Munca, martie 1971 (Anul 27, nr. 7241-7267)

1971-03-01 / nr. 7241

I PETRE LUSCALOV 141 IUBIRE INTERZISĂ — ROMAN DE SPIONAJ — CAPITOLUL XI FASCICOLUL 36 — Unde pleci, Helen î strigă în urma ei David Gray, aplecîndu-se și incepînd să stringă bucățelele de hîrtie de pe covor... Te întorci la Hotelul Alpin . Ea rămase o clipă cu mina pe clanță, privindu-l cu o licărire de milă în ochi. — Da, dragul meu... dacă ai nevoie de mine, sună-mă la telefon... Mă găsești acolo. Și ieşi din cameră inchizind ușa. Ajunsă in stradă, Helen Gray se opri pentru o clipă pe trotuar, cu pălăria în mînă, aruncindu-și privirile cercetător în jur. Dumitraşcu răsări pe neașteptate de după un fort vechi și demodat și se apropie de ea : — Doamna Helen Gray ? Tinera femeie se întoarse fulgerător spre el și îl privi uimită cu buzele ușor întredeschise — V-a trimis domnul Emil Vernescu . — Da, doamnă... — E rănit ? — Nu, doamnă... O simplă zgîrietură la cap... — Unde e ? Dumitrașcu păru o clipă descumpănit de frumusețea și eleganța vaporoasă a tinerei femei.. — Se ascunde de oamenii lui Durand Intr-o colibă sin- Pagina a 2-a Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului COMPETIŢII cu larg caracter DE MASĂ In spiritul unei tradiţii, temeinic impămintenite in anii construcţiei socialismului, mişcarea artistică de amatori a fost chemată să participe cu citeva acţiuni de amploare la marea sărbătoare a partidului şi poporului nostru. Cele şase competiţii republicane, înmănunchind toate genurile de formaţii de amatori, au adus o însemnată contribuţie la crearea unei atmosfere sărbătoreşti in întimpinarea aniversării semicentenarului partidului nostru. Organizate in lumina cuprinderii unui cit mai mare număr de oameni ai muncii, de la oraşe şi sate, atît în calitate de artişti amatori cit şi în calitate de spectatori, cele şase concursuri au avut un larg caracter de masă, creînd imaginea unui amplu spectacol festiv, a unui fier , binte omagiu adus de întregul popor partidului iubit. In etapa de masă a celui de al X-lea concurs al formaţiilor muzical-coregrafice au participat 8 500 de colective, alcătuite din peste 300 000 de artişti amatori, dintre care au fost selecţionate 2 800 de formaţii pentru faza judeţeană care s-a desfăşurat în 170 de oraşe şi centre muncitoreşti. In etapa similară a celui de al VI-lea Festival bienal „I. Lt. Caragiale“ au intrat în competiţie peste 5 000 colective de teatru şi teatru folcloric, de montaje literare şi teatre populare dintre care peste 1100 au evoluat pe scenele unor instituţii culturale din 160 de localităţi, în cadrul fazei judeţene. Dintre cele 3 754 brigăzi artistice de agitaţie cu peste 40 000 interpreţi amatori înscrise in prima etapă a întrecerii republicane, peste 1500 au prezentat spectacole — a căror combativitate şi eficienţă a fost in prealabil verificata de publicul din întreprinderile şi instituţiile respective — in cele 120 de centre ale fazei judeţene. In etapa de preselecţie a celui de al ll-lea Festival republican al cineaştilor amatori s-au prezentat peste 200 filme de scurt metraj de toate genurile. Spre deosebire de alţi ani, cînd avantajul de a fi martorul spectacolelor din etapa finală a concursurilor pe ţară, era rezervat exclusiv publicului bucureştean, in virtutea unei experienţe făcuta doar odată sau de două ori pînă acum şi pentru a respecta caracterul de masă al competiţiilor pînă la sfîrşit, ultima etapă a actualelor întreceri republicane se desfăşoară practic pe tot cuprinsul patriei, nu numai în centre de judeţ, sau oraşe mai importante, ci şi în localităţi mai mici, în aşa fel incit la această amplă manifestare artistică închinată partidului să fie martoră o foarte mare parte din populaţia ţării. Astfel, finala celui de al X-lea concurs al formaţiilor muzical-coregrafice se desfăşoară de la 6 martie pînă la 18 aprilie, în ultimele două zile ale fiecărei săptămîni, la Baia Mare, Sighişoara, Iaşi, Reşiţa, Constanţa, Craiova, Bucureşti, Cluj, Sf. Gheorghe, Bacău, Timişoara, Brăila, Piteşti, Ploieşti. Ultima fază a celui de al VI-lea Festival bienal „I. L. Caragiale" se desfăşoară, între 13 martie şi 18 aprilie, la Vatra Dornei, Giurgiu, Focşani, Mediaş, Oradea, Caransebeş, Tulcea, Tr. Severin, oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, Sinaia, Predeal şi Dej iar finala întrecerii brigăzilor artistice de agitaţie, în aceeaşi perioadă, la Hunedoara, Bistriţa, Tîrgovişte, Caracal, Bucureşti şi Piatra Neamţ. Cîştigătorii celui de al II-lea Festival al cineamatorilor vor fi desemnaţi, în urma fazei finale care va avea loc în luna martie la Piteşti. Formaţiile laureate şi premiate la fazele finale vor prezenta la sfîrşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai spectacole festive în Capitală, cinstind şi în acest fel aniversarea semicentenarului partidului nostru. LUCIA BOGDAN ieri seară in sala ansamblului artistic „Rapsodia română", s-a încheiat faza municipală Bucureşti a concursului „Omagiu partidului" Cu o amplă participare, inedită sub raport numeric , au fost prezente peste 200 de formaţii artistice de amatori — faza municipală a actualului concurs a relevat totodată înalta platformă artistică la care se situează mişcarea artistică din municipiul Bucureşti, absenţa unor diferenţe evidente între nivelul de pregătire al formaţiilor intrate In competiţie. Dacă In alte ediţii ale fazelor municipale de concurs se puteau distinge formaţii mediocre lîngă altele de o valoare excepţională, de data aceasta concursul se remarcă prin caracterul lui unitar, In sensul unei sensibile egalităţi între formaţiile participante. Desigur că o contribuţie substanţială a avut şi Consiliul municipal al sindicatelor, care a asigurat o asistenţă de cea mai Înaltă competenţă formaţiilor artistice de amatori. Ca urmare a dezbaterilor asupra rolului, menirii şi eficienţei brigăzilor artistice de agitaţie, revirimentul ce a început să se facă simţit încă cu cîteva decade în urmă se concretizează şi in etapa actuală a concursului, prin abundenţa acestor formaţii. Vechile vicii au fost uitate, conciziunea şi caracterul operativ al brigăzilor lăsînd la o parte voitele veleităţi estradistice, versurile şi melodiile nefuncţionale care anulau raţiunea de a fi a acestui instrument adiacent al producţiei. De o înaltă valoare artistică, au dat dovadă şi formaţiile de dansuri ce ocupă al doilea loc în clasamentul numeric al concursului, după brigăzile artistice de agitaţie. Pregătirea temeinică. Includerea în repertoriul formaţiilor a celor mai noi lucrări muzical-coregrafice, interpretarea de o aleasă ţinută, se datoresc poate şi concepţiei şi modului de lucru al unor comitete ale sindicatelor din întreprinderile bucureştene, care au înţeles să sprijine şi să activeze formaţiile artistice ale amatorilor din Capitală. ALINA POPOVICI Artişti amatori pe scenele concursurilor ÎN CAPITALĂ LA CÎMPINA In centrul muncitoresc Cîmpina a continuat duminică faza judeţeană a celui de al X-lea Concurs „Omagiu partidului“ S-au prezentat, printre alţii, artiştii amatori din formaţiile sindicatelor de la schela de extracţie a ţiţeiului, rafinăria şi Uzina mecanică din localitate, de la Şantierul de construcţii hidrotehnice Paltinu, etc. După cum ne-a relatat tovarăşul Virgil Spătaru, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova, la Întrecerile artiştilor amatori organizate în cinstea semicentenarului, participă din partea sindicatelor peste 2 000 de artişti amatori, muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari. Dintre formaţiile participante, s-au impus atenţiei îndeosebi ansamblul folcloric „Chindia“ al sindicatelor din municipiul Ploieşti şi cel al sindicatului Uzinei mecanice Plopeni, taraful de la Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, brigăzile artistice de agitaţie de la Clubul C.F.R. Ploieşti, Combinatul netrochimic I.S.C.M. Brazi. Clubul „16 Februarie“, orchestrele de muzică uşoară, de la Trustul de construcţii Prahova, Schela Boldeşti, Fabrica de hîrtie Buşteni, formaţia de teatru de la Uzina mecanică Poiana Cîmpina şi altele. VIOREL MEGHEŞ LUCIAN BĂRBIERI LA TÎRGU MUREŞ ŞI TÎRNĂVENI Numeroase formaţii artistice de amatori, teatrale, muzical-coregrafice şi brigăzi de agitaţie, cîştigătoare la fazele judeţene ale actualelor concursuri şi festivaluri republicane şi-au dat sîmbătă şi duminică întrlnire la Tîrgu Mureş şi Tîrnăveni, unde au prezentat trei spectacole închinate semicentenarului partidului. Asistenţa a răsplătit cu îndelungi aplauze evoluţia echipelor de teatru ale Casei de cultură a sindicatelor şi a brigăzii de agitaţie de la întreprinderea „Electromureş" din Tîrgu Mureş, a formaţiilor de dansuri de la Combinatul chimic din Tîrnăveni a fanfarei şi grupului vocal de la I.A.S. Zagăr şi multe altele. Aceste spectacole au însemnat, în acelaşi timp, un nou prilej de verificare a nivelului calitativ al formaţiilor artistice de amatori, care vor reprezenta judeţul în etapa finală a competiţiilor republicane 142 IUBIRE INTERZISA guratică pe malul mării, răspunse el, și adăugă arâtind spre fortul demodat... Doriți să vă conduc cu maşina mea pînă la el ? Helen Gray își dădu capul pe spate şi rise cu veselie... —Nu, domnule, nu... Mulțumesc. O să-şi dea duhul înainte să ieşim din București... Vă rog să poftiți, o să mergem cu mașina mea... Dumitraşcu o urmă pe Helen Cray și peste citeva clipe se afla instalat în mașina elegamo a tinerei femei. Privind spre tabloul de bord scoase un fluturat ușurel. — Ați spus ceva, domnule ? întreabă Helen Gray, în timp ce pornea motorul. — Nimic, doamnă, nimic, răspunse, cu aerul Iui glumețDumitrașcu... Dar n-aș spune că șeful nu e căpitan pe situație Helen Gray ii făcu un gest prietenos cu mina și porni mașina în plină viteză. Drumul pînă la mare dură citeva ore. Helen Gray accelera din ce in ce mai mult viteza mașinii, luind curbele primejdioase într-o manieră spectaculoasă. Pe măsură ce se apropiau de mare vintur sufla din c° in ce mai puternic. Nori negri prevestitori de furtună se învolburau departe deasupra mării. Soarele plutea, apârînd şi dispârînd dintr-o pîclă înaltă zdrenţuită şi cenuşie. Maşina trecu ca un bolid roşu şi strălucitor pe străzile Constanţi şi părăsind oraşul, se angajă pe şoseaua asfaltată ce şerpuia de-a lungul mării Dincolo de salcimii care se zbăteau în vîntul care sufla sălbatic, învolburîndu-se în vîrtejuri imense şi rotitoare de praf, răsuna mugetul înfuriat, intermitent al valurilor dezlănţuite. Şi deodată în faţa maşinii apăru marea. Pereţi înalţi de apă, verzi-cenuşii, cu crestele clocotind in spumă albă, goneau spre ţărm străluminaţi din cînd în cînd de explozia fosforescentă a unor fulgere îndepărtate. Norii coborau mereu in ţipetele speriate ale pescărușilor ce se roteau ca un viscol alb deasupra falezelor căzînd MUNKA In peisajul urbanistic al ţării, in continuă dezvoltare şi modernizare, s-au înălţat in ultimii ani edifici de o impunătoare frumuseţe, destinate a fi adevărate centre cultural-educative, capabile să împlinească cerinţele spirituale complexe ale celor ce muncesc — CASELE DE CULTURĂ ALE SINDICATELOR. La sfirşitul anului 1870, statistia consemnează 15 asemenea instituţii, care oferă oamenilor muncii din Suceava şi Galaţi, Reşiţa şi Petroşani, Baia Mare, Mediaş, Bacău şi din alte părţi, posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale şi de cultură generală, de a viziona spectacole şi expoziţii, de a-şi perfecţiona aptitudinile in diverse cercuri şi de a-şi valorifica talentul în formaţii şi ansambluri artistic de amatori, in alte 21 de oraşe, la Piteşti şi Ploieşti, Buzău, Oradea, Bârlad, Sibiu, Focşani şi altele, locuitorii aşteaptă ziua cînd constructorii vor cobori schelele dindu-le in folosinţă noile case de cultură ale sindicatelor. Reţinem: în cincinalul precedent, 200 MILIOANE LEI din fondurile sindicatelor au fost investite in construirea unor case de cultură, cluburi şi săli culturale. CARNET • La Casa de cultură a sindicatelor din Tulcea a avut loc premiera Teatrului Popular cu piesa „Marele fluviu își adună apele" de Dan Tărchilă. Spectacolul, care s-a bucurat de mult succes, a fost pus în scenă de Ion Drugan de la Teatrul de stat din Constanța. • Sala „23 August" din Tg Jiu a găzduit sîmbătă şi duminică faza judeţeană a celui de al 6-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Pe scena concursului s-au prezentat printre altele şi formaţiile teatrale ale sindicatelor întreprinderii mecanice Sadu, cu piesa „Dezertorul" şi Exploatării miniere Motru cu comedia „Gaiţele“. • Sîmbătă şi duminică, programul manifestărilor închinate semicentenarului partidului a cunoscut o amplitudine deosebită în cîteva localităţi ale judeţului Sibiu : la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc expunerea cu privire la rolul si sarcinile sindicatelor In înfăptuirea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. La Sibiu, din iniţiativa Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, s-a desfăşurat in sala Cinematografului tineretului a 4-a ediţie a concursului „Momente eroice“ din istoria poporului român, în majoritatea bibliotecilor sindicatelor s-au deschis, în aceste zile, expoziţii închinate aniversării semicentenarului partidului. In clişeu , expoziţia cărţii social-police „8 mai 1921 — 8 mai 1971", deschisă la biblioteca clubului sindicatelor de la Oțelul Roșu. smmmmm Aşteptăm scrisorile... Pe adresa rubricii noastre am primit cîteva scrisori prin care suntem rugaţi „să relevăm iniţiativele mai deosebite din activitatea cultural-educativă şi artistică a sindicatelor". „Relieful" — acest colţ de pagină - am dorit să fie întotdeauna încărcat de valoarea şi semnificaţia experienţei inedite in domeniul complex al activităţii culturale. Să înscriem această experienţă între coordonate metodologice care să-i îngăduie o totală afirmare şi eficienţă. Iată, la clubul sindicatului U.E.I.L. „Nehoiu“-Buzău s-a desfășurat un „Proces al centimetrilor“ - o manifestare cultural-educativă, în care, uzîndu-se de rigorile completului de judecată, au fost analizate căile de reducere a rebuturilor, de utilizare maximă a materialului lemnos și, prin aceasta, reducerea preului de cost. Comitetul sindicatului şi Cabinetul tehnic de la Fabrica de confecţii Botoşani au organizat o „Săptămînă a calităţii", însumînd o suită de manifestări privind modalităţile de îmbunătăţire a calităţii produselor, a controlului lor tehnic şi de calitate, noutăţi în industria confecţiilor etc. Mihail Vlad din Fieni ne informează că pe lîngă clubul muncitoresc din localitate a luat fiinţă un „Studio de poezie" din cadrul căruia sunt abordate teme literare (pe bază de referate, urmate de discuţii), se organizează recitaluri de poezie patriotică, se citesc versuri ale membrilor cercului literar (primim la redacţie şi versuri ale membrilor cercului literar). Considerăm enunţarea acestor acţiuni întreprinse de către sindicate o invitaţie la iniţiativă. O iniţiativă subînţeleasă ca o permanentă aspirare către cele mai înalte zone de perfecţionare a muncii cultural-educative. Aşteptăm scrisorile dumneavoastră ! OCTAVIAN NICA PETRE LUSCALOV 143 din cînd în cînd în picaj pe plaja imensă și pustie învăluită in dantele înspumate de apă. La un semn al lui Dumitrașcu, maşina se angajă pe un drum de căruţă ce abia se ghicea prin iarba măruntă şi uscată năpădită de ciulini. înaintau spre marginea unei faleze. Helen Gray opri mașina și cobori din ea jos. la picioarele ei, pe o fîşie nesfirșită de nisip se zărea o colibă pescărească, singuratică, din care vîntul sălbatic al mării smulgea din cînd in cînd smocuri de paie și frunze uscate de coceni pulverizîndu-le în vînt. — Domnul Vernescu este acolo, îi strigă Dumitraşcu acoperind şuierul vîntului. Dar ea nu-l mai auzi Cu părul despletit, cu rochia învolburată de vînt coborî pereţii abrupţi ai falezei, sărind dintr-un bolovan in altul şi ajungind jos, o porni în fugă spre colibă. In aceeaşi clipă uşa de seînduri a colibei se deschise și Cernea apăru în prag. Era îmbrăcat intr-o cămașă cafenie, decolorată de soare, purta pantalonii suflecați pînă la genunchi și era in picioarele goale. — Emil, strigă tinăra femeie, scoţindu-și din picioare pantofii care o împiedicau să alerge şi azvirlindu-i în nisipul spulberat de vînt. Emil !.. Cernea o zări și alergă in întimpinarea ei. Se apropiau unul de celălalt pe plaja imensă și pustie, sărind peste valurile înspumate care le clocoteau din cînd in cînd pe sub picioare. Cernea o prinse din zbor in brațe, și amîndoi se rostogoliră rîzînd prin nisip. Cernea o prinse sub el și deodată amîndoi încremeniră privindu-se cu o uimire fără de margini, unul in ochii celuilalt. Cu părul revărsat pe nisipul încins, cu brațele încolăcite în jurul gîtului lui, ea se uita la el cu o lumină ciudată în ochi, cu buzele ei frumoase și senzuale întredeschise într-un freamăt uşor... El o privea fascinat ştergind încet cu degetele lui negre, arse de soare, stropii de ploaie calzi aproape fierbinţi ce cădeau pe obrazul ei alb şi catifelat vibrind ca nişte mici diamante vii. Şi deodată ploaia se dezlănţui torenţial. Stropi de ploaie biciuiau părul lui Cernea, picurind Luni 7 martie 7977 Un minut de zîmbet ♦♦♦ Citeodată, sau chiar foarte adesea, îţi spune mai mult un minut de zîmbet decit o oră de ris, un minut de tristeţe decit o oră de lacrimi. Poate de aceea, din orele şi minutele perioadei trecute, preferinţele noastre au rămas la clipa concentrată de poezie oferită de Ion Caramitru, care şi-a ales pentru noi o fărîmă din universul de gînduri al „Sărmanului Dionis". întotdeauna am spus, şi am scris, că poezia merită altă soartă la televiziune (şi nu numai la televiziune), de multe ori am avut senzaţia că „momentele poetice" infăţişate telespectatorilor de-a lungul timpului au suferit de păcatul unor îndeletniciri formale. Sigur, televiziunea poate şi trebuie să pătrundă cu mai mult adevăr, şi cu mai multă fantezie în tezaurul poeziei clasice şi moderne, româneşti şi universale, pentru a extrage şi a oferi tele-ascultătorilor seve de frumuseţe şi de înţelepciune. Clipa „Dionis Caramitru“ de duminica trecută este un argument că se poate, şi mai ales că trebuie încetul cu încetul, importanţa televiziunii în viaţa social-culturală a ţârii se conturează cu mai multă fermitate şi, fireşte, îndatoririle artistico-etice ale micului ecran devin astfel tot mai mari, munca de creaţie a realizatorilor îşi defineşte mai pregnant „coeficientul de răspundere" faţă de consumator. Atenţia de care se bucură televiziunea in ultimele documente de partid constituie o dovadă elocventă privind importanţa acordată acestei înalte tribune. Din această perspectivă, a frumoaselor răspunderi ce revin in viitor micului ecran, înfiinţarea Consiliului naţional al radioteleviziunii române, recent preconizată, va contribui, desigur, la îmbunătăţirea substanţială a activităţii în acest important sector de activitate. Acest organism larg reprezentativ, din care urmează să facă parte conducerile unor organizaţii economice centrale, ale unor ,ministere, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, ale uniunilor de creare, oameni de artă şi cultură şi alţi reprezentanţi ai opiniei publice va asigura orientarea generală a muncii şi chiar a programelor radioteleviziunii. Revenind la emisiunile pe care le-am urmărit, se cuvin a fi remarcate două „lansări". Una, de fapt o relansare, inaugurarea ciclului „Momente din istoria teatrului universal”. Deşi au trecut ani bunişori de la vechiul ciclu, amintirea prelegerilor scriitorului Ion Marin Sadoveanu stăruie... Reluarea ciclului s-a săvîrşit sub bune auspicii, de data aceasta sub bagheta plină de vervă a lui Mihnea Gheorghiu , prima „exemplificare" a însemnat mai mult decit o exemplificare despre teatrul antic, a fost un spectacol de teatru solid şi dinamic, cu buni actori (Eva Pătrăşcanu, Gh. Cozorici, Gheorghe Dinică, Florin Piersic, C. Rauţki), în regia lui Cornel Popa. A doua lansare a fost aceea a ciclului de filme de montaj „Planeta se grăbeşte" - o producţie a Televiziunii Române semnată de Paul Anghel şi Sergiu Verona, film realizat pe baza unor imagini din jurnalele de actualităţi şi din alte filme ale începutului de secol. Folosim prilejul acestei lansări pentru a consemna favorabil şi un alt film de montaj din programele săptămînilor trecute „împotriva întunericului verde" de Eugen Mândrie: autorul foloseşte cu abilitate „foarfecele poetic", a cîştigat multă experienţă în acest domeniu şi ne-a oferit un film personal, cu reale calităţi civice. Cit despre „Planeta se grăbeşte", să aşteptăm şi alte episoade... CALIN CALIMAN 144 IUBIRE INTERZISA din șuvițele care-i alunecaseră pe frunte, pe gitul și pe sinii ei aproape dezgoliți sub decolteu. Bărbatul o cuprinse pe după umerii goi și o trase încet spre el. — Emil... Emil nu suntem singuri — îi șopti ea ușor amețită și speriată, oprindu-și buzele de gura lui. ...Ploua lacustru, fierbinte, torenţial.. Marea vuia dezlănţuită. Pescăruşii se roteau ca un viscol alb în văzduhul plumburiu, scoţînd ţipete speriate în exploziile orbitoare ale fulgerelor care se apropiau... CAPITOLUL XII Cînd Cernea se trezi a doua zi dimineaţă în coliba pescărească de pe malul mării, Helen Gray dormea alături de el într-un pat pliant asemănător cu al lui. Cu faţa uşor îngropată in părul ei lung şi mătăsos vălurit pe pernă, ţinea mina întinsă peste pat pe pieptul lui gol, într-un gest molatec, tandru şi posesiv. Cernea simţea plutind în aerul sărat al colibei parfumul cald și delicat, ca de magnolie, al trupului ei. întoarse capul încet către ea și o privi vreme îndelungată cu o curiozitate aproape copilărească. Coliba pescărească în care se aflau cei doi ascunde o idee nost timă pe care Antim i-o sugerase lui Cernea. Privită din afară părea o colibă pescărească primitivă şi căzută aproape în paragină. In interior insă paturile, masa, scaunele pliante de un albastru închis un bar micuţ cu vitrină de cristal, o toaletă cu oglindă, toate noi-nouţe şi aşezate pe un covor azuriu şi pufos, dădeau încăperii o notă de eleganţă şi de confort. (Va urma)