Munca, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7633-7658)
1972-06-23 / nr. 7652
„Reducerea efortului valutar - norma conduitei noastre profesionale!“ O valoroasă şi originală iniţiativă lansată ieri la Uzina de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii — Bucureşti Ieri, colectivul Uzinei de utilaje şipiese de schimb pentru industria materialelor de construcţii din Capitală a lansat o originală şi valoroasă iniţiativă, o înflăcărată chemare patriotică cu largi implicaţii economice şi politice, cristalizată in formula : „REDUCEREA EFORTULUI VALUTAR - NORMA CONDUITEI NOASTRE PROFESIONALE !“. Ea s-a născut din fireasca şi legitima întrebare pe care, la îndemnul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi-au pus-o, mai întîi comuniştii din secţia III-a montaj şi apoi întreg colectivul întreprinderii : de ce să importăm utilaje, dacă noi, cu inteligenţa şi înzestrarea noastră tehnică, cu priceperea şi capacitatea noastră de dăruire putem să ne realizăm tot atît de bine ? Acţiunea este o expresie elocventă a hotărârii colectivului respectivei uzine de a se înscrie cu propria lui cotă de succese multiple şi de anvergură, în torentul marilor realizări cu care ţara întreagă întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi a 25-a aniversare a Republicii. Prin respectiva iniţiativă, oamenii muncii din uzină îşi propun să realizeze pe acest an : 5 000 001 LEI-VALUTA ECONOMII, PRIN FABRICAREA UNOR UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB CE FACEAU OBIECTUL IMPORTULUI. Acţiunea se va desfăşura, concomitent, pe trei direcţii de bază şi anume : asimilări tie utilaje şi piese de schimb ; dezvoltarea activităţii de autoutilaje ; intensificarea mişcării de invenţii şi inovaţii. Ea este fundamentată pe un ansamblu de măsuri tehnicoorganizatorice şi politico-educative din care notăm : • constituirea a două grupe de proiectanţi cu experienţă care se ocupă exclusiv de asimilări ; • organizarea tehnologiilor potrivit cerinţelor produselor de asimilat; • integrarea produselor ce urmează a fi asimilate, in programele operative de fabricaţie, incit ele să poată fi realizate, concomitent, cu îndeplinirea planului la toţi indicatorii ; • angajarea întregului potenţial al muncii politico-educative în susţinerea iniţiativei. Rezultatele de pină acum: — Linia automată de tăiat şi transportat cărămizi (cu o capacitate anuală de 30 milioane bucăţi) pentru noua fabrică de la Zalău ; — Cilindrii filtranţi necesari maşinii de format tuburi din linia de azbociment a Fabricii de ciment din Medgidia ; — Maşina de tras continuu bare din fontă aliată cu crom, utilizabile la fabricarea corpurilor cilindrice de măcinare la morile de ciment. însumat, volumul de utilaje şi piese de schimb realizate pe primele cinci luni ale anului înglobează o valoare de 2 300 000 lei-valută, eliberîndu-se astfel fonduri pentru alte destinaţii. Toate acestea confirmă capacitatea tehnică, voinţa colectivului de a realiza ceea ce şi-a propus. Ieri, în uzină a avut loc o largă consfătuire de lucru, consacrată prezentării iniţiativei. Au participat reprezentanţii întreprinderilor in Ioan Văduva (Continuare In pag. a 5-a) Alteţei Sale Regale Marele Duce JEAN DE LUXEMBURG LUXEMBURG Cu ocazia zilei naţionale a Marelui Ducat al Luxemburgului, adresez Alteţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi de prosperitate pentru poporul luxemburghez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7652 Vineri 23 iunie 1972 6 pagini 30 bani în intimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R.J isi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii] Colectivul Fabricii de confecţii din Focşani arată că: CINCINALUL SE POATE ÎNDEPLINI ÎN NUMAI 4 ANI! „...şi ne-am angajat să ne realizăm sarcinile ce ne revin in actualul cincinal, in numai patru ani..." mi-a spus vicepreşedintele comitetului sindicatului, tehnicianul Ion Dascălu. Precizarea m-a tulburat. Am avut de multe ori ocazia să mă conving de capacitatea oamenilor de a da timpului un conţinut valoric pe măsura conştiinţei lor comuniste. Am simţit cum timpul, sub voinţa omului interesat, în folosul său şi al întregii societăţi, în a realizei un ritm productiv cit mai înalt, devine mai dens. Am simţit cum oamenii cîştigau prin conţinutul faptic al muncii lor: o zi, o săptămînă, o lună avans asupra timpului calendaristic. Să ciştigi insă un an... Ce s-a petrecut aici, la Fabrica de confecţii din Focşani ? ,,Trebuie să pornim, mai întîi, de la faptul că noul nostru angajament reprezintă sinteza unor îndelungate frămîntări colective. Este și firesc. Peste noapte, nu puteam să descoperim elementele pe care să ne întemeiem hotărîrea. A fost un proces complex, început chiar din timpul dezbaterii cifrelor de plan. El a continuat prin tot ceea ce am discutat în adunările generale ale grupelor sindicale, prin tot ceea ce am analizat, căutind soluţii cit mai eficiente din comitetul oamenilor muncii. Organizaţia noastră sindicală şi-a concentrat toate forţele în vederea întreţinerii acestei atmosfere de căutări creatoare, a încurajat orice propunere menită să contribuie la o mai bună desfăşurare a activităţii economice a colectivului. Ne-am ferit ,,ca de foc", cum s-ar zice, să impunem oamenilor reţete, să le îngustăm sfera căutărilor în numele unor „direcţionări". Orice propunere, cu miezul ei cit de mic de eficienţă, a fost luată în discuţie. Practic, angajamentul nostru este, in acest fel, un angajament individual, trecut prin gîndirea fiecărui membru al colectivului..." Caut să reconstitui această atmosferă de lucru. Elementele poate nu se vor rindui în ordinea importanţei lor. Nu vor avea precizia calculului pe care ni l-a făcut, de pildă, inginerul Nicolae Lungoci, atunci când a dorit să-mi redea procentual, pe ce se întemeiază certitudinea colectivului că îşi va îndeplini angajamentul luat în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Mi-a spus inginerul : „...27 la sută din angajament se bazează pe folosirea mai judicioasă a suprafeţei de producţie existentă, 43 la sută pe creşterea productivităţii fizice a muncii, iar 30 la sută pe integrarea în procesul productiv a unor suprafeţe ce aveau altă destinaţie...“ Se impun cîteva explicaţii. Cum s-a ajuns la aceste determinări valorice ? „Vorbeam despre folosirea mai bună a spaţiului de producţie existent. Ei bine, nu s-ar putea spune că nu era, şi pină acum, suficient de încărcat. Experienţa ne-a demonstrat însă că nu este totul să ai maşină lingă maşină, pentru a da o utilitate deplină suprafeţei de producţie. Este necesar să ordonezi, in mod ştiinţific, aceste maşini incit să realizezi un flux optim. Şi am să dau un exemplu — secţia noastră de confecţionat rochii avea 16 linii tehnologice, ordonate după sistemul de producţie bandă. Un sistem eficient la vremea lui, dar cu multe lacune în ceea ce priveşte folosirea integrală a maşinilor. Confecţionerii trebuie să se aştepte unul pe altul. Sunt insă diferenţe inerente, între oameni şi capacitatea lor profesională. De aici decalaje, goluri de producţie. Reorganizind procesul de producţie in sistemul prodsincron, se elimină dependenţa ce exista între membrii unei linii în bandă. Stabilindu-se tehnologii optime, asigurihidu-se o încărcătură de lucru raţională pe fiecare om s-a ajuns să se ridice cu circa 30 la sută randamentul maşinilor. In plus, pe aceeaşi suprafaţă de producţie au putut fi create încă 1 110 noi posturi de muncă. Cum ? Renunţindu-se la lucrul pe bandă, care cerea desfăşurarea în spaţiu, s-a putut asigura o zonificare pe operaţii, cu alte cuvinte o concentrare de maşini, o grupare a lor. Aratam apoi, îşi continuă explicaţia asupra conţinutului procentelor pe care ni le enunţase, inginerul Lungociucă o bună, parte din angajamentul nostru se întemeiază pe creşterea substanţială a productivităţii fizice a muncii. Acest aspect este direct condiţionat de complexul de măsuri ce au fost luate pentru folosirea cît mai judicioasă a suprafeţei de producţie. De pildă, prin introducerea unui mobilier tehnologic, studiat din pertect de vedere ergonomic, s-a scurtat simţitor timpul ajutător. Corespondentul lui se află în creşterea cu 25 sută a productivităţii fizice a muncii...“ 11 ascultam şi încercam, totuşi, o vagă nemulţumire. Nu faţă de procente. Ele dovedeau o minuţioasă muncă organizatorică. Poate nu ajunsă la limita resurselor, însă, cert, serioasă, de perspectivă. Nu izbuteam însă să realizez felul în care oamenii fabricii, dincolo de acele măsuri ce țineau de o reorganizare de ansamblu, participă, prin munca lor de zi cu zi, la îndeplinirea angajamentului de a înfăptui sarcinile actualului cincinal în numai patru ani. „Cum să-ţi spun, lucrurile pe care le fac, par mărunte. Fiecare confecţioner, în parte, nu operează cu valori prea mari. Aşa este specificul muncii. Dacă aduni insă...“ Tehnicianul Ion Dascălu are un fel reţinut de a vorbi despre succese. Poate unde le consideră pe cele de acum doar un început. Un început bun. Dar numai un început. Nu numai el gîndeşte aşa. Aşa gîndeşte întregul colectiv. Ilie Vasile, de exemplu, din sala de croit nr. 2, nu este încă mulţumit de faptul că s-a reuşit ca printr-o mai bună şablonare să se reducă un centimetru de stofă din consumul tehnologic al unui costum de haine. „Se poate mai mult" 3 Mihai Coleşiu (Continuare în pag. a 2-a) . .există şi un proverb : să masori de două ori piuă ce tai odată —la noi, asta presupune o muncă migăloasă de încadrare a şabloanelor pe suprafaţa stofei, astfel încît „capetele“ să fie reduse la maximum ; în plus o restituire a şabloanelor ne-a condus spre economisirea unui centimetru de stofă la fiecare costum. Nu e mult, pe total producţie înseamnă însă ceva...“ mi-a spus confecţionerul Ilié Vasile. Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire, au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informaţii referitoare la preocupările actuale ale celor două partide şi au fost discutate probleme ale situaţiei politice a lumii contemporane, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Reprezentanţii celor două partide au constatat cu satisfacţie dezvoltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate internaţionalistă dintre P.C. Român şi P.C. Brazilian şi au subliniat, deopotrivă, hotărârea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi şi de experienţă, informarea bilaterală, în interesul ambelor partide şi popoare, al cauzei întăririi unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie tovărășească. PLECAREA Pil STATULUI CAMBODGIA, PUţl Mii Hu Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Moniqpe Sianuk, au venit, pină la aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul, erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanik. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit, de asemenea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost Însoţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională a Cambodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în Republica Socialistă România, cu soţia, Thiouin Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională, Alteţă la prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pină la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALA A P. C. R. Temeinicia unei chemări Pentru a contura portretul filatoarei ANA HANEA, de la fabrica de stofe „Argeşana“, nu au importanţă unele date privind biografia sa, ci mai ales câteva momente din viaţă, care i-au dat impuls să-şi împlinească personalitatea. Care sînt acestea ? Primul, şi cel mai important, a fost începutul, acel moment cind şi-a spus cuvîntul dragostea faţă de meserie. Sentiment ale cărui dimensiuni le-a cunoscut după terminarea şcolii profesionale şi care, mai apoi, a devenit stabil in colectivul de la „Firul Roşu“-Tîlmaciu, locul despre care şi-aduce aminte cu deosebită consideraţie. Acolo a învăţat continuu şi temeinic. Meleagurile argeşene au atras-o prin ’67—’68; aici intra în funcţiune una dintre cele mai moderne fabrici de stofe din ţară. A fost o chemare căreia nu i-a putut rezista, nici ea, nici soţul ei. Din acel an, 1968, amîndoi şi-au legat destinele şi împlinirea de noul colectiv. Dumitru Burcea coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare In pag. a 2-a) Muncă 1I la rang de artă . Pe şantierul nr. I 3 construcţii, apar- I ţinind Intreprinderii de construcţii montaj a judeţului I Sibiu, l-am cunos- cut pe maistrul ANDREI REISENAUER. Am aflat I că, din 1948, cind I a absolvit şcoala tehnică de maiştri, I acest renumit constructor a lucrat pe mai multe şan- I tiere. La Hunedoa- ra, de pildă, a I participat la con- I strucţia primelor coşuri de fum din I beton armat; la Lupeni a contribuit la punerea in funcţiune a spălătoriei de cărbune, şi a do- I vedit multă pricepere şi iscusinţă la construcţia I diferitelor instalaţii de pe platforma industrială Copşa Mică. Din 1964 lucrează ca maistru la I şantierul nr. 3-construcţii, al I.C.M.J. Sibiu. In tot acest timp a dovedit aceeaşi probitate pro- fesională ridicată acum la rang de măiestrie. I — Am învăţat multe pe şantier. Am ajuns să mă cunosc mai bine, să înţeleg şi să preţuiesc munca mea şi a celorlalţi. Ne spune că îi plac acum finisajele eficiente. , Ion Vidrighin coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare in pag. a 2-a) în pagina a 2-a DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Stanuk Tovarăşul Virgil Trofin a primit delegaţia Federaţiei Generale a Muncii din Belgia In cursul zilei de ieri, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Federaţiei Generale a Muncii din Belgia (F.G.T.B.), formată din André Genot şi George Gogne, secretari naţionali al F.G.T.B., şi Germain Duhin, membru al Comitetului Executiv al F.G.T.B., secretar naţional al Centralei metalurgiştilor, delegaţie care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. La primire a participat tovarăşul Ştefan Pavel, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Cu acest prilej, tovarăşul Virgil Trofin a înfăţişat realizările obţinute de clasa muncitoare, de poporul nostru, pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal şi contribuţia sindicatelor la dobîndirea unor succese tot mai însemnate în dezvoltarea economiei, pe tărîm social şi culturaleducativ. Oaspeţii au relevat bunele impresii din timpul vizitei în România, au mulţumit pentru primirea călduroasă, pentru schimbul util de experienţă ce a fost realizat. In discuţii au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale mişcării sindicale mondiale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de cordialitate, prietenească.