Neamul Românesc, noiembrie 1921 (Anul 16, nr. 250-274)

1921-11-26 / nr. 270

ANUL ai XVT-Iea n l »70. ABONAMENTUL P* an an în țară. 160 lai pa șeasa luni . . 80 » p* trai luni ... 40 > pentru străinătate dubty 50 B-Ä&J BXEMPLAPIJL __ ^ST ' ....... ' ' Foaia Partidului Naționalist-Democrat TELEFONI REDACȚIA 12/80 ADMINISTRAȚIA 6/4 i Apare zilnic Director: N. IORGA REDACȚIA 88» Domnița A »a alat la & ADMINISTRAȚIA $U»«$a Li&neagu- Nost- 19 DIEI HR 6 01 Un publicist francez, d. Georges Bienaimé, pe care și legături de familie o fac a se interesa de Polonia, unde a fost de multe ori, așa încît o cunoaște adînc, a vorbit Duminecă la «Fundația Carol» despre această țară vecină și aliată. Conferențiarul a răspuns părerea că Republica înviată ar cuprinde prea mulți cetățeni de altă limbă La țară — afară de Galiția Orientală, plină de Ruteni, — sînt numai locuitori de aceiași rasă. Orașele erau încă din evul mediu un loc de strîngere al străinilor, dar proporția lor — nici la Lodz — nu e așa de importantă cum se crede. A doua observație a d-lui Bienaimé a privit pretinsa primejdie pe care o creiază Poloniei faptul că se află între doi mari și puternici vecini, represintînd chiar două rase rivale: Germanii și Rușii. Statul polon e, spune d-sa, destul de tare pentru a resista atacului ce i s’ar pregăti dintr’o parte și, din cealaltă. Țara e foarte bogată : în grîne, în lemne, în sare și petrol. Dar bogăția ei de căpetenie stă în altceva : în energia, în devotamentul patriotic al locuitorilor ei. D-sa și-a văzut avîntul atunci cînd, față de holdele pe care sovietele le aruncaseră asupra Varșoviei, chemarea la arme a avut răsunetul pe care istoria o înseamnă pentru Franța revoluționară amenințată de Austro-Germani. D. Bienaimé mi-a recomandat o alianță strînsă cu Polonia. I-am mers înnainte: această alianță există, și ea va rămînea, fără niciun scop de agresiune, dar gata să răspingă ofensiva care ar tinde să readucă în robie moscovită pe Romîni ca și pe Poloni. Refuzul Maiestății Sale Troțchi de a recunoaște dreptul românesc în Basarabia arată, azi, cît de prețioasă e această alianță. N. IORGA Ridicolul politic Ridiculul, adică osia ce merita rîsul, izvorăște din contrastul faptelor. Neapărat dar că in politică mai mult ca în oricare parte ridiculul apare cu mai multă putere. De la speculantul care petortază asupra binefacerilor democrației ba stă chiar în legaturi sufletești cu secte netrebnice, de la samsarul care îți vorbește de foloasele muncii, de la descreieratul care îți cîntă binefacerile moralei, de la analfabetul care îți laudă foloasele culturii, începe scara maioutului, ce se ridica in neofirșit [UNK] Stai da o parte și-l privești pe învirtitul care și-a preparat ani de-a lungul o situație pe care toată turneu o vede cu e da ridiculd, aur asupra căruia nu poți să faci mai nimic, dintr’un motiv foarte simplu - ridiculul e însoțit întotdeauna de o mare clasa de șiretenie. Spune cuiva că e ridicul e ceia ce face, și vei căpăta un raspuns la care nici nu te gindești, cel puțin iți va spune că o tumă întreagă e de aceiași părere ou dinsut. In politică, mai ales, ridicatul nu numai că e permis; de cele mai multe ori e slăvit ca o dogmă a capacității. Democratul care încaseaza sute de mii de lei pe an pentru că tea parte la niște știiințe de formata o sumă de societăți comerciale și care lucrează în dauna Statului, patriotul care își freacă mînile de bucurie ca și le-a atins de acelea ale unui trădător de neam; incapacitatea cocoțată care crede că e chemată sa dea o nouă direcție afacerilor publice, pentru a nu vorbi decît de ceia ce e mai aparent, se socot drept personalități marcante de Guvernămîrtt. Dar să luăm și altă calelatăl, îl vedeți cu toții în fața umiliților sai ascultători, tl vorbește de idealuri în politică, el, sluga banului, el, mi logat pe lingă dreptul pumnului, el, care găsia că țăranul român a intrat în luptă pentru desrobirea neamului ca o turmă inconștientă și ticăloasă, care n’a ascultat decit de ordin. Și tot el îți va mai spune că e nepăsător de tot ceia ce se poate vorbi pe socoteala lui, pentru că e deprins cu calomnia. Și ar voi, e ridicul a o spune ce nelegiuitul visează, el, din neamul pușcăriașilor din principiu. Asistăm la opera ridiculului, așa cum n’a mai fost văzută. Să sperăm că ea va conteni în scurtă vreme, să sperăm că ridiculul chiar va omorî pe toți aceia cari fără niciun pic de dragoste către țară o vor la picioarele lor, și o vor în toate chipurile și supt toate formele pe care ridiculul ponta să le îmbrace. Va veni însă momentul hotărîtor în care să se stîrpească ridiculul care visează astăzi să prafacă rîsul într’o deșuchiatâ tragedie. Q. D. Scraba. Germania binevoitoare In fine Cancelarul german a făcut cunoscut comisiei internaționale de reparații că va dovedi din nou bunăvoința ce o are de a plăti despăgubirile. Cu toate că procurarea de credite în străinătate pentru plățile despăgubirilor nu corespunde spiritului acordului din Londra, Germania este pregătită să recurgă la asemenea măsuri. Ziarele adaugă că industriașii consimt să conducă operațiunile de credit pentru a îndrepta starea economică și a elibera politica Guvernului de fricțiunile externe. mmamam taes mm ms sas [UNK]....... m ' —~ rm Ungaria amenință... Institutul pentru partea internațională casth's in William sîowy fi îmi!s zilele trecute d’a dovedit o inspriție remarcabilă. D. Baruk, a cărui donație a finanțat acest proiect, și d. Garfield, președintele Willisma Colligiului, merită felicitări penim inițiativa lor, și să apărăm să succesul lor va încuraja pe toți aceia cari cred că răspindirea acei înțelegeri coreste » chestiilor internaționale este una dintre esențialele datorii ale zile» de «zi, după ce pacea internațională și buna-voință reciprocă și prin urmare viitorul civilizației depind în mare măsură de o sslfaida înțelegere. Încercarea de la Williamstowa, n’o sperăm, va fi precursoarea unei importante mișcări educative. Tocmai fiindcă pianul a fost atDta laudibil și execuția lor, atît de reușită, mă simt îndemnat să atrag atenția asupra unui defect care a tulburat experimentul. Nu există șzi în Europa, cu excepția chestiei reparațiilor, o chestie mai importantă din punctul de vedere al păcii generale și mai viu controversată decît chestia Ungariei și a vecinilor ei. Această problemă a fost discutată la acel institut de contele Paul Teleky, fost premier al Ungariei. Nimic nu este mai natural, decît, ca el să fi presintat chestia din punct de vedere unguresc. Ei bine, însăși faptul că aceasta s'a putut peste tot întîmpla înnaintea unui Colegiu american nu arată ci de puțină înțelegere există în mijionul nostru pentru țările dunărene și pentru influența acestei situații asupra aspectelor mai largi ale păcii și progresului internațional. Niciodată nu s’ar fi putut întimpla ca protectorii institutului să invite un savant sau un om de Stat german să interpretase causa Germaniei față cu Franța fără a invita în același râng și un orator francez cere să expună cazul din punctul de vedere al țarii sale. Totuși, vederilor d-lui Teuzky, care reprezintă vederile unui Stat care in războiul recent a luptat împotriva Statelor Unite, li s-a acordat un monopol, iar causa Aliațior de ieri ai Americei, causa României, a Cehoslovaciei și a Iugoslaviei a rămas neapărată. Nu vreau nicidecum să protestez împotriva admiterii înnaintea unui auditoriu american a contelui Teizky sau a oricărui alt vorbitor maghiar la același nivel cu d sa. c’er putea poate invoca faptul că, în timpul cînd d. Teuky și-a ținut conferințele, nu era ratificată pacea între America și Ungaria. Dar ar fi gratuit să insistăm asupra acestui punct, de ordin mai mult tehnic. Eu cred că mai just și mai cu foioa ar fi fost sa se fi importat și un savant sau un om de Stat cu autoritate care să interpreteze ca usa României și a membrilor Micii Antanta și sa contrarmanteze astfel spusele oratorului maghiar. Im dau sama că unul sau altul dintre connaționalii miei ar putea dificulta această suggestie ca fiind prea laxă, și ar putea insista ca peste tot să nu sa permită niciun fel de propagandă ungurească în Statele Unite. Răspunsul la aceasta e, întîiu, pe, orice t’ar face, se va desfășură o imensă propagandă maghiară, care în multe cozuri nici nu este măcar așa de cler formulată ca in conferințele d-lui Teizky. Al doilea și principalul răspuns e că simpla suprimare a unei părți a controversei nu pres nta nica soluție. Netememim pretențiilor maghare, nesmperitatea și arabția megalomană a naționaliștilor maghiari s’ar fi putut scoate în evidență mult mai clar prin contrastul dintre afirmațiile contelui Teleky și o expunere a causei României și a celorlalte State. Intr’adevăr, nu propaganda ca atare este obiecționabilă. Orice educație se reduce la propagandă. Dar, cînd propaganda a sarpeazâ un monopol și se îmbracă în haina științei obiective, ea devine vinovată și de desprețuit. In lipsa unui raport stenografic al conferințelor d-lui Teleky, scopul miea nu poate fi să mei ocuprind pe rînd cu toate afirmațiile și argumentele lui, cetit numai extrase telegrafice, așa cum s’au publicat în presa din New-York. Dar aceste extrase au fost suficiente sa mă convingă pe mine sau pe oricine altul e familiar cu situația, că d. conte Teitky a profitat în deplină măsură de această oportunitate și a reușit să pună în circulație întreg stocul vechi a da argumente naționaliste maghiare. . Servindu-mă de ospitalitatea ziarului New York Times, care — credincios tradițiilor sala de tnitate—a deschis coloanele pentru acest răspuns, vreau să atrag numai atenția asupra unor anumite fapte neglijate de contele Teiky și să lamuresc anumite impresii create de spusele lui. Faptul culminant al situației este, și nu se poate insista în deajuns de mult asupra lui, ca în Europa Ungaria este singurul ,titat de la care în orice moment se poate aștejpta turburarea păcii internaționale. Pentru că Ungaria — in orice pas însă clasa pe care o represimă contele Tetzky—este impenitentă. Evanghelia acestei clase este militarismul; visul ei — revanșa; unica ei ambiție restaurarea, nu numai a monarhiei, ci a monarhiei între vechile granițe «integrale». Inainte de războiu, unsprezece milioane de Romîni și Slavi trăia în Ungaria supt dominația la nouă milioane de Maghiari. Rasele nemaghiare, cum o știe toata lumea, erau asuprite, prigonite și maghiarisate în modul cel mai nemilos. Ungaria s’a aliat cu militarismul prusian, fiindcă stăpînitorii ei îi spuneau că aceasta este calea cea mai bună pentru a ținea în supunere rasele străine. (Urmează.) Anton Bibescu Ministrul României (Traducere de Iosif Șchiopul.) d na Beuttner, soția d-lui dlr. Oscar Baultner, tronsor la Universitatea din Geneva. Avînd preșidenția pavilionului, d-na Bautner a făcut toate sacrificii îa posibile ca micul pavilion romănesc să se presinte numai cochet și mai atrăgător. Erau acolo expuse covoare naționale, vase cu ornamente romănești, cusături naționale, cămeși național«», etc., care au fost îndelung admirate de visitatori și asaltate de diferiți amatori de a le cumpăra. Dna Baatbavs*, îmbrăcată într-un frumos costum național, a stat în persoană, la pavilion, în tot timpul expoziției. Cităm printre donatori: d ne și d. Teki Ionescu, d-na și d. Toma Ionesca, d-na și d- dr. Bauttner, d-ra Rîmnice&mj, d-na și d. Măgăritescu-Grecianu, ministrul României la Berna, d. Aristide Blair, d. P. Negulescu d-na și d. Iancovici, d-na și d. Paul Fiorescu, prim secretar de aigație, d. Cioroneanu, consul al României la Berna, d na și d. Alex. Cusin, atașat comercial, d. Pokol, atașat de legație, d-na și d. Damian, cancelariul legatimnei din Berna, d. I. Mătăsaru, secretarial Agenției economice române, etc. A fost păcat că splendidele lucruri oferite de d na și d Teka Ionescu au sosit din țară după închiderea exposției, însă ele au fost expuse pe urmă, prin griji d-nei Beuttner, în unul din magazinele din Geneva, și vîndute în același scop de binefacere. Exposiția a fost visitată și de d-na și d. profesor N. Iorga, cari se aflau la Geneva, cu prlejul unei conferințe pe care d. Iorga a ținut-o la Universitatea din Geneva. D na și d. Ioga au felicitat călduros pe d-na dr. Beuttner pentru lăudabila sa inițiativă. O expsiție românească la Geneva In ultimele zile ale lunei Octombre o., a avut loc la Geneva un bfrciu internațional al tuturor națiunilor in folosul biroului de binefaceri din Geneva. Frumoasa inițiativă a avut un deplin succes. Alături de pavilioanele diferitelor cantoane elvețiene,bogate în lucrări de țesături naționale, și de fel de fel de fabrioate ale industriei casnice, s’au putut admira exposițiile de artă ale fiecarii națiuni. In parte, de la obiectele multiple și prețioase ale Statelor Unite până la produsele proprii alerelor mai mici State din Europa. România a avut onoarea de a fi și ea represintată print’an pavilion la această operă internațională de binefacere, și acest fapt a fost datorit numai muncii neobosite și patriotismului unei inimoase Romînce, distinsa Buciimatî. Sîmbătă, 26 Novembre 1921 Buletinul Zilei Șirii la sarwutgrtii Moartea lui Emil Boutroux Sa anunță moartea lui Emil Boutroux, cunoscutul erudit și membru al Academiei franceze și al Academiei de științe morale. In 1888 Boutroux fu numit profesor de filosofie modernă la Sorbona, după ce s’a distins la școala normală Boutroux s-a născut în Paris la 28 iulie 1815. In 1877 el scrise o introducere la un volum asupra filosofiei grece și șase ani mai tîrziu își stabili reputația internațională prin publicarea studiului sau asupra lui Socrate. Ca fondator al științei morale, Boutroux va fi întotdeauna amintit pentru marea sa operă«De la contingence des iois de la nature» lucrare care conține oheia filosofiei sale. Desarmarea examinată din nou In urma cererii d-lui Briand, comisia formată din plenipotențiarii celor cinci Puteri va discuta, Miercuri de dimineață, chestia desarmării pe uscat, astfel ca această chestie să fie cu adevărat hotărîtă înnainte de plecarea primului ministru francez. D. Briand va părăsi Washingtonul, joi dimineața. Ruperea tratativelor pentru independența Egiptului Delegația egipteană asta a fost în Anglia pentru a trata în chestia independenței Egiptului, întorcîndu-se la Cano, a publicat un manifest prin care anunță ruperea negocierilor din causa intransigenței Guvernului britanic. Nouă turburări la Belfast Sinteiniști continuă a provoca turburări la Belfast. Azi dimineață au fost atacați muncitori cari se duceau la lucru. Au fost șase morți și mai mulți răniți. Italia și armamentul naval Delegatul italian în comisia de nouă a expus că păstrarea submarinelor este necesară Italiei, deoarece posiția financiară a Italiei nu i îngăduie să-și clădească unitâți mari navale în momentul de față și, pe de altă parte, Italia trebuie să-și păstreze în Mediterana o forță egală cu aceia a Marilor Puteri. Știri diferite Guvernul polon a trimes la 19 Novembre pdtru nota Rusiei, ycru neind aplinirea tratatului de pace din Riga. După cum declară ministrul de Externe polon Skrmuath, ultimul ordin a lui Troțchi către armată, care era osti Foamei, ar fi dat prilej la trimeterea acestor note. Din Elveția nu anunță că în Ghma s’er fi retras toți miniștrii din causa crisei financiare. La noi nici ajungind la faliment nu se intimpla așa ceva. Contradicța pe care o vede «Luptătorul» între părerile d-lui N. lor ga da acum și cele de acum «un an doi», e același pe care o poate avea un om despre o floare pe care o vede pe ramura și între aceiași omd, ajunge ofilită, la gunoiu. D. dr. Cantacuzino din București ,a fost ales corespondent extern al Academiei de medicină din Paris. Doamna Haarieta Gavriletou va ținea conferința 81 «Muirea femeii» in seara da 26 Novembre oarele 9, ia Fundația Caroliu, iar nu la 24, cum fusese stnunțat. Organisațiile naționalist-de imocrate sunt imunoștiințate că s’a scos pentru anul 19^2 un calendar de părere al partidului, și le rugam in același timp a comunea,pe cît se poate mai neîntârziat, casierului secției Ilfov, ia redacția ziarului «Neamul Romănesc» numărul de care au nevoia. Se anunță oficial că suma de 500 milioane, cu scadența la 15 ianuarie, va fi plătită de Germania. Administrația ziarului nostru anunță că încasatorului N. Manciu i s-a ridicat dreptul de a mai încasa în contul ziarului.