trebuie­ încetul cu încetul, importanţa televiziunii în viaţa social-culturală a ţârii se conturează cu mai multă fermitate şi, fireşte, îndatoririle artistico-etice ale micului ecran devin astfel tot mai mari, munca de creaţie a realizatorilor îşi defineşte mai preg­nant „coeficientul de răspundere" faţă de consu­mator. Atenţia de care se bucură televiziunea in ultimele documente de partid constituie o dovadă elocventă privind importanţa acordată acestei înalte tribune. Din această perspectivă, a frumoaselor răs­punderi ce revin in viitor micului ecran, înfiinţarea Consiliului naţional al radioteleviziunii române, re­cent preconizată, va contribui, desigur, la îmbună­tăţirea substanţială a activităţii în acest important sector de activitate. Acest organism larg reprezen­tativ, din care urmează să facă parte conducerile unor organizaţii economice centrale, ale unor ,mi­nistere, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, ale uniunilor de crea­re, oameni de artă şi cultură şi alţi reprezentanţi ai opiniei publice va asigura orientarea generală a muncii şi chiar a programe­lor radioteleviziunii. Revenind la emisiunile pe care le-am urmărit, se cuvin a fi remarcate două „lansări". Una, de fapt o relansare, inaugurarea ciclului „Momente din istoria teatrului universal”. Deşi au trecut ani bunişori de la vechiul ciclu, amintirea prelegerilor scriitorului Ion Marin Sadoveanu stăruie... Reluarea ciclului s-a săvîrşit sub bune auspicii, de data a­­ceasta sub bagheta plină de vervă a lui Mihnea Gheorghiu , prima „exemplificare" a însemnat mai mult decit o exemplificare despre teatrul antic, a fost un spectacol de teatru solid şi dinamic, cu buni actori (Eva Pătrăşcanu, Gh. Cozorici, Gheorghe Dinică, Florin Piersic, C. Rauţki), în regia lui Cornel Popa. A doua lansare a fost aceea a ciclului de filme de montaj „Planeta se grăbeşte" - o produc­ţie a Televiziunii Române semnată de Paul Anghel şi Sergiu Verona, film realizat pe baza unor ima­gini din jurnalele de actualităţi şi din alte filme ale începutului de secol. Folosim prilejul acestei lansări pentru a consemna favorabil şi un alt film de montaj din programele săptămînilor trecute „împotriva întunericului verde" de Eugen Mândrie: autorul foloseşte cu abilitate „foarfecele poetic", a cîştigat multă experienţă în acest domeniu şi ne-a oferit un film personal, cu reale calităţi civice. Cit despre „Planeta se grăbeşte", să aşteptăm şi alte episoade... CALIN CALIMAN 144 IUBIRE INTERZISA din șuvițele care-i alunecaseră pe frunte, pe gitul și pe sinii ei aproape dezgoliți sub decolteu. Bărbatul o cuprinse pe după umerii goi și o trase încet spre el. — Emil... Emil nu suntem­ singuri — îi șopti ea ușor ame­țită și speriată, oprindu-și buzele de gura lui. ...Ploua lacustru, fierbinte, torenţial.. Marea vuia dezlănţui­tă. Pescăruşii se roteau ca un viscol alb în văzduhul plum­buriu, scoţînd ţipete speriate în exploziile orbitoare ale ful­gerelor care se apropiau... CAPITOLUL XII Cînd Cernea se trezi a doua zi dimineaţă în coliba pes­cărească de pe malul mării, Helen Gray dormea alături de el într-un pat pliant asemănător cu al lui. Cu faţa uşor în­gropată in părul ei lung şi mătăsos vălurit pe pernă, ţinea mina întinsă peste pat pe pieptul lui gol, într-un gest mo­latec, tandru şi posesiv. Cernea simţea plutind în aerul să­rat al colibei parfumul cald și delicat, ca de magnolie, al trupului ei. întoarse capul încet către ea și o privi vreme îndelungată cu o curiozitate aproape copilărească. Coliba pescărească în care se aflau cei doi ascunde o idee nost timă pe care Antim i-o sugerase lui Cernea. Privită din afară părea o colibă pescărească primitivă şi căzută aproape în paragină. In interior insă paturile, masa, scaunele pliante de un albastru închis un bar micuţ cu vitrină de cristal, o toaletă cu oglindă, toate noi-nouţe şi aşezate pe un co­vor azuriu şi pufos, dădeau încăperii o notă de eleganţă şi de confort. (Va urma)

Next