Munca, iulie-septembrie 1979 (Anul 35, nr. 8499-8511)

1979-07-06 / nr. 8499

ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ 79 MMíi AKT REVOLUTIONÄR AUGUST Marea de fabricație ne reprezintă dar ne și obligă TRIBUNA EXPERIENȚEI­ întreprinderilor decorate pentru realizările obținute in 1978 Colectivul nostru este hotărît să intîmpi­­ne marile evenimente ale anului — a 35-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XII-lea al partidului — cu noi și însem­nate succese in întrecerea socialistă. Acțio­năm cu înaltă fermitate și responsabilitate muncitorească pentru a adăuga noi valen­țe muncii noastre așa nicit să onorăm înal­ta distincție ce ni s-a acordat anul trecut : „Ordinul muncii clasa I“, ca urmare a o­­cupării locului I în întrecerea socialistă din­tre întreprinderile industriale. Ne-am convins din experieța proprie că singura cale pentru a avea cereri din par­tea beneficiarilor, pentru a asigura încăr­carea corespunzătoare a capacităților și a utiliza deplin forța de muncă, în condițiile unei cointeresări ridicate, o constituie reali­zarea și livrarea de stofe de mobilă fini­sate superior, diversificate ca desene și poziții coloristice, plăcute ca aspect, rezis­tente in folosire, în pas cu cerințele actua­le ale modei. In programul unitar de măsuri, capitolul privind ridicarea calității produselor, — o­­biectiv prioritar în întrecere — ocupă un loc important atit prin numărul acțiunilor prevăzute cit și prin amploarea și eficiența acestora. In perioada care a trecut din a­­cest an au fost aplicate 15 măsuri cu termen scadent vizînd creșterea ponderii produse­lor de calitate superioară în totalul produc­ției realizate, reducerea deșeurilor și a cu­poanelor defecte, eliminarea reclamațiilor și refuzurilor de la beneficiarii interni și ex­terni. Față de 99 la sută pian, am realizat 99,3 la sută produse de calitate extra și­­; nu am avut mărfuri refuzate de beneficiari ca necorespunzătoare calitativ; cupuanele defecte au reprezentat numai 0,7 la sută din producție față de un nivel de 1,3 la sută pierderi tehnologice admise. In conformitate cu programul adoptat pe baza obiectivelor stabilite de Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S R. toate comisiile de recepție au fost re­vizuite și completate cu cadre competen­te care să poată manifesta exigența nece­sară — așa nncit în depozite și în secții să nu intre decit materii prime — fire de bum­bac, poliacrilhiciclice, celolană, poliamidice — de cea mai bună calitate în conformita­te cu prevederile STAS-urilor. A fost intensificată colaborarea cu furni­zorii de materii prime, prin schimburi de delegați la filaturile „Voi va­tir“ din Tg. Neamț și întreprinderea de in și cinepă din Fălticeni pentru rezolvarea unor probleme tehnologice vizind eliminarea viciilor as­cunse sau îmbunătățirea amestecurilor fi­broase pentru a obține o uniformitate co­respunzătoare in vopsire. Specialiștii noștri au testat la întreprinderea „Relaxa“ Mizil, modul de comportare in exploatare a sto­felor de mobilă, rezultatele experiențelor și probelor făcute fiind incluse intr-un program comun de cooperare pentru a sa­tisface cerințele beneficiarului , in esență, ale cumpărătorilor. In vederea asigurării respectării disci­plinei tehnologice pe întregul flux de fabri­cație s-au întocmit și se urmăresc cu regu­laritate programe tehnologice de control al calității. Programele tehnologice de control cuprind parametrii ce trebuie verificați în fiecare fază de lucru, mijloacele de control utilizate și responsabilitățile executanților și controlorilor. Prin aceasta s-a creat posi­bilitatea eliminării oricăror defecțiuni ce pot apare, în succesiunea operațiunilor ne­­maiputînd intra semifabricate cu defecte depistate în faza anterioară. In întreaga țe­­sătorie a fost generalizată inițiativa grupei sindicale din schimbul C, privind curățatul țesăturii direct pe războiul de țesut, ceea ce a contribuit n­u numai la creșterea calității produsului finit și îmbunătățirea aspectului estetic al stofelor ci și la sporirea produc­tivității muncii în secția de repausat. Inițiativa muncitorească „Eu produc, con­trolez și răspund“ este aplicată in prezent de peste 1 000 de lucrători din 38 de grupe sindicale din secțiile productive. Pentru toți muncitorii care aplică inițiativa se întoc­mesc fișe individuale care constituie baza completării registrului calității grupei sin­dicale, analizat lunar de o comisie forma­tă din organizatorul grupei sindicale, doi muncitori fruntași de înaltă­ calificare și un reprezentant al C.T.C.-ului.“Despre eficien­ța acestei inițiative vorbește faptul că, dacă în urmă cu doi ani cînd a fost lansată cu­­poanele defecte reprezentau 1,6 la sută. • Se acționează cu fermitate pentru atingerea obiectivelor stabilite de Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. • 99,3 la sută pro­ducție de calitate superioară • Numărul muncitorilor sub normă a fost redus cu 5,8 la sută față de perioada corespun­zătoare din anul trecut ® înde­plinind toate condițiile, colecti­vul a beneficiat tot timpul de săptămîna de lucru cu program redus • Perfecționarea profe­sională și policalificarea la înălțimea exigențelor; acum, în condițiile in care ponderea produ­selor noi și reproiectate este de 78 la sută, cupoanele defecte reprezintă numai 0,7 la sută, în sprijinul ridicării pe o treaptă mai înaltă a calității produselor am organizat cursuri de perfecționare a pregătirii profe­sionale pe meserii. Recent au terminat un astfel de curs 50 de țesătoare. Se află in plină desfășurare alte forme de perfecțio­nare pentru 58 ajutori de maiștri și reglori și 52 de vopsitori. In secția preparație 30 de lucrători învață cea de-a doua sau a treia meserie, policalificarea avînd tradiție în unitatea noastră. Eforturile depuse pe linia creșterii enti­­tății produselor au fost însoțite de măsuri ferme pe linia sporirii cointeresării mate­riale a personalului. Numai în acest an au fost acordate noi trepte la retribuție la 485 muncitori, numărul celor aflați sub normă scăzînd cu 5,8 la sută față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, întregul colectiv a beneficiat de o zi liberă în fiecare lună, fără întrerupere din luna martie 1978 cînd am trecut la săptămîna de lucru cu program redus. Nu am dori să se înțeleagă­m­ nici un fel că realizările obținute ne dau dreptul să ne oprim aici. Dimpotrivă, suntem­ hotărîți să acționăm în așa fel, ca să putem păstra în continuare titlul de fruntaș. Amalia TRICA președintele consiliului oamenilor muncii Elena GHENEA președintele comitetului sindicatului întreprinderea de stofe de mobilă București INVESTIȚII Pe șantierele din județul Vaslui Restantele pot fi recuperate­ ­ un apel către furnizori­­ In cadrul eforturilor stăruitoare ale oamenilor muncii pentru ca județul Vaslui să poată realiza la sfirșitul actualului cincinal o producție indus­trială de peste zece miliarde lei, încheierea lucrări­lor la termen și mai devreme la noile capacități productive are o deosebită importanță economică. Astfel, vor fi puse in funcțiune numeroase capa­cități industriale la circa 25 de obiective, majori­tatea în trimestrele trei și patru ale acestui an. Pînă acum au început să producă unele secții la șase noi investiții. Au mai rămas insă destul de multe sub semnul incertitudinii. Cum acționează construc­torii și beneficiarii, furnizorii de utilaje și de mate­riale in vederea accelerării ritmului lucrărilor la Combinatul de fire poliesterice și întreprinderea „Integrata“ de bumbac din Vaslui, la întreprinderea de rulmenți și întreprinderea „Vigonia“ din Birlad, precum și la alte investiții care au o pondere sub­stanțială in producția industrială a județului ? Prima capacitate productivă de la Combinatul de fire poliesterice din Vaslui trebuie pusă in func­țiune în septembrie anul curent. Lucrările se efectuează de către șantierul nr. 3, condus de ing. Gheorghe Purice, aparținînd de Grupul de șantiere Vaslui, al Trustului de construcții in­dustriale Iaș. După stadiile fizice lucrarea se află in urmă cu cîteva luni. De ce ? Construc­torul vine cu justificarea că documentația de execuție a fost predată cu întîrziere. Ce părere are beneficiarul, prin persoana inginerului Dorin Baciu, directorul tehnic al Combinatului : „Nu documen­tația a fost și este principala cauză a intîrzierilor, ci lipsa muncitorilor calificați, a unor utilaje de construcții, fapt ce a contribuit la predarea cu în­târziere a fronturilor pentru montajul utilajelor tehnologice“. Totuși, montajul a început: „Da, și căutăm să colaborăm cu constructorul pe baza unui program întocmit de comun acord, cu termene de asigurare a fronturilor de montaj. Astfel, vom reuși să reducem stocarea utilajelor, în acest scop, la solicitările constructorului, punem la dispoziție forța de muncă necesară. Așa de exemplu, nu demult am detașat 25 de lăcătuși și un număr mai mare de muncitori pentru executarea unor lucrări mai puțin calificate“. Aveți posibilitatea să recu­perați restanțele ? „Cred că da, nu știm ce părere are constructorul“. „Asta-i și hotărîrea noastră, numai cu condiția ca furnizorii de utilaje să-și onoreze contractele“. „Exact !­oi aceștia sunt : în­treprinderile „Unirea“-Cluj-Napoca, „Ventilatorul“­­București, „Automatica“-București, întreprinderea de panouri și tablouri electrice Alexandria, care infu­zie să ne livreze o serie de utilaje". Întreprinderea „Integrata“ de bumbac din Vaslui are termen de punere în funcțiune, a ultimei etape, in luna martie anul viitor. Prima capacitate de pro­ducție — filatura — a și fost predată beneficiaru­lui, zilele trecute, cu două luni mai devreme. Ur­mează țesătoria. Acum, mai multe echipe de zidari, lăcătuși, zugravi, printre care cele conduse de Pan­­telimon Sandu, Petru Matei și Gheorghe Maftei, efectuează cu grijă finisajele, asigurând front de lucru montării ultimelor utilaje de către cei care le vor minui. Cum de au reușit ? „în primul rând, am căutat să organizăm lucrul ci­ mai bine — ne spune ing. Petre Adocăniței, șeful șantierului nr. 1, adică să asigurăm și, mai cu seamă, să folosim cit mai eficient forța de muncă calificată, precum și utilajele pe care le avem“. „De la început am co­laborat îndeaproape cu constructorul, pe bază de grafice — intervine ing. Virgil Dumitrescu, direc­torul întreprinderii beneficiare —, ajutîndu-i cu forță de muncă calificată și necalificată la con­strucția propriu-zisă, dar, mai ales, la montajul utilajelor pe care le avem asigurate în întregime“. La întreprinderea de rulmenți din Birlad se con­struiește o hală mare de role, cu utilitățile respec­tive. Prima capacitate urmează să fie pusă în func­țiune în martie anul viitor. Pînă acum s-a execu­tat doar structura de beton. Se continuă lucrul la pardoseală și la învelitoarea metalică. Dar, față de plan, investiția este rămasă în urmă cu mai bine de o lună. Cauza ? „Cu toate că noi le-am con­fecționat unele elemente pentru invesitoare — ne informează ing. Ștefan Moldoveanu, din partea beneficiarului — totuși, constructorul, ajutat de un număr însemnat de muncitori din uzină, nu a putut să le monteze deoarece lipsesc luminatoarele, pe care trebuia de mult să le livreze întreprinderea de construcții metalice și prefabricate din Capitală“. Este un argument important de care întreprinderea bucureșteană vizată trebuie să țină cont și să ia măsuri urgente Dar, pînă la montarea acestor lu­minatoare, mai sunt de executat alte lucrări al căror ritm este foarte lent. „Intr-adevăr, așa-i­ recunoaș­te ing. Tiberiu Corcinschi, șeful șantierului nr. 2 Birlad — dar nu din vina noastră. Stația de be­toane nu are în permanență ciment suficient, pen­tru că întreprinderea de la Bicaz intîrzie să ne tri­mită cele 4 000 de tone, repartiția pe trimestrul doi“. Faptele relatate cer de la sine furnizorilor recupe­rarea grabnică a restanțelor la livrările către bene­ficiar și înscrierea lor în graficele prevăzute. Vom reveni. Mircea NOVAC MUNCA - pag. 2-a Creația tehnico­științifică românească La întreprinderea „Electro­­metal“ din Timișoara se pro­duce in serie o instalație solară pentru încălzirea apei necesare a locuințelor mici. De asemenea, la întreprinderea frigotehnică din Găești a început producția unor echipamente solare pro­iectate de specialiștii Institutu­lui Național pentru Creație Teh­nică și Științifică și Institutul Român pentru Cercetări în Construcții. Vor fi produse, pînă la sfirșitul anului, 50 000 m.p de panouri captatoare de ener­gie solară. Capacitatea de con­versie a acestor panouri este de 50 de litri apă încălzită la un metru pătrat. Utilizarea e­­nergiei solare s-a extins deja în diferite localități. In­nile Mamaia și Mangalia stația­au fost aplicate sisteme de încăl­zire cu energie solară în mai multe complexe hoteliere unități balneare. La Slănic Pra­si­dova băile sunt alimentate cu apă caldă de la o stație solară. In Cîmpina s-a trecut la încăl­zirea primelor vile cu energie solară. Stații solare au fost da­te în folosință în mai multe întreprinderi industriale, în­deosebi de ceramică. ★ Industria noastră chimică în­registrează frecvent creații ori­ginale deosebit de valoroase in domeniul sintezei medicamen­telor. Intre noile produse chi­­mico-farmaceutice, brevetate de curînd, se numără derivatul de tetraciclină obținut de un co­lectiv de specialiști de la Fa­brica de antibiotice din Iași. Medicamentul are efecte tera­peutice certe. Un preparat nou cu acțiune antimicrobiană a fost brevetat de un grup de specia­liști din Timișoara Față de preparatele similare existente, are o eficacitate mărită, în timp, asupra stafilococilor. Un nou medicament pentru tratamentul unor micoze, infecții provocate de ciuperci, a fost realizat de un grup de cercetători de la întreprinderea de medicamente „Biofram“ din București. in Dobrogea Secerișul griului se apropie de sfirșit Pentru oamenii muncii din întreprinderile agricole de stat din județul Constanța, luna iulie înseamnă o activitate intensă pe toate planurile : strînsul fructe­lor și legumelor de vară, între­ținerea și irigarea culturilor prășitoare, dar mai ales, recolta­tul griului de pe cele 23 000 hec­tare, lucrare care trebuie exe­cutată in șase-șapte zile. In acest scop au fost luate din timp măsurile de organizare a actualei campanii. „Toate cele 680 com­bine și 450 prese de balotaj ale secțiilor S.M.A., care deservesc întreprinderile noastre — ne in­formează ing. Ioan Bușu, direc­torul Trustului I.A.S. — sunt în stare de funcțiune. Prin folosirea lor la întreaga capacitate, putem recolta zilnic circa 4 700 hectare. Deci, vom reuși să ne încadrăm în timpul planificat, pentru a evita pierderile de recoltă“. Ne-am deplasat pe întinsele cîmpii ale întreprinderilor agri­cole de stat Peștera, Albești, Co­­badin, Dorobanții și Tortomanu. După modul cum se desfășoară de citeva zile recoltatul griului, putem aprecia că peste tot se lucrează organizat, în formații de cite 10-12 combine, asigurate cu tractoare și remorci, unde sînt descărcate din mers buncărele, urmate de prese de balotat paie. După eliberarea terenului, vin tractoarele cu plugurile, pregă­tind terenul pentru insămînțarea culturilor succesive. Asigurind asemenea sincronizare a lucrări­lor, combainierii de aici au reu­șit să realizeze și chiar să depă­șească ritmul stabilit de recol­tare, ceea ce a dat posibilitatea întreprinderilor agricole aminti­te să execute secerișul griului (pină la 3 iulie) pe circa 90—95 la sută din suprafața cultivată. Se cuvine să evidențiem aportul deosebit adus, din zori și pînă noaptea, de mecanizatorii Gri­­gore Andrușca, Stelian Dumitru Vasilelincu (I.A.S. Radu, Al­bești) , Dumitru Văduva, Nicolae Sirbu, Leon Stroe (I.A.S. Amza­­cea) , Stelian Istrate, Pleșea, Nicolae Roșogă Gheorghe (I.A.S. Cobadin) , Ștefan Dumitrescu, Vasile Neamțu, Gheorghe Lazăr (I.A.S. Dorobanțul la seceriș și eliberarea terenului, la arat și însămințatul unei mari suprafețe din culturile succesive. In raidul nostru am intilnit insă și unități — ce-i drept, pu­ține — unde activitatea la se­ceriș și eliberarea terenului la arat și însămințatul culturilor duble, nu se desfășoară in bune condiții. Așa, bunăoară, la în­treprinderile agricole de stat Bă­­neasa și Negru Vodă se reali­zează abia 70 la sută din viteza de lucru la recoltare, iar terenul este eliberat de paie cu mare in­­tîrziere. Directorii acestor uni­tăți, ing. Ion Mincea și Constan­tin Chimsiliu ne-au declarat că pe lingă faptul că secțiile S.M.A. nu au suficiente combine, unele din cele existente se mai defec­tează, iar remedierile nu sînt efectuate cu operativitate. Luînd însă cunoștință de această stare de lucruri, conducerea Trustului I.A.S. a intervenit imediat pen­tru transferarea unor combine de la întreprinderile care se apropie de sfirșit cu seceratul griului, la cele care sunt rămase in urmă cu această lucrare. S-au creat condiții ca, peste o zi, sau două, întreaga recoltă de grîu a între­prinderilor agricole de stat din județul Constanța să fie depozi­tată in silozuri. Mircea NICOARA Vineri 6 iulie­­ 979

Next