Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)
1972-07-04 / nr. 7661
la cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii PRODUCEM MAI MULT, MAI BINE, MAI IEFTIN PENTRU POPORUL NOSTRU MUNCITOR „BĂTAIA LUNGĂ" A AUTODOTARII Se spune că, în cursa pentru autodotare, întreprinderile din construcţia de maşini ar fi favorizate. Intr-adevăr, ele dispun — prin însuşi specificul producţiei lor — de o baza mecanică foarte dezvoltată, de experienţă tehnică în fabricaţia de maşini-unelte si aparate, de un corp numeros de tehnicieni si ingineri, astfel incit îşi pot „hrăni“ cu propriile dispozitive si utilaje secţiile si sectoarele, liniile tehnologice. Ce ar putea face, însă, în această direcţie, o fabrică de conserve sau de tricotaje ? întrebarea, pe care am auzit-o nu o dată, îşi are logica ei şi răzbate din ea o undă de neîncredere, pe care, fireşte, nu o poţi combate cu fraze „la general“ şi vorbe goale. De altfel, în industria uşoară, autodotarea e organizată la nivel de ramură, prin cele cîteva unităţi profilate în acest scop. Cît priveşte întreprinderile textile, ca să dăm un exemplu, baza lor mecanică e îndeajuns de modestă (cel mai adesea, un simplu atelier de întreţinere), aşa încât nu ne aşteptăm să auzim că s-ar fi confecţionat aici maşini de ţesut sau de tricotat, cate automate de vopsire... Cu atât mai meritorii sunt eforturile depuse într-una sau alta dintre întreprinderile industriei uşoare spre a soluţiona, cu ajutorul gîndirii şi forţelor proprii, la nivel de înaltă tehnicitate, o serie de nevoi interne. Şi cînd spunem „nivel de înaltă tehnicitate“, avem în vedere proiectarea si confecţionarea unor dispozitive de automatizare care pot revoluţiona procesul tehnologic si organizarea muncii intr-un întreg sector ! Dar să precizăm şi să localizăm lucrurile. E vorba de fabrica de tricotaje „Mioriţa" din Oradea si de dispozitivele de oprire automată la maşinile de tricotat. Atunci când obiectivul acesta a fost trecut în planul de autoutilare al întreprinderii, unii l-au considerat drept un, act de mare curaj sau, poate, o concesie făcută unor „visători“, cum ar fi Teodor Novac, şeful atelierului de întreţinere, şi electricianul-şef Iuliu Pop. Visători care.......furaţi de entuziasm, de intenţiile cele mai nobile, au uitat că lucrează într-o întreprindere care produce tricotaje (şi e dotată ca atare !), nicidecum maşini-unelte sau aparatură electrică“... Conducerea întreprinderii, comitetul de partid, comitetul sindicatului au avut însă încredere în aceşti oameni, le-au acordat tot sprijinul material, creditul moral — atît de trebuincios. în astfel de împrejurări, oamenilor care şi-au vegheat zile şi nopţi ideile consacrate împlinirii unor deziderate ce înflăcărează pe fiecare : „Mai bine, mai mult, „mai repede, pentru fericirea şi bunăstarea noastră“. Şi dispozitivele de oprire automată la tricotare au fost confecţionate, au fost montate într-un întreg sector, pe un lot de aproape 50 de maşini. Şi funcţionează din plin, in condiţii mulţumitoare. Urmările acestei acţiuni au fost mult mai bogate si, aş zice, mai importante decit se credea la început. Acum, după realizarea acestor dispozitive, tricoturile sunt introduse în fabricaţie pe loturi mari. Prima piesă din fiecare lot e dimensionată la locul de muncă de organele C.T.C., care stabilesc poziţia dispozitivului electromecanic de oprire. Acesta va funcţiona neîntrerupt şi fără greş, pe lungimea tricotului, pînă la terminarea întregului lot. Scăpaţi de grija de a urmări şi a efectua ei această operaţie. TRICOTORII AU TRECUT SA DESERVEASCĂ FIECARE CITE DOUA MAŞINI, ÎN LOC DE UNA, CA ÎNAINTE ! Şi aceasta s-a dovedit a fi doar prima manifestare a unei binefăcătoare si complexe, „reacţii în lanţ“. Ca o continuare firească a acestei reacţii, pentru că acum oamenii deservesc două maşini, fiecare, a venit şi etapa următoare : înfiinţarea schimbului III la tricotaje, secţia păstrîndu-şi acelaşi efectiv de muncitori calificaţi ca şi înainte ! S-a trecut, astfel, la înfăptuirea — prin mijloace interne, pornind de la folosirea mai eficientă a forţei de muncă — a unei indicaţii de mare însemnătate dată de conducerea partidului si statului. Alexandru Corni (Continuare in pag. a 3-a) Pe linia de montaj general de la Uzinele de tractoare din Braşov, munca are un singur etalon — calitatea. El este realizat prin înalta profesionalitate a unor montori ca Alexandru Vrînceanu, Gavril Tătar, Gheorghe Stănuleţ şi Nicolae Lupuţ, pe care fotoreporterul nostru i-a surprins în instantaneul de față. Foto : ST. ALBESCU. Raportează: ÎNDEPLINIT! Colectivul LAMINORULUI PENTRU PROFILE DE 800 MM, de la COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA, A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL PE CARE ŞI L-A ASUMAT IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI, furnizind peste plan 1 600 tone laminate din oţeluri aliate destinate fabricării utilajelor şi instalaţiilor de mare rezistenţă. Sporul de producţie înregistrat s-a obţinut pe seama creşterii indicelui de utilizare a agregatelor cu 0,7 la sută faţă de 0,3 la sută cît prevedea angajamentul. Merită, de asemenea, evidenţiat faptul că depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor s-a realizat în condiţiile reducerii cu 6 la sută a consumului de metal. La obţinerea acestui succes au contribuit şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la oţelăria electrică a combinatului, care au livrat luminătorilor, peste prevederile de plan, o cantitate de oțel înalt aliat echivalentă cu metalul necesar pentru fabricarea a 180 de tractoare. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român, BUCUREŞTI Vă mulţumesc în mod cordial pentru felicitările şi caldele urări pe care mi le-aţi adresat cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a zilei mele de naştere. Aş dori ca şi cu acest prilej să subliniez convingerea că relaţiile strînse, prieteneşti şi colaborarea fructuoasă dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia şi Republica Socialistă România, dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi Partidul Comunist Român se vor întări în continuare, în interesul popoarelor noastre şi al realizării idealurilor păcii şi socialismului. Vă adresez, tovarăşe Ceauşescu, un călduros salut şi urarea de noi succese şi progres multilateral României socialiste vecine. IOSIP BROZ TITO Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7661 Marţi 4 iulie 1972 6 pagini 30 bani PAG A III-A ,,O nouă iniţiativă lansată pe şantierele de construcţii civile din Galaţi : „PÎNĂ LA SFÎRŞITUL ANULUI, FIECARE ECHIPĂ SĂ TENCUIASCĂ CU MATERIAL ECONOMISIT CEL PUŢIN 4 APARTAMENTE“ La C.E.I.L. Piteşti „TOATE PIESELE DE SCHIMB REALIZATE ÎN ATELIERUL PROPRIU“ „SĂ PUI ÎN FIECARE ŞARJĂ ŞI CEVA DE SUFLETUL TĂU“ Cind am ajuns pe platforma oţelăriei nr. 2, la unul dintre marile cuptoare Siemens-Martin, „numărătoarea inversă“ premergătoare „lansării“ fiecărei noi şarje se apropia de sfirşit. Comenzi scurte şi mişcări calculate însoţeau scurgerea ultimelor minute ce ne despărţeau de operaţia de spargere a stihului. Totul se desfăşura cu precizie matematică, după nişte reguli stricte, pe care fiecare le repetase pină acum de zeci de ori în activitatea sa. Nimic în plus. Şi totuşi emoţia şi încordarea îi stăpînea pe toţi oţelarii blocului, care se aflau strinşi în jurul, cuptorului 8. Aici, printre zecile de frunţi acoperite cu broboade de sudoare, l-am întîlnit, în mijlocul tuturor, pe Eroul Muncii Socialiste, ŞTEFAN TRIPŞA, maistru principal în această oţelărie. Am încercat să mă apropii. Dar... chiar în acel moment mi- Dumitru Buf (Continuare !n pag. a 3-a) Unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Timiş au încheiat recoltatul orzului, pe întreaga suprafaţă de peste 38 000 ha cultivate în acest an. Recolta obţinută depăşeşte producţia planificată. La I.A.S. Giarmata, Grabaţ, Buziaş şi în altele s-au realizat producţii medii cuprinse între 4 300 şi 3 500 kg orz la ha. IN CLIŞEU : aspect de la recoltatul griului pe tarlalele I.A.S. Giarmata. Foto : C. DUMITRU De cîte sugestii are nevoie comerţul pentru a lărgi METODELE MODERNE DE SERVIRE? Concomitent cu sporirea fondului demărfuri, reţeaua comercială a cunoscut o apreciabilă îmbunătăţire. Dacă în 1967, comerţul dispunea de 55 789 de magazine, la începutul acestui an numărul lor a ajuns la 64 000. Acţiunea pentru lărgirea şi modernizarea reţelei comerciale se află într-un proces ascendent. Suprafaţa ce va fi construită în acest cincinal este de 2,5 ori mai mare decit cea realizată în anii 1961 — 1965. Totuşi organizatorii comerţului se plâng că nu avem încă suficiente spaţii comerciale, că reţeaua e mult prea mică, că numărul vînzătorilor e insuficient. Toate acestea ar împiedica — după părerea lor — desfăşurarea unui comerţ prompt şi civilizat. Oare aşa să fie ? Să derulăm mai întii citeva secvenţe din activitatea cotidiană a unei gospodine, activitate depusă pentru aprovizionarea cu produsele strict necesare consumului. • Pentru un litru de lapte păşeşti pragul unui magazin de produse lactate, sau stai la rind în faţa unei tonete, a unui magazin alimentar. Cit timp? Uneori 5 minute, alteori mai mult. Există acolo un vînzător care vinde numai lapte. • Iţi trebuie piine. Porneşti deci la alt magazin, unde la fel stai la rind. • Ai nevoie de carne. Aici e şi mai complicat. Fiindcă măcelarul de abia îşi tranşează carnea, iar rindul se tot îngroaşă. • Dulciuri? Alt raion sau alt magazin specializat. • Din sala cu autoservire a magazinului nu-ţi poţi cumpăra decit ulei, zahăr, conserve, făină şi alte citeva produse. Cîteodată se mai întîmplă să nu găseşti ce cauţi. De exemplu, roşii in bulion, cu toate că la acest produs a existat şi o supraproducţie. Iată aşadar nu cite magazine trebuie să colindăm, cît timp trebuie să pierdem pentru a ne aproviziona cu alimente necesare bucătăriei zilnice. Chiar dacă vinzarea, să zicem, ar merge strună, numai drumul de la o unitate la alta, de la un raion la altul, numai timpul afectat pentru cîntărire, ambalare şi plată ar însemba peste o oră. E mult! Mult prea mult. Se poate totuşi simplifica vinzarea şi reduce timpul afectat cumpărăturilor? Fără îndoială că da. Pentru aceasta e necesară o altă orientare in comerţul alimentar, introducerea pe scară largă a unor metode mai rapide de vînzare. In primul rind, cumpărătorul ar trebui să găsească într-un magazin toate produsele alimentare de care are nevoie, de la zarzavaturi, fructe, piine, dulciuri, came, conserve si pină la obiectele strict necesare gospodăriei. Nu numai să le găsească, dar să se și autoservească. In felul acesta în numai citeva minute ar putea să-şi umple cu virf căruciorul Dumitru Negoiţă (Continuare In pag. a 4-a) . Iţi trebuie zarzavaturi, gazin, altă aşteptare. Alt ma DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAȚIONALA A P. C. R. 7 7 9 CALFĂ CIA AIA! SCURTĂ ÎNTRE CUVÍNT ŞI FAPTĂ ! Ziua de lucru a filatoarei ELVIRA NEDELCU începe, obişnuit, in laboratorul întreprinderii. Acolo, la dinamometrul electronic, la aparatele acelea sensibile de cîntărit şi măsurat cu ajutorul cărora determină rezistenţa, fineţea, calitatea şi numărul metric al firelor. Acolo începe. Dar, cînd şi unde se termină ziua sa de muncă, e mai greu de spus. Agenda ei de preşedintă a comitetului sindicatului, de secretară a Consiliului orăşenesc al sindicatelor, de membră a Consiliului Central al U.G.S.R. şi de membră a Comitetului judeţean de partid este mereu plină de probleme, însemnări, nume de oameni şi date despre aceştia. Ar fi primul rind caut să mă achit de obligaţiile profesionale. Timpul liber îl afectez sarcinilor obşteşti. Calitatea produselor noastre, marca şi pres Mihai Ţînţar coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare in pag. a 3-a) Noua vocaţie a Vasluiului Privit din depărtare, Vasluiul iţi pare dominat de siluetele metalice ale macaralelor ale căror braţe ridică neobosite spre înălţimea schelelor betonul, fierul şi cărămida, elemente fundamentale din care se întrupează un nou oraş. Da, un nou oraş, pentru că, practic, vechile clădiri ale unui tîrg prăfuit, ridicate cindva in pripă de comercianţi dornici de ciştiguri uşoare, au dispărut sub lamele nivelatoare ale buldozerelor. In locul lor se înalţă un maiestuos ansamblu arhitectural care va stirni, atunci cind va fi gata, admiraţia vizitatorilor acestui oraş moldovean. De la o zi la alta, centrul civic al oraşului se conturează tot mai mult. El este dominat de construcţia impunătoare a Palatului administrativ, o inspirată combinaţie între stilul clasic şi cel modern, al cărui foişor cu vitralii multicolore constituie un încîntător punct de atracţie. In dreapta şi în stingă palatului, formînd un careu cu laturile inegale, trei edificii cu o linie distinsă completează armonios ansamblul viitoarei pieţe centrale. Sînt clădirile Casei de cultură a sindicatelor, Poştei şi a Hotelului turistic, care sunt date in folosinţă. Pe latura estică, piaţa va fi flancată de un şir de blocuri-turn. Dar nu numai în partea centrală a oraşului se construieşte. Pădurea macaralelor-turn şi a schelelor, forfota neîntreruptă a basculantelor, mirosul betonului şi al varului încă umed, le întilneşti pretutindeni. Prospeţimea emană din noile edificii ale policlinicii şi spitalului, din clădrea recent inaugurată a tipografiei, din numeroase şcoli şi cămine, din cele peste 1 000 de apartamente ce s-au înălţat numai in ultimul an, dar, mai ales, din noile obiective industriale. Acestea, grupate in citeva zone periferice, constituie factorul care a accelerat schimbarea din temelii a vieţii şi existenţei întregului oraş. Rod al politicii înţelepte a partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, industria oraşului Vaslui işi croieşte, de la un an la altul, un drum tot mai larg. La fabricile de confecţii si de mobilă, construite in cincinalul trecut, se vor adăuga, in actualul cincinal, o fabrică de ventilatoare, o filatură de bumbac, o fabrică de materiale izolatoare, o fabrică de radiatoare, o uzină de construcţii metalice, o fabrica de produse ceramice, o fabrică de utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară, o fabrică de prelucrare a boabelor de soia, secţii de producţie pentru vermut şi coniac etc. Aproape jumătate din aceste importante obiective economice se află deja in construcţie, la unele efectuîndu-se probele tehnologice. Majoritatea lor vor avea un nivel de dotare tehnică foarte ridicat. Filatura de bumbac, ca să dăm un singur exemplu, va fi, la data intrării in funcţiune, cea mai modernă unitate de acest profil din ţară. In a doua jumătate a acestui an, vor fi produse pentru prima dată la Vaslui fire de bumbac şi cărămidă Ion Filip coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare In pag. a 5-a/ Excelenţei Sale, Domnul RICHARD M. NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii CASA ALBA, WASHINGTON, D. C. Cu prilejul Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii, vă adresez, din partea mea, a Consiliului de Stat şi a poporului român, sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului american, îmi exprim, cu această ocazie, încrederea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în folosul popoarelor român şi american, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU