Munca, iulie-septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8288-8300)

1975-07-04 / nr. 8288

EXIGENȚĂ SPORITĂ ÎN MUNCA DE PROMOVARE, PREGĂTIRE ȘI EDUCARE A Promovarea în organele sindicale și în aparatul acestora a unor cadre capabile să înfăptuiască cu competență sarcinile ce le revin din documentele de importanță isto­rică ale celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. constituie o activitate deosebit de importantă care iși dovedește întreaga sa valoare numai dacă este organizată și des­fășurată in așa fel incit să răspundă ci­ mai bine exigențelor cerute de înfăptuirea obi­ectivelor din actuala etapă a făuririi socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, în acest sens, așa cum subliniază Progra­mul partidului, in politica de cadre este necesar să se țină „permanent seama de capacitatea profesională, de pregătirea poli­­tico-ideologică, de profilul moral și de ex­periența practică a fiecăruia, de fermitatea in lupta pentru realizarea liniei generale a partidului“. Satisfacerea unui deziderat de asemenea importanță presupune ca organele sindicale să aibă o viziune de largă perspectivă, să acționeze cu înaltă răspundere, pe unor planuri judicioase, să cunoască baza sub toate aspectele oamenii cărora urmează să li se încredințeze funcții de răspundere, înțelegerea acestui lucru, aplicarea consec­ventă a prevederilor stabilite de partid, au făcut posibil ca în comitetele sindicatelor și in consiliile teritoriale din județele Ti­miș, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Su­ceava și altele să fie promovați muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri și alți oameni ai muncii, care datorită calităților profesio­nale, politice și etice, a activității depuse, se bucură de autoritate și prestigiu, de sti­ma și prețuirea maselor. Sunt însă și unele județe (Covasna, Neamț, Olt, Dîmbovița și altele) unde nu există o preocupare susținută pentru munca de se­lecționare, pregătire și promovare a cadre­lor. Așa se explică faptul că se promovează persoane care, nefiind bine cunoscute din procesul muncii, din viață, după o perioadă scurtă de timp, trebuie înlocuite, întrucît se dovedesc a fi necorespunzătoare pentru pos­turile încredințate. Cunoașterea prealabilă a oamenilor, veri­ficarea lor în activitatea de zi cu zi de transpunere în viață a sarcinilor ce stau in fața sindicatelor, reprezintă o condiție esen­țială a succesului în politica de cadre, de care nu se poate face abstracție nici un mo­ment și în nici o împrejurare. Numai în acest fel este cu putință să se realizeze sta­bilitatea cadrelor, selecționarea unui număr corespunzător de oameni tineri și, pe această cale, îmbinarea experienței activiș­tilor mai vârstnici cu elanul și cutezanța tineretului, promovarea corespunzătoare a femeilor, a oamenilor muncii din rîndul na­ționalităților conlocuitoare, asigurîndu-se ca efectivul cadrelor să reflecte compoziția membrilor de sindicat. Soluționarea tuturor problemelor de această natură se află într-o legătură indi­­solubilă,cu grija pentru constituirea fon­dului, sau cum obișnuim să spunem, a re­zervei de cadre. Este vorba, firește, de un fond real, viabil, cuprinzînd oameni care întrunesc toate criteriile pentru a putea în­deplini oricind funcții de răspundere. O asemenea cerință aduce pe prim plan nece­sitatea ca cei care fac parte din fondul de cadre să fie atrași — pe baza unor pro­grame riguroase — în forme adecvate de pregătire politică și profesională, în activi­tatea de îndeplinire a sarcinilor. In aceeași ordine de idei se înscrie și preocuparea pentru selecționarea cu cea mai mare exi­gență a celor ce urmează a fi trimiși la di­ferite școli, în mod firesc activiștii sunt și trebuie să fie etaloane de atitudine și comportare înaintată. Tocmai de aceea organele sindi­cale sunt chemate să dezvolte necontenit la membrii și activiștii lor calitățile proprii militanților sociali — exigența și combati­vitatea, fermitatea, atitudinea înaintată, co­munistă față de muncă și viață, principiali­tatea, spiritul revoluționar în lupta pentru realizarea politicii partidului. Cînd aceste cerințe sînt ignorate sau sub­estimate se ajunge la situații ca cele de la Consiliul orășenesc al sindicatelor Vălenii de Munte, comitetele sindicatelor de la Schela Boldești — județul Prahova, I.C.S.M. Govora — județul Vîlcea, clubul întreprin­derii de construcții-montaj nr. 4 București, unde unele cadre sindicale au comis grave abateri, atrăgîndu-și oprobriul membrilor de sindicat și destituirea din funcții. De o deosebită importanță este dezvolta­rea simțului de răspundere în îndeplinirea sarcinilor la toți activiștii sindicali. Pe această linie sunt necesare preocupări mai susținute, deoarece în unele locuri o parte din membrii organelor sindicale desfășoară o activitate slabă, participă sporadic la so­luționarea problemelor, înlăturarea unor astfel de situații implică măsuri hotărîte pentru ca cei aleși in organele sindicale să simtă permanent răspunderea funcțiilor în­credințate, să se afirme ca principali pro­motori ai organizării și desfășurării temei­nice a muncii din toate domeniile. Exercitarea cu competență a dreptului cu care sunt investite sindicatele de a parti­cipa la activitatea tuturor organelor de con­ducere economico-sociale și de stat nu este posibilă fără ridicarea continuă a nivelului politico-ideologic, fără cunoașterea și însuși­rea aprofundată de către cadrele sindicale a problemelor economice, de organizare a producției și a muncii. Este demnă de ur­mat inițiativa consiliilor teritoriale din ju­dețele Brașov, Mehedinți, Maramureș, care au organizat cursuri speciale de pregătire a președinților comitetelor sindicatelor, in așa fel nicit să crească aportul și compe­tența lor la activitatea comitetelor oameni­lor muncii. Pregătirea cadrelor nu poate fi completă fără înarmarea lor cu cunoașterea proble­melor specifice muncii sindicale, a sarcini­lor și atribuțiilor organelor alese și ale co­misiilor pe probleme, a răspunderilor ce re­vin fiecărei funcții, a mijloacelor și moda­lităților de acțiune. în această privință mai există însă deficiențe puse în evidență de faptul că in unele întreprinderi și institu­ții, îndeosebi din județele Buzău, Teleor­man, Argeș ș.a., sunt activiști care, necunos­­cînd destul de bine principiile și normele activității organelor sindicale, ale vieții de organizație, încalcă unele prevederi statuta­re referitoare la primirea în sindicat, la organizarea adunărilor grupelor sindicale, a plenarelor și ședințelor de lucru ale comite­telor sindicatelor. Un rol important în pregătirea și educa­rea cadrelor revine controlului, îndrumării și ajutorării lor nemijlocite în organizarea și desfășurarea muncii. Controlul devine cu atît mai eficient cu cit este exercitat cu continuitate și exigență, cu cât, odată cu relevarea a ceea ce este pozitiv, se scot la iveală tinsurile din activitatea cadrelor și se acordă sprijin practic la înlăturarea lor. Dezvoltarea a tot ce s-a acumulat pozitiv în munca de selecționare, promovare, pre­gătire și educare a cadrelor, adoptarea de măsuri de către toate organele sindicale pentru lichidarea neajunsurilor care mai există, sunt cerințe de importanță majoră pentru ridicarea nivelului activității sindi­catelor la înălțimea sarcinilor mari ce le revin din documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Teodor PRUNEA prim-ad­junct al președintelui Comisiei pen­tru problemele organizatorice, statutare și autonomiei sindicatelor a Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. AM O PROBLEMĂ Cifre. Date. Probleme. Propu­neri... De fapt, o imagine sinte­tizată a activității sindicatului de la întreprinderea de confecții Bîrlad, pentru că informarea pe care o aveam în față se referea la felul în care s-au desfășurat alegerile în grupele sindicale... Și exemple, multe exemple de oameni, de colective, de echipe, exemple pozitive, în primul rînd, dar și unele cu semn minus, cu numirea celor ce se fac respon­sabili de ele. Citeam, mai pre­cis, încercam să citesc, deoarece eram pus mereu în situația de a-mi întrerupe lectura. La sin­dicat, în mica încăpere unde mă aflam, se perindau oameni. Pre­ședinta comitetului sindicatului, tovarășa Adela Cazan, neobosi­tă, trecea de la un subiect la altul, in funcție de cazul ivit, de la probleme complicate pri­vind procesul de producție pină la delicatele nuanțe sufletești implicate in problemele zise „personale“. In răgazurile scur­te vorbea la telefon, se interesa de pregătirile pentru schimbul de experiență de după-amiază, ori răspundea unei solicitări, sau, am surprins-o, întrebînd, grijuliu, dacă... „la voi totul e in regulă ?...“ Cu puțin timp îna­inte președinta se aflase in ha­lele de producție. Dar și acolo, de la un amănunt sau altul al producției, pînă la o fluturare de zîmbet ce semnifică o tacită co­respondență sufletească, expri­mă o gamă largă de probleme, arată că timpul președintei e fără goluri. — E greu să faci o delimitare între problemele de producție in general și cele personale. Nu de puține ori o „chestiune personală“ s-a dovedit a fi pur una cu repercusiuni asupra pro­­i­ducției. Ne-am obișnuit să pri­vim în acest fel munca noastră, cu atit mai mult cu cit, în în­treprinderea noastră lucrează în majoritate femei. Adesea, acest birou s-a transformat în loc de destăinuiri, de confesiuni și, de ce să n-o spunem, in sală de judecată aspră... ...Mulți ani, — desprind inten­ția de exemplificare — la anu­mite tipuri de confecții se lucra în echipe de patru. S-a ivit si­tuația nouă, la propunerea unor muncitoare, că s-ar putea efec­tua printr-o mai bună organiza­re a muncii, aceleași operațiuni cu numai trei oameni. S-a și trecut la reorganizarea echipelor. Nu după multă vreme, chiar în adunări generale, s-au ridicat voci care cereau să se revină la grupele de patru. Din motive „personale“. Muncitoarele s-au obișnuit, s-au împrietenit, venea greu să se despartă... Si­ne­gur, n-a fost greu să se argu­menteze inconsistența logică unor asemenea solicitări. Aspec­a­tul, chiar cu nuanțe negative, relevă atașamentul reciproc din colectiv, sudura sa de familie unitară... S-ar fi putut trece cu vederea, prin indiferență, din păcate nu rar intîlnită în anumite colec­tive nesudate Încă sufletește, peste frămîntările „personale“ ale muncitoarei Elena G. Dar nu s-a trecut. Colegele de mun­că au observat că de la un timp se petrece „ceva“ cu Elena G. Slăbise. O ciudată paloare tră­da chiar o șubrezire a sănătății. Mișcările îi deveniseră nesigure, acel „ceva“ o făcea neatentă la lucru, gîndurile ii erau parcă în altă parte. Așa s-a ajuns ca u­­nica încăpere a sindicatului să fie martora unor confesiuni, iar președinta, tovarășa Adela Ca­zan, confidenta de încredere. Neînțelegeri în familie, înstrăi­nare între soț și soție. Pirtie dureroasă deschisă spre despăr­țire. Clte eforturi s-au depus, clte lungi convorbiri s-au con­sumat la sindicat, separat cu cei doi și față în față cei doi, ce argumente s-au rostit pînă la „împăcarea“ lor, lesne de ima­ginat. Important rămîne finalul ce nu poate decit să bucure... Soții M., și cazul lor e dat ca un exemplu, au ajuns la un im­pas în viața lor de familie. Ui­mirea a fost cu atît mai mare cu cit toți știau că au două fe­tițe, acum mari, că ani și ani, cei doi și-au împărțit timpul pentru copii, că au dat fetelor o bună educație. In acest caz „argumentele“ rostite au fost mai severe. Cuvinte ca respon­sabilitate, datorie morală și so­cială, demnitate, integritate au fost des accentuate în numeroa­sele dezbateri la sindicat. Și, în „sentință“ s-a „dispus“ ca cei doi soți, la cererea lor marcată de remușcări, să lucreze alături, în același schimb. De fapt, prin munca împreună, s-au regăsit.» Cite alte exemple nu mi-ar fi putut da tovarășa Adela Cazan ? Mi-a și dat, d­­e două ori, mai înainte, cred, exprimă însă su­ficient un mod de a vedea Îm­pletirea de cauzalitate între as­pectele îndeobște considerate „pur personale“ și interesele ge­nerale ale colectivului. Dar per­manența preocupărilor față de „cazuri“ e doar o latură a mun­cii de educație moral-cetățe­­nească, ideea de a acționa pro­filactic împotriva unor eventuale maladii morale a dus la organi­zarea unui ciclu de conferințe­­dezbateri pe teme de comporta­ment, de ținută morală și civică, o acțiune de mare răsunet eficacitate în rîndul celor aproa­și pe 500 de tinere din întreprin­dere. Muncitori și muncitoare mai vîrstnice țin și susțin te­mele. Colectivul e­ra „concret“ cu arătarea și a ceea ce este bun și frumos și a ceea ce nu co­respunde unei comportări bune și frumoase în viață și societa­te. Printre „conferențiari“ e și președinta Adela Cazan. Puterea ei de convingere rezidă in fap­tul că are și puterea morală ne­cesară. Deși e neobosită în toate, deși pare de-o vîrstă cu cei încă tineri, e bunică. Iar grija ce o are față de propria-i familie, e aceeași cu grija pe care o poar­tă față de familia-i mai mare din întreprindere. Teodor MARAM MUNCA Vineri 4 iulie 1975 VIAȚA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE O CONCURSUL FORESTIERILOR Macaragiii din întreprinde­rile forestiere, de exploatare și transport, plasați pe pri­mul loc în faza pe centrala de exploatare a lemnului In cadrul tradiționalului concurs de măiestrie profesională și­ au disputat, la U.F.E.T. Fălticeni, șansele de obținere a trofeului final. Iată și nu­mele cîștigătorilor din aceas­tă fază a concursului orga­nizat de comitetul uniunii sindicatelor pe ramură de ac­tivitate și ministerul de re­sort : Ion Hurmuzache de la IFET­ Bacău , Petru Sălă­­jan de la IFET Reghin și Viorel Trifan de la IFET Bistrița. Redacția le urează mult succes în activitatea viitoare. ACȚIUNI. ACȚIUNI IN DEZBATERE . CALITATEA încălțămintei întreprinderea „Modern“ din Timișoara a fost gazda unui schimb de experiență la care au participat pre­ședinți și alți membri ai co­mitetelor sindicatelor, orga­nizatorii unor grupe sindicale din întreprinderile producă­toare de încălțăminte din ca­drul județului. Această ac­țiune, organizată de Comi­tetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei u­­șoare și Consiliul județean al sindicatelor — Timiș, a prilejuit dezbaterea exigentă și responsabilă a unor pro­bleme legate de munca sin­dicală in sprijinul îmbunătă­țirii calității încălțămintei. In cadrul schimbului de ex­periență au fost invitati să-și împărtășească metodele folosite in generalizarea ini­țiativelor valoroase privind calitatea produselor repre­zentanții comitetelor sindica­telor de la „Flacăra roșie" întreprinderile din Bucu­rești și „Clujeana" din Cluj- Napoca. O METODĂ BUNĂ­­ ANALIZA LA FAȚA LOCULUI Recenta ședință a biroului executiv al Consiliului jude­țean al sindicatelor Ilfov s-a desfășurat la Buftea și a exa­minat concluziile unui colec­tiv care a controlat stilul și metodele de muncă ale con­siliului sindicatelor din oraș. Biroul executiv a adoptat cu acest prilej măsuri cu privire la îmbunătățirea activității organelor și organizațiilor sindicale, pregătirea d­intr-o perioadă mai îndelungată, fără scoaterea din producție, in baza unei tematici specia­le, diferențiate , a membri­lor comitetelor sindicatelor și a birourilor grupelor sindi­cale din întreprinderi și in­stituții. OAMENII DE TEATRU IN MIJLOCUL ARTIȘTILOR AMATORI A 50-a întîlnire cu „Nota zero la purtare“, spectacol pus in scenă de formația de tea­tru a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova... Printre interpreți, muncitori, tehnicieni, cadre didactice, elevi etc. „Sunt emoționați — îmi spune Vaier Dellakeza, actor la Teatrul Național din Craiova, regizorul spectacolu­lui — deoarece în sală se află chiar Virgil Stoenescu, autorul piesei“. Cuvinte cal­de la adresa artiștilor ama­tori aveam să aud și de la regizorul Alexandru Corniș­­teanu și actorul Nicolae Radu care își impart și ei, cu succes, preocupările, între scena Naționalului din Bănie și îndrumarea artiștilor ama­tori. Autorul piesei nu întîr­­zie să-și mărturisească sa­tisfacția : „Greu de crezut că nu sînt profesioniști, dar poate tocmai acest fapt le sporește meritele“. Nici primul, nici ultimul spectacol-jubileu pe care il lonsemnăm. O facem cu bucu­rie, remarcînd utilitatea dia­logului deschis și fructuos desfășurat intri, profesioniști, artiștii amatori și public. Rubrică realizată Gheorghe CHIRIAC de

Next