Munca, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7268-7293)
1971-04-08 / nr. 7274
Privită prin prisma realizărilor dobîndite pînă acum, precum şi în perspectiva cincinalului 1971-1975, industria uşoară se situează între acele ramuri cu o dezvoltare dinamică, fapt ce confirmă atenţia acordată producţiei bunurilor de larg - Edîtgtim în ansamblul economiei naţionale, cu alte cuvinte, grija pe care partidul şi statul nostru o acordă creşterii continue a bunăstării poporului. Este demn de remarcat faptul că producţia globală a industriei uşoare a prezentat la sfirşitul anului 1970, comparativ cu 1965, o creştere de 74 la sută, faţă de 57,7 la sută cit se prevedea prin cincinal, ceea ce afăcut să realizăm un ritm mediu anual de creştere de 11,4 la sută, în comparaţie cu 9,5 la sută stabilit prin plan. Unităţile industriei uşoare au realizat in cincinalul trecut o producţie globală suplimentară de circa 14,5 miliarde lei, îndeplinind şi depăşind în acest fel angajamentul de 11 miliarde lei, asumat în faţa Conferinţei Naţionale a partidului. Cincinalul trecut a marcat în industria uşoară nu numai creşterile succint prezentate mai sus, ci şi o varietate de peste 80 000 de sortimente, modele, contexturi şi poziţii coloristice. Ing. DOBROMIR SABLICI adjunct al ministrului industriei uşoare S-au produs, pentru prima oară în ţara noastră, ţesături din fire de bumbac sau in cinepă în amestec cu poliester, covoare din fibre sintetice şi artificiale, tricotaje pentru îmbrăcăminte exterioară din fire poliesterice texturate, perdele ţesute şi brodate din fire poliesterice şi multe alte sortimente noi. Sintetic vorbind, ponderea materiilor prime chimice folosite în industria textilă a sporit de la 26 la sută, în 1965, la 37,5 la sută în anul 1970. Scurta trecere în revistă a principalelor realizări ale industriei uşoare în cincinalul trecut are rolul de a punsta premisele de la care am pornit în realizarea sarcinilor de plan în noua etapă de dezvoltare — 1971- 1975. In această acţiune pornim de la indicaţiile date de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul şedinţei comune a Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. şi guvernului, din noiembrie 1970. Sarcinile ce le-a pus secretarul general al partidului nostru in faţa industriei uşoare Pornesc de la insuficienta satisfacere a cererii de consum a populaţiei. „Este necesar — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să se stabilească de urgenţă măsuri speciale pentru a obţine o îmbunătăţire a producţiei de stofe, pînzeturi, confecţii, tricotaje, încălţăminte ş.a. Cu utilajele de care dispunem în întreprinderile noastre se pot produce în toate sectoarele articole de consum foarte diverse, atrăgătoare, mereu în pas cu cerinţele modei. Va trebui ca lunar întreprinderile industriei noastre uşoare să introducă sortimente noi, creatorii de modele trebuie să creeze cu adevărat, dar pentru aceasta trebuie să gîndească, să-şi pună în valoare spiritul de inventivitate, capacitatea de a făuri produse noi, să fie la curent cu ceea ce este nou pe piaţa mondială". Trecerea la noul cincinal înseamnă pentru colectivele de lucrători din industria uşoară un examen de maturitate politică şi profesională, în promovarea căruia scontăm şi pe o fructuoasă colaborare cu organele şi organizaţiile sindicale, în spiritul documentelor Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor. Sarcinile care ne revin prevăd însemnate creşteri cantitative şi calitative. O singură cifră este, cred, edificatoare în acest sens. Anume că in anul 1975 valoarea producţiei globale în industria uşoară trebuie să crească, faţă de realizările anului 1970, cu 58 la sută, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere a producţiei de 9,6 la sută. Traduse în limbajul consumatorului, aceste cifre înseamnă că în 1975 vor reveni, în plus faţă de anul 1970 pentru fiecare locuitor al ţării, cite 15 metri pătraţi de ţesături, cite 4 bucăţi de tricotaje şi cite o pereche de încălţăminte. Dezvoltarea industriei uşoare în perioada 1971-1975 va urma cîteva direcţii principale şi anume : dezvoltarea cu prioritate a subramurilor care în actualul cincinal nu au acoperit în întregime cerinţele, a subramurilor care consumă cu deosebire materii prime indigene, ca şi a sectoarelor care deservesc alte ramuri ale economiei naţionale. Pe primul loc în agenda noastră de lucru se situează crearea unor capacităţi pro(Continuare în pag. a 2-a) La nivelul exigenţelor actualului cincinal SATISFACEREA CÂT MAI DEPLINĂ A CERINŢELOR DE CONSUMOBIECTIV DE PRIM ORDIN AL INDUSTRIEI UȘOARE • LA TERMOCENTRALA CHIȚCANI-BRĂILA au inceput lucrările la coşul de fum de 200 de metri şi la circuitul de apă, cu un debit de 150 000 mc in 24 de ore • SPECIALIȘTII COMBINATULUI PETROCHIMIC DIN PITEȘTI au elaborat un nou procedeu pentru reticularea negrului de fum cu polietilenă, obţinînd un material cu rezistenţă termică ridicată necesar în industria cablurilor, confecţionarea conductelor pentru irigaţii şi circulaţia apei calde • LA FABRICA „INDEPENDENŢA“ DIN CRAIOVA a intrat în funcţiune o secţie înzestrată cu maşini de ţesut fără suveică — Textima. Noile maşini au o productivitate cu 40 la sută mai mare decit războaiele existente • IN ZONA INDUSTRIALA A IAŞULUI constructorii de la I.C.M. 4 au început construcţia unui nou şi important obiectiv economic. Fabrica de prefabricate din beton • SECŢIA DIN MARGINA a întreprinderii timişorene „Solventul“ a început producţia unui nou sortiment de acetat de butii ce va fi folosit în industria lacurilor şi vopselelor, precum şi la fabricarea medicamentelor • LA ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA a intrat în funcţiune, înainte de termen, instalaţia de prelucrat caolin. Noua instalaţie creează condiţii ca întreprinderea să livreze anual peste 3 000 tone caolin • CONSTRUCTORII PRAHOVENI au predat, de la începutul anului şi pînă ieri, în Ploieşti, Cîmpina, Sinaia şi în alte centre muncitoreşti un număr de 620 apartamente de locuit faţă de 250 cît prevedea planul • COLECTIVUL FABRICII CHIMICE DIN ORAŞTIE, judeţul Hunedoara, a omologat şi introdus în fabricaţie în primul trimestru a.c. 70 noi înlocuitori ai metalului, dintre care 30 vor fi folosiţi la realizarea unor repere pentru autoturismul „Dacia“, iar 40 pentru frigiderele fabricate la Gâești. . Proletari din toate ferile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL. XXVII nr. 7274 flj Joi 8 aprilie 1971 0 4 pagini 30 bani Legislaţi ecolomică — instrument de creare a cadrului juridic corespunzător programului de dezvoltare a economiei noastre naţionale Nu s-au stins încă ecourile ce s-au făcut auzite cu prilejul analizelor realizărilor cincinalului 1966—1970 şi întreaga ţară trăieşte din plin entuziasmul abordării sarcinilor actualului cincinal cu o încredere deosebită în forţele proprii, în conducătorul său încercat — Partidul Comunist Român, de la a cărui creare se împlinesc în curînd 50 de ani. Gospodar priceput, Partidul Comunist Român, punînd în faţa poporului ca obiectiv fundamental pentru perioada 1971—1975 lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a stabilit la Congresul al X-lea crearea unui cadru organizatoric de desfăşurare a muncii viitoare care să ofere garanţiile realizării integrale a obiectivelor propuse atit în industrie cît şi în agricultură. Activitatea pregătitoare a avut ca punct central Conferinţa Naţională, hotărîrile adoptate cu această ocazie devenind jaloane ale vastului proces de perfecţionare şi reorganizare a întregii vieţi social-economice, în vederea materializării hotăririlor acestor înalte forumuri ale comuniştilor, începînd din anul 1967 şi în special în ultima perioadă, am asistat la un vast proces legislativ menit a delimita, în funcţie de dialectica societăţii, de realitatea concretă, cadrul juridic în care are loc procesul de edificare a societăţii socialiste. Stabilirea cadrului juridic de desfăşurare a activităţii economice, precizarea prin lege a atribuţiilor şi răspunderilor ce revin fiecărui organ al statului reliefează o dată mai mult rolul pe care partidul îl acordă acestor importante instrumente de conducere, care sunt statul şi dreptul. Adoptată în anul 1967 ca urmare a hotăririlor Conferinţei Naţionale, Legea privind organizarea şi perfecţionarea conducerii şi planificării economiei a însemnat un act de realism, de soluţionare originală a unor probleme deosebit de importante din cadrul economiei noastre naţionale. Asigurarea unei operativităţi sporite, înlăturarea verigilor intermediare, apropierea deciziei de locul de punere a ei în aplicare, iată cineva din obiectivele acestui act normativ, care prin spiritul său a introdus în practica economică un termen nou, deosebit de bogat în conţinut — democraţia economică. Aceasta presupune şi reclamă în mod necesar dreptul unităţilor de producţie de a-şi stabili singure, ca fiind cele mai în măsură a-şi cunoaşte posibilităţile, sarcinile, asigurîndu-se totodată şi respectarea principiului planificării şi conducerii centralizate. Rezolvarea acestei probleme a realismului planificării a impus găsirea unor soluţii care să permită exercitarea atributelor unei largi autonomii economice de iniţiativă şi execuţie, într-un cadru dinainte precizat, care sănu stînjenească unităţile în folosirea deplină a resurselor existente. Soluţia s-a numit „contractul economic“ şi a însemnat schimbarea diametrală a opticii privind rolul şi importanţa acestui act juridic în fundamentarea raporturilor dintre organizaţiile socialiste. Scopul declarat al legii, acela de instrument de armonizare a conducerii centralizate cu autonomia locală, a făcut posibilă înlăturarea perturbărilor în aprovizionarea tehnică-materială, a contribuit la întărirea legături- AL. SMC (Continuare in pag. a 2-a) Fiecare zi şi oră bune de lucru, intens folosite! Vremea favorabilă instalată aici mai devreme decât în alte judeţe ale ţării a permis încadrarea în timpul optim a lucrărilor agricole de primăvară pe ogoarele constănţene. Ca urmare, semănatul culturii din epoca I a fost terminat în toate cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile agricole de stat, însămînţîndu-se pînă la începutul acestei săptămîni peste 60 000 ha. Timpul prielnic care se menţine în continuare a dat posibilitatea lucrătorilor agricoli să treacă în întregul judeţ şi la semănatul florii soarelui. Asigurarea din timp a seminţei, gradul sporit de fertilitate al solului, amplasarea judicioasă a culturilor, ca şi dorinţa vie a mecanizatorilor şi lucrătorilor agricoli de a termina la timp aceste importante lucrări au imprimat de la început un ritm susţinut însămînţării florii soarelui. La C.A.P. Ciobanu, după cum ne relata inginerul Nicolae Căpraru, directorul S.M.A. Hirşova, semănatul celor 500 ha cu floarea soarelui a fost terminat în cinci zile, iar la Topalu, din raza de activitate a aceleiaşi S.M.A., au fost de pe acum semănate în întregime cele 700 ha planificate cu floarea soarelui. Fertilizarea terenului ocupă, de asemenea, în această primăvară un loc important în preocupările oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului Constanţa. In C.A.P.-uri au fost administrate pe aproape 160 000 ha peste 30 000 tone îngrăşăminte chimice. In acelaşi timp se transportă la cîmp mari cantităţi de îngrăşăminte naturale. Fruntaşi în această acţiune sunt cooperatorii şi mecanizatorii din raza de activitate a S.M.A. Hirşova, Crucea şi Ostrov. GH. DIMA Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R.S.S. Azerbaidjană Corespondentul Ager-pres, Laurenţiu Duţă, transmite, în cursul dimineţii de miercuri 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjene, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, primsecretar al, C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U. R.S.S., V. M. Buşuioc, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la circa 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş, care în prezent numără peste 100 000 locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lucrează 4 500 de oameni. Combinatul produce etil fluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne, în piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi Un miting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus : ,,Prin dumneavoastră, comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă“. Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait sînt hotărîţi să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Casanova, de la Uzina de ţevi laminate din localitate, Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc faţă de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnicomateriale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţămîntului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări“. Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la Combinatul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărîrea lui de a-şi ridica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adresat un salut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătînd că vizita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progrese obţinute în dezvoltarea economică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului chimic şi pe toţi oamenii muncii din cele două oraşe pentru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. Aceste relaţii — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică, un loc important îl ocupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti din Azerbaidjan au lucrat în România şi, de asemenea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în Azerbaidjan. In general, în cadrul colaborării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi economice şi de colaborare între oameni ai muncii din Azerbaidjan şi din România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi pe scurt la dezvoltarea industriei chimice din România, arătînd că producţia în acest sector a cunoscut creşteri însemnate în cincinalul trecut şi că se prevede menţinerea unui ritm înalt şi în actualul pian de cinci ani. Am dori — a spus tovarăşul Ceauşescu — ca între chimiştii din Sumgait şi cei din România să se stabilească relaţii cît mai strînse de colaborare, schimburi reciproce, spre a putea să contribuim şi pe această cale la dezvoltarea prieteniei şi colaborării între popoarele noastre, între România şi Uniunea Sovietică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat o delegaţie a chimiştilor din Sumgait să viziteze unele centre chimice din România. In încheiere, secretarul general al Partidului Comunist Român a urat oamenilor muncii din Sumgait şi Baku mari succese în realizarea sarcinilor ce le vor reveni din programul elaborat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. După încheierea mitingului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde prieteneşte aclamaţiilor mulţimii, strînge mîinile a numeroşi cetăţeni. Comitetul Central al P.C. din Azerbaidjan, Prezidiul Sovietului Supremşi Consiliul de Miniştri ale R.S.S. Azerbaidjană au oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. La masă, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării dintre P.C.U.S. şi P.C.R., dintre cele două ţări, pentru triumful ideilor socialismului şi păcii în întreaga lume. Miercuri seara, delegaţia Partidului Comunist Român s-a înapoiat la Moscova. Vizitînd oraşul Baku Telefoto Agerpres SUCCESE DE PRESTIGIU Colectivele unităţilor industriale din judeţul Caraş-Severin au încheiat primul trimestru al anului cu succese deosebite. Pe această perioadă s-a obţinut o depăşire a sarcinilor de plan de 47,7 milioane lei la producţia globală şi de 98 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată. Pe cele trei luni au luat, tranzene peste prevederi 937 tone de cocs metalurgic, 1951 tone fontă, 3332 tone oţel, 6337 tone de laminate finite, 1801 tone cărbune, 1155 mc cherestea, 32 650 mp furnire şi plăci aglomerate din lemn, precum şi alte produse livrate suplimentar economiei naţionale. De menţionat că la cocs metalurgic, fontă, oţel, laminate şi cărbune angajamentul luat in cinstea cele de a 50 aniversări a P.C.R. a fost îndeplinit cu o lună înainte de termen.. LA PORŢILE DE FIER „Calea macaralelor" uneşte cele două maluri ale Dunării Colectivul Grupului de şantiere „Porţile de Fier“ a lansat ultimul tronson, din partea din amonte, al căii de rulare a macaralelor ce vor deservi barajul deversor al hidrocentralei. In acest fel cele doualuri ale Dunării, în sectorul Gura Văii şi localitatea Sip, au fost unite pe această primă cale — calea macaralelor, pe care, în prezent, circulă constructori şi montori. Macaralele, de cîte 160 tone forţă, vor servi la manevrarea batardourilor pentru deversări dirijate ale apei dintru reviziile tehnologice ale utilajelor. (Agerpres) Şantierelor - cantităţi suplimentare de materiale de construcţii Potrivit datelor statistice, planul producţiei globale al unităţilor Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii a fost depăşit în primul trimestru cu 48,4 milioane lei. S-a obţinut o producţie suplimentară de 29 300 tone ciment, 6,9 milioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 99 000 mp plăci de azbociment, 6 000 mp prefabricate din beton armat, 861 000 mp geamuri trase şi laminate etc. Planul de export a fost depăşit cu 2,5 milioane lei valută, produsele întreprinderilor din acest sector fiind solicitate, în prezent, în 42 de ţări din lume. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor este cu 12,7 la sută mai mare. La obţinerea acestor succese a contribuit şi faptul că au fost date în exploatare, la termenul prevăzut, unele obiective industriale importante printre care Combinatul de materiale de construcţii Aleşd, întreprinderea de prefabricate din beton armat — Buzău, Fabrica de produse ceramice — Sătuc, secţia de granulit şi blocuri ceramice — Iaşi, linia a II-a de tuburi de azbociment — Medgidia. ’