Munca, octombrie-decembrie 1982 (Anul 38, nr. 8669-8682)
1982-10-01 / nr. 8669
ANUL XXXVII, nr. 8 669 Proletari din toate țarile, unisi-vul 1 octombrie 1982, 12 pagini, 1,50 lei ______________________________________________ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA AGENDA POLITICĂ A SĂPTÂMÎNII Rodnicul și amplul dialog al tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu făuritorii bunurilor materiale și spirituale, continuate in săptămina ale carei evenimente le consemnăm — în județele Iași și Covasna are o semnificație politică deosebită în viața patriei, dinamizind și mai puternic energiile creatoare ale clasei muncitoare, ale întregului nostru popor, pentru obținerea de noi succese în industrie și agricultură, în toate domeniile de activitate, in întimpinarea Conferinței Naționale a partidului. La aceste întilniri de lucru au participat tovarășa Elena Ceaușescu și alți tovarăși din conducerea de partid și de stat. " ^ * In noile vizite de lucru, ca de fiecare dată în întîlnirile cu oamenii muncii din întreaga țară, in centrul atenției s-au aflat problemele esențale privind îndeplinirea prevederilor actualului cincinal, stabilirea măsurilor corespunzătoare în vederea înfăptuirii exemplare a hotăririlor Congresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român. Pretutindeni, intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu cei ce trăiesc și muncesc pe frumoasele meleaguri moldovene și transilvănene, cuprinse, că țara întreagă, de tumultul prefacerilor înnoitoare, au prilejuit relevarea mărețelor înfăptuiri (Continuare in pag. a 2-a) PRIORITĂȚI ale economiei NAȚIONALE -obiective de acțiune ale clasei muncitoare îndeplinirea exemplară a producției destinată exportului Programul partidului, de edificare a socialismului și comunismului în patria noastră, așează la loc de frunte activitatea de comerț exterior și cooperarea economică internațională. Lucru firesc, pentru că făurirea unei economii dinamice, moderne, eficiente impune, în mod obiectiv, o participare largă și activă la diviziunea internațională a muncii. Avem astăzi parteneri economici și comerciali în peste 150 de tari ale lumii. Dispunem de o dotare tehnică modernă, de tehnologii avansate, de muncitori și specialiști bine pregătiți, în măsură să asigure creșterea continuă, în ritm susținut, a exportului românesc. Se diversifică și se amplifică permanent acțiunile de cooperare economică și tehnică internațională, întreprinderile noastre demonstrând că pot intra oricînd în competiție cu firme de prestigiu pe plan mondial. Dimensiunile actuale ale comerțului nostru exterior, nevoia Comei HLOFF (Continuare in pag. a 2-a) » ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ’82 Panoul de onoare , îndeplinindu-și înainte de termen sarcinile de plan la export pe primele trei trimestre ale anului în curs, colectivul întreprinderii de motoare electrice din Pitești consemnează o depășire de 9 milioane lei a prevederilor la acest important indicator al activității economice. De remarcat că, datorită performanțelor tehnico-funcționale superioare, printre care consum de energie electrică diminuat, gabarit redus, putere mare și fiabilitate sporită, precum și promptitudinii cu care sunt onorate obligațiile contractuale, motoarele electrice purtînd marca fabricii piteștene sunt tot mai solicitate în numeroase țări ale lumii, unde anual se exportă cca 70 la sută din producția unității. Energeticienii de la întreprinderea de electrocentrale Mureș — una dintre cele mai mari unități de acest fel din țara noastră — au rotunjit la 150 milioane kWh producția de energie electrică realizată și emisă în sistemul energetic național, peste prevederile de plan la zi. Energeticienii mureșeni au economisit, totodată, 5 100 tone combus(Continuare în pag. a 2-a) LA ORDINEA ZILEI: AMPLĂ MOBILIZARE PENTRU STRÎNGEREA ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI! Odată cu începutul lui octombrie, bătălia pentru stringerea roadelor timpului, grădinilor, livezilor și podgoriilor a intrat intr-o etapă In momentul de fată, ce a clintit îndatorirea decisivă, organelor și organizațiilor sindicale din unitățile agricole de stat și din comune este mobilizarea puternică a tuturor forțelor la strângerea și punerea la adăpost, fără pierderi, a întregii recolte. Ca prioritate se impune intensificarea minimă a recoltării porumbului. Acolo unde sindicatele, în strînsă conlucrate cu consiliile oamenilor mititeți din I.A.S. și S.M.A., sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, au luat măsuri de organizare temeinică a muncii, de întărire a ordinii și disciplinei, acționind cu responsabilitate, această lucrare este avansată. Asemenea exemple ne oferă județele Iași, Botoșani, Bacău, Olt, Dolj, Mehedinți, precum și Sectorul agricol Ilfov. In alte județe insă — Arad, Tulcea, Constanța și Teleorman — mari cultivatoare de porumb, rezultatele înregistrate la recoltarea acestuia se situează, procentual, sub media atinsă in alte zone ale țării. Orice amî(Continuare în pag. a 2-a), ANCHETELE GAZETEI „MUNCA“ Milioanele, dincolo de fișele contabile Adun sumele cu destinație socială precizate în cîteva articole ale contractului colectiv și totalul indică circa 35 de milioane. Sunt însă și alte cheltuieli pentru condițiile de muncă și de viață ale acestei citadele muncitorești ce se numește „23 August“ București. Dincolo de cifrele stabilite, urmărite, controlate, pe destinații precise (cu severitate, ne asigură Petre Predoiu, contabil-șef), toți banii aceștia se regăsesc ori se vor regăsi în acțiuni ce slujesc omului. Un prim interlocutor Mihai Munteanu, tehnician, membru în comitetul sindicatului, consideră că : „Milioanele astea adăugate celor ce se cheltuiesc în fiecare an,asigură siguranță și protecție în procesul muncii, confort industrial, contribuie la întreținerea și extinderea zestrei sociale de care beneficiază oamenii uzinei“. Ce spune procentul de 9 la sută Cu 1 355 008 lei din fondul pentru acțiuni și obiective sociale, s-au achiziționat bilete pentru odihnă și tratament. Cele pentru cură balneară .Au fost repartizate — ni se arată o statistică în acest sens — în funcție de solicitările oamenilor, acoperind cu prioritate nevoile celor din sectoarele mai grele : turnătorii, forjă, cazangerie... Facem un test. Câne i s-au dat cazangeriei ? „00 la tratament (la peste 700 de oameni) este răspunsul șefului de echipă Nicolae Popescu, președinte al comitetului organizației Fondurile sociale ale întreprinderilor sindicale de secție. N-au prea acoperit nevoile și dorințele oamenilor“. Adică ? „Păi, am fi vrut mai multe pentru afecțiuni reumatice și, mai ales, un sezon cald. E adevărat am mai primit locuri la odihnă și la tabăra uzinei de pe litoral“. Dacă adunăm toate biletele — la tratament, odihnă și tabără — reiese, sntr adevăr că oamenii cazangeriei s-au bucurat de o atenție prioritară (procentul de trimiteri la odihnă și tratament este de circa 11 la sută) dar, mai sunt și propuneri, observații de care trebuie să țină seama sindicatul pentru 1933. Stela FOMINA (Continuare in pag. 4—5) ALBUM DE ȚARA Nouă estetică urbană la Tg. Mureș , secvențe din fitmul celui mai tînăr cartier al municipiului, Tudor, unde predările la cheie se înmulțesc de la o zi la alta. t