Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)
1971-11-25 / nr. 7473
Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ÎNTÂLNIREA DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI IOSIP BROZ TITO O NOUĂ CONTRIBUŢIE LA DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ROMÂNO-IUGOSLAVE încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Uie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, Mîloş Milovski, consilier al Preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuieimpulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşuluiNicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Jito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urgie şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R. S. F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R. S. F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21:30. În vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu—Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre, peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români, înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se, spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Uie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Iso Njegovan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducători de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intilnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dind o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. Plecarea tovarăşului Iosip Bros Tito Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Uie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi in ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat intr-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi, în pagina a 3-a. Toasturile rostite de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito Anul XXVII nr. 7473 ■ Joi 25 noiembrie 1971 ■ 4 pagini 30 bani Cifre şi fapte... In perioada 1911—1915, industria chimică românească va avea de rezolvat cel mai complex program de dezvoltare. La sfîrşitul actualului cincinal, datorită însemnatului volum de investiţii acordat peisajul industrial se va îmbogăţi cu peste 300 noi capacităţi, producţia globală crescînd de 2,3 ori faţă de 1910. In clişeu: retortele fierbinţi ale Combinatului chimic Rîmnicu. Vîlcea, combinat aflat în plină dezvoltare La nivelul exigenţelor actualului cincinal Valorificarea complexă a rezervelor din industria lemnului, celulozei şi hirtiei Sarcinile planului cincinal 1971—1975 pentru dezvoltarea în continuare şi în ritm ascendent a industriei lemnului, celulozei, şi hirtiei sunt în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, corespunzător noii etape pe care o parcurge intreaga economie naţională. In actualul plan cincinal, producţia globală industrială a ministerului va creşte cu 24,2 la sută faţă de anul 1970. Acest spor de producţie se va obţine prin valorificarea superioară şi complexă a materiei prime, creşterea ponderii lemnului prelucrat industrial, extinderea fabricaţiei produselor cu un înalt grad de prelucrare — plăcile aglomerate din lemn şi fibrolemnoase, mobila. Trebuie subliniat faptul că sporul de producţie este prevăzut să se realizeze dintr-un volum de masă lemnoasă exploatată mai mic cu 4,4 la sută faţă de 1970 ; valoarea produselor obţinute dintr-un metru cub de masă lemnoasă va fi în 1975 cu 29 la sută mai mare decit în 1970. Pe subramuri de producţie, creşteri însemnate se vor înregistra la prelucrarea lemnului, în industria de celuloză şi hîrtie, in care ritmul mediu anual va fi de 9—9,1 la sută, în condiţiile unei puternice dezvoltări a producţiei a unor sortimente de mare necesitate pentru economia naţională. Caracteristica esenţiala a planului cincinal pentru ramura industriei lemnului constă in accentuarea laturilor calitative ale activităţii noastre economice. Linia directoare o constituie raţionalizarea tăierilor de masă lemnoasă şi valorificarea superioară şi complexă a lemnului, în procesul de prelucrare şi utilizare, astfel ca satisfacerea necesităţilor economiei naţionale să se îmbine cu grija pentru păstrarea şi dezvoltarea fondului forestier al ţării. In ansamblul măsurilor privind valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase un loc însemnat il ocupă preocuparea pentru sporirea procentului de lemn utilizat industrial, în detri-Ing. MIHAI SUDER ministrul industriei lemnului mental celui folosit drept combustibil. Sortarea mai judicioasă a lemnului, creșterea gradului de mecanizare, reducerea în continuare a pierderilor de exploatare vor conduce la creşterea indicelui de utilizare a lemnului în scopuri industriale cu aproape 5 la sută. Acordăm, în continuare, o importanţă deosebită dezvoltării producţiei (Continuare in pag. a 3-a) Consfătuire a inventatorilor şi inovatorilor La Casa de cultură a sindicatelor din Piteşti a avut loc o consfătuire de lucru a inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor din unităţile economice ale judeţului Argeş. La lucrările consfătuirii au participat tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., activişti de partid, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. şi ai consiliilor judeţean, municipal şi orăşeneşti ale sindicatelor, directori de întreprinderi, responsabilii cabinetelor tehnice, muncitori, ingineri şi tehnicieni fruntaşi in activitatea de producţie şi de creaţie. Din materialele prezentate in cadrul consfătuirii a reieşit că întrecerea organizată între cercurile inovatorilor din întreprinderile judeţului a stimulat şi mai mult munca de creaţie tehnică a oamenilor pentru perfecţionarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, precum şi realizarea de importante economii de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Numai în cincinalul 1966—1970, prin activitatea plină de pasiune a acestor oameni, au fost aplicate in producţie aproape 3000 de inovaţii şi invenţii care au avut o eficienţă economică de peste 100 milioane lei. In primul semestru al anului curent creaţia tehnică a inovatorilor din judeţ se materializează, de asemenea, în peste 300 de inovaţii aplicate, care au o eficienţă economică de aproape 20 milioane lei. Participanţii la consfătuire au purtat ample discuţii, făcind propuneri valoroase pentru ridicarea pe noi trepte a activităţii creative menită să contribuie efectiv la înfăptuirea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, a planului cincinal adoptat deMarea Adunare Naţională. DUMITRU BURCEA corespondentul ziarului „Munca" ROMÂNIA — ŢARA GALILOR 2-0 VICTORIE şi CALIFICARE in sferturile de finală ale Campionatului european • La Arad, U. T. A. învingătoare la scor: 3-0 în faţa echipei Vittoria Setubal CITIŢI CRONICILE IN PAGINA A 2-A Minutul 10 al partidei: 1-0 pentru România !