Năzuința, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 620-645)
1973-09-15 / nr. 632
!»«8BKtgI BIST<SATB TAXIM, ^VIudcui. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ ~AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | ANUL VI Nr. 6324 PAGINI 30 BANI ■ SIMBATA In pagina a SEPTEMBRIE • Declarația Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist 1973 • Declarația Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România 19 15 • Situația din Chile Deschideți front de lucru tractoarelor! O gamă largă de lucrări solicită în aceste zile prezența în timp a tuturor celor care, prin activitatea lor, dimensionează pîinea anului viitor. Toate urgente și importante: eliberări de teren, fertilizări, arături, moncări, recoltări, transport însăde produse spre bazele de preluare etc., cheamă gospodarii ogoarelor la activitate intensă. Dintre acestea însă, una se desprinde cu pregnanță, cerîndu-și prioritatea cuvenită: eliberarea terenului, adică deschiderea unui tront larg de lucru pentru tractoare. De modul cum se pregătește acum patul pentru germinația griului depinde recolta anului viitor. Acest lucru îl știu bine cooperatorii din brigăzile de cîmp din Nadiș. Aici hotarul s-a transformat într-un adevărat „furnicar“ omenesc, în care fiecare lucrător își are bine rostuită intervenția. In „Valea Jiturilor“, pe o suprafață de 7 ha se încheiase acțiunea de recoltare a sfeclei de zahăr, iar mecanizatorii Matei Pop și Cornel Marcea erau gata să demareze spre gara din Someș Odorhei. Era al doilea transport din ziua vizitei noastre, lucru ce înseamnă nu mai puțin de două vagoane transportate. Aici vor intra imediat tractoarele să întoarcă brazda. Alături, pe „Coasta Crețului", alte trei tractoare încheiau aratul pe 17 ha, teren ce va însămînțat în primăvară cu posirumib. Atelajele din brigăzi sînt repartizate să transporte bălegarul, din grămezi (10 vagoane), pe altă tarla unde se va însămînța grîul. Pe măsură ce se împrăștie îngrășămintul, tractoarele ară, în cuplu cu grapele stelate. Am fost prezenți, de asemenea, la însămințatul secarei furajere, în hotarul „Lazuri", pe o suprafață de 19 ha, pe care mecanizatorul Vasile Blidar își strunea cu măiestrie „caii-putere“, din cînd în cînd, verificînd personal, încorporarea în sol a seminței de secară. Cum era și firesc, am stat de vorbă și cu cineva din conducerea cooperativei. Aurel Fărăuș, vicepreședintele, ne-a informat asupra stadiului în care unitatea se găsește în campanie. — Exceptînd suprafețele pe care avem porumb, din 200 de hectare e arată, pînă astăzi, o suprafață de 100 de hectare imediat ce condițiile ne vor perșimite, adică solul va avea umiditatea necesară, vom începe semănatul griului. Mai avem de eliberat în jur de 10 hectare pe care avem porumb siloz, 5 ha cu sfeclă furajeră, 10 ha de trifoiște... Atenția aici trebuie îndreptată! De plouat, n-a plouat mult, umiditatea din sol nu de e propice unei germinații corespunzătoare. Dar, trebuie ca timpul prielnic pentru însămînțări să ne găsească „la start“, pregătiți în fiecare clipă. E bine să arăm ogorul pentru a fi însămînțat cu porumb la primăvară, însă urgența primă e grîul. Tractoarelor trebuie să le facem loc să pregătească terenul pentru această cultură. In hotarul „Baia“, terenul e arat pe o suprafață de 19 ha. Mai trebuie discuit și grăpat. Pentru aceste lucrări au fost trimiși aici mecanizatorii Alexandru Blaga și Petru Cosma pe care i-am găsit „visînd că tractoarele lucrează singure, pe bază de telecomandă“. I-am trezit noi din dulcele somn de la orele 17 la umbra tractoarelor. E adevărat că în „Lazuri“ au discuit 12 ha în aceeași zi, și, poate oboseala și-a spus cuvintul, însă de acolo au plecat la orele 13 (afirmația vicepreședintelui). Dacă în majoritatea lor covîrșitoare, mecanizatorii sunt aceia care dau nota calității producției, lipsa de răspundere a unora trebuie să constituie un semnal pentru ceilalți. Conducerile brigăzilor trebuiau să-și organizeze manieră, incit, în munca de așa următoarele zile, întreaga suprafață destinată vnsămînțării griului să fie pregătită. 1. MUREȘAN Arături! Sarcinile de plan și angajamentele la export depășite Colectivul de meșteșugari de la cele patru cooperative din cadrul U.J.C.M. Zalău, s-au străduit ca sarcinile de plan, cât și angajamentele asumate la export să fie realizate și depășite în fiecare perioadă. In acest sens s-a urmărit introducerea în fabricație a unor noi produse, conform cerințelor pieții externe, căutînd, totodată, valorificarea materiei prime locale. Spre exemplu, scaunele cu împletituri foi porumb, de diferite topuri și dimensiuni, sunt foarte căutate și apreciate de către beneficiarii externi. Hărnicia meșteșugarilor stlăjeni iese și mai mult în evidență aruncînd o privire asupra cifrelor, care sînt semnificative. Concret, pînă la ora actuală s-au livrat suplimentar la export produse în valoare de peste 90.000 lei valută. In acest fel angajamentele asumate, aferente perioadei analizate, au fost substanțial depășită. Prestații suplimentare in construcții Lună de lună, lucrătorii din cadrul întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă au depus eforturi susținute în vederea realizării ritmice a sarcinilor de plan. Drept urmare, pe cele opt luni care au trecut din acest an, s-au obținut însemnate depășiri la majoritatea lucrărilor prevăzute a se executa in această perioadă. Prin mai buna organizare a muncii și folosirea intensivă a fondului de timp, la indicatorul prestații in construcții s-au realizat, peste prevederi numeroase lucrări, îndeosebi pentru diferite întreprinderi și instituții, a căror valoare se ridică la peste 733.000 lei. De la începutul anului și pina acum, s-au înregistrat rezultate bune și la alte activități, intre care transportul de mărfuri, salubrizarea orașelor, încălzirea centrală, administrarea fondului locativ etc. De subliniat faptul că volumul lucrărilor suplimentare, rezultate din aceste activități este de 665.000 lei. Toți salariații întreprinderii sunt hotărîți să muncească în continuare cu spor pentru a contribui in acest fel la realizarea înainte de termen a sarcinilor actualului plan cincinal. Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, ■ președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosirea și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și in fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte Banchet persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. In cuvintarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lata a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latinii, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii și ecuadorienii, ne unește credința noastră in prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constringere. . Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales in ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atit o națiune, cit și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținindu-se departe de zonele in care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor ființelor umane, cu excepția acelora care, in exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic și cultural al majorității, in mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale Continuare tn pag. a QI-a Cnvintarea tovarășului mu CEAUȘESCU , Mult stimate domnule președinte, $ . 9 K, Domnilor miniștri, ■ T1*Doamnelor și domnilor, Vizita pe care o întreprindem in" Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cu toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea Multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule președinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile Continuare în pag. a III-i Fiecare inginer, economist, tehnician sau maistru să rezolve o problemă tehnică sau economică care să conducă la o eficiență economică cel puțin egală cu salariul lui anual La Sectorul minier Surduc, în perioada scursă de la începutul anului s-au produs schimbări radicale în desfășurarea activității productive, schimbări care au influențat pozitiv indicatorii de plan. Spre exemplu, după lansarea la nivel de județ a inițiativei „Fiecare inginer, economist, tehnician sau maistru să rezolve o problemă tehnică sau economică care să conducă la o eficiență economică cel puțin egală cu salariul lui anual", conducerea sectorului, împreună cu comitetul sindicatului, sub directa îndrumare a comitetului de partid, au trecut la studierea problemelor ce trebuie rezolvate în subteran, întocmind din vreme tematica respectivă, cu repartizarea concretă a sarcinilor pe oameni. — Am avut în vedere — ne spune Nicolae Cosma, tehnicianul principal al sectorului — ca tematica să cuprindă probleme care să conducă la creșterea productivității în abataje, la îmbunătățirea calității cărbunelui și, în final, la sporirea eficienței întregii noastre activități economice. In această acțiune am atras toate cadrele vizate, încă de la întocmirea tematicii, din luna februarie a.c., creînd posibilități reale ca problemele să fie rezolvate la timpul stabilit. Am urmărit ca în fiecare trimestru, lună de lună, să obținem o eficiență economică care să depășească salariile primite de cadrele vizate. Și trebuie să recunoaștem că, prin eforturi susținute din partea personalului tehnico-ingineresc, am reușit să obținem eficiența scontată. Urmărind tematica cu problemele de rezolvat — compusă din trei teme mari — am putut constata, la fața locului, că ele vizează crearea condițiilor mai bune de lucru, creșterea randamentului pe fiecare post în parte, cât și îmbunătățirea sortului 30—350 m.m. De pildă, îmbunătățirea ,și perfecționarea metodei de exploatare, prin modificarea și adoptarea monografiei specifice zăcămîntului; lărgirea frontului de lucru la abataje (pînă la 40 m la abataje și 8 m la preabataje); asigurarea locurilor de muncă cu lemn dimensionat pentru susținere etc., a făcut ca productivitatea muncii să sporească față de anul trecut cu 9,6 la sută. Rezolvarea acestei teme aparține inginerului Iosif Savu, tehnicianului principal Nicolae Cosma și tehnicienilor Teodor Vale și Iulian Ciocmăreanu, în urma căreia, s-a obținut, pe 8 luni, o eficiență economică de 207.000 lei. De asemenea, pentru îmbunătățirea calității cărbunelui, concomitent cu reducerea consumului de exploziv, s-a întocmit un studiu de mărire a adîncimii găurilor de pușcare și a creșterii distanței dintre ele, care a permis schimbarea întregului sistem de pușcare. Autorii acestei inițiative și, bineînțeles, a rezolvării ei, aparține maiștrilor Cheța Isai, loan Popa, loan Pușcaș și Eugen Suci. Eficiența economică obținută, de la aplicarea în practică a măsurii și pînă la sfîrșitul lunii august a.c., se ridică la 130.000 lei. Economisirea materialelor și, în special a energiei electrice, a fost și este o altă preocupare a colectivului de mineri de la Sectorul Surduc. Principala cale de reducere a consumului de energie electrică pe tona de cărbune extras, a fost aceea de folosire la capacitate a utilajelor, în special a pompelor de evacuare a apelor din subteran, prin evitarea mersului în gol. Acest lucru a fost posibil ca urmare a raționalizării sistemului de evacuare a apelor prin dirijarea lor — prin curgere liberă— spre stația de pompare P-312. De asemenea, tot în tema respectivă a fost cuprinsă și scoaterea din funcțiune a motoarelor supradimensionate, înlocuindu-se cu altele corespunzătoare capacității utilajelor. Inițiativa, precum și materializarea ei, aparține maistrului electrician Alexandru Bujor, în urma căreia sectorul minier a economisit, în perioada scursă de la începutul anului, 66.000 kWh energie electrică. Fără îndoială că la Sectorul minier din Surduc, există un colectiv de muncă harnic, veșnic preocupat de găsirea de noi metode de lucru, mai productive, mai eficiente. Pe lângă cele consemnate mai sus, la rezultatele semnificative obținute pe primele 8 luni ale anului (894 tone cărbune net date suplimentar, 90.000 lei economii la prețul de cost și 113.000 lei beneficii peste plan), a contribuit în mare măsură crearea condițiilor bune de aeraj, aprovizionarea ritmică a abatajelor cu materialele și sculele necesare, precum și mai buna organizare a lucrului pe schimburi. Acestea au permis ca activitatea in subteran să se desfășoare în mod ritmic, sa se obțină, lună de lună, însemnate cantități de cărbune peste plan, în condiții de calitate sporită. Concret, in perioada analizată, unitatea a primit, de la diverși beneficiari, 78.156 lei bonificații la calitate. Intensa preocupare a cadrelor tehnico-înginerești de la Sectorul minier Surduc, pe linia materializării inițativei amintite, se poate observa și mai bine, dacă comparăm eficiența economică obținută în 8 luni, cu salariile primite de cadrele vizate. Mai exact, în perioada scursă de la începutul anului, eficiența economică obținută în urma aplicării în practică a unor măsuri tehnice și de organizare, a depășit cu 185.000 tei nivelul salariilor primite de cadrele tehnico-inginerești din unitate. . . I. DUMITRU. Rezolvării problemelor de eficiență - un flux continuu Se îmbogățește fauna cinegetică Preocupările conducerii Inspectoratului silvic Sălaj, sunt axate, pe lângă gospodărirea cu grijă a fondului forestier, și in direcția reîntregirii fondului de vînătoare. Pentru a scoate în evidență că avem un fond de vinătoare bogat, este suficient să amintim că în acest an au fost foarte multe solicitări, din partea turiștilor străini pentru a vina pe terenurile județului, în vederea reintregirii fondului de vînătoare (la vînat mic). Inspectoratul silvic s-a îngrijit pentru procurarea de fazani, de diferite varietăți. Concret, zilele trecute, în fondul de vînătoare Plopiș, au fost aduși 200 (bucăți) fazani de un divers colorit al penajului (roșu, negru, galben). Desigur, popularea cu aceste trei varietăți de fazani va da fondului de vinătoare Plopiș un plus de atractivitate.