Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-28 / nr. 244

REDACȚIA și AC­ȚIA Strada Domnița Anastasia. 6. TELEFOANE. Redacția ....... 12/60 Administrația :.... 5/41 Director: N. IORGA Foaia Partidului Nationalist-Democrat Apare zilnic Redactor-șef: ALEX. CUSIN ABONAMENTE• Pe un an in țară. . sftil Lei Pentru preoți și învăț. 120 . Pentru studenți. . . .­­00 „ Pe șase luni.................80 » Pe trei luni.................40 „ Pentru străinătate dublu. Cel care pleacă Lloyd. George a părăsit postul pe care La ocupat, ca o vervă de acțiune extraor­dinară și ca un talent superior, în acei ani ai războiului și în aceștia de după război, cari vor fi socotiți în istoria An­gliei ca grei printre cei mai grei. Pleacă azi din causa gre­șelilor sale ? Demisia sa este oare efectul imediat al nereuși­tei în Orient a unei politice care voia să înlocuiască Turcia, socotită ca putredă, prin aso­ciație între imperialismul gre­­­­cesc și sistemul de ocupație englez în Mesopotamia? Și mai ales e convins el că a­­ceastă politică nu era bună în principiu și că neizbînda pe care a întîmpinat-o era fatală? Incapabil de a se în­țelege cu Franța, care vedea de mult într'însul un dușman, gata să-i iasă în cale la orice răscruce, ori de era vorba de Rusia, ori de se presinta chestia despăgubirilor germane, ori de răsăria ofensiva lui Mustafă Chemai, a făcut el un sacrificiu liber consimțit pentru a permite acel acord care singur garantează resul­­tatele păcii față de dușmanii ei învierșunați? Atitudinea fostului preșe­dinte de Consiliu față de suc­cesorul său și de opinia pu­blică, pregătirile lui pentru campania electorală arată, din potrivă, convingerea celui căzut că pe calea cea dreaptă se află el și mai ales că el avea mijloace, chiar de a re­para greșelile făcute, care lipsesc înlocuitorului. De fapt politica lui nu pleca din vre­o concepție. Era acelaș empirism pe care toți condu­cătorii Angliei l-au întrebuințat in problemele externe mai mult decit în cele interne. Tot­deauna era gata să ieie și alt drum. Dar, în orice situație, el ținea sus prestigiul țerii sale. Și găsia neuitate cuvinte pentru a vorbi în numele po­porului său, cuvinte care în același timp ■, erau profund umane. Cine cunoaște istoria An­gliei știe că rare ori Minis­terele au căzut pe chestii mari și din motive superioare. Me­canismul de partid e acela care determină căderile. El poate însă , după schimbări neașteptate să provoace reve­niri neașteptate. De la Pitt la Palmerston, de la Palmerston la Lloyd George. Cei cari contează pe o altă politică engleză se înșeală deci. Anglia are una singură: a egoismului vigilent care știe să subordoneze rigiditatea con­cepțiilor verificării pe­ care o aduc faptele. I. IORGA 8»!TMTMM,?wjaBBM88as»aMSKgB8B^sa^ajgBiMtrasaagi!5^stagE8B^a5ga3aaBa8Msa8jSi!iETOMS.<Bi>!iai^ PARLAMENTUL Os rispis la jiiis műi Ieri, la Cameră, s’a făcut aceas­tă întimpinare : D. N. Iarga. Eu am pus o între­bare. Tot ceia ce aveam de spus a fost în formularea de ieri. Un de­putat din Camera maghiară a de­clarat că este gata să dea Ardealul luptînd cu toate forțele cerești și subterane. Declarația aceasta este și insolentă și ridicolă și vreau să știu dacă ministrul de externe cre­de că d. Szilágyi nu merită alt răspuns decît acela că acțiunea d-sale este pe atît de ridicolă pe cit de insolentă și să afirma cu a­­utoritatea locului în care se gă­sește că noi unde suntem­ stăpîni pe dreptul nostru.. (aplause pre­lungite) sintem­ în stare să și ră­­minem în ciuda orișicui (aplause prelungite). In ceia ce p­rivește greșelile de politică internă care s’ar putea face aici la noi de unele partide, eu sînt convins că ele ar aduce o căință adîncă acelora cari le-au săvîrșit, în momentul cînd ii s’ar impune de un instinct mai puternic de­cit orice interes de partid să stea a­­lături de întreaga nație românească ca sî apere, chiar în contra pro­priilor lor cuvinte, un drept care este al nostru al tuturor. (Aplause prelungire și ndelung repetate). ** * După declarația d-lui Iorga, la care întreaga Cameră s’a asociat cu căldură, d. Matei ține să ex­plice și d-sa din partea Ardeleni­­lor­ liberali cum stă... chestiunea, dar căutînd să critice din nou a­­titudinea partidului național, în ce privește încoronarea, primește a­­ceastă ripostă meritată din partea d-lui profesor N. Iorga: «Dar nu de asta este vorba. Vă mîncați Ardelenii cum s’ar mînca oamenii de rase deosebite». O bună impresie face declarația francă a d-lui Ș­tudor Iosef, din partea partidului național maghiar care asigură România de toată «cre­dința și supunerea ungurilor și se­cuilor, azi cetățeni rom­îni». Spre deosebire de d. Matei, un alt ardelean din majoritate, d. Ga­­vril Trifon face un apel la unire între toate grupările politice vechi și noi ale Ardealului. Sincere au pă­rut și cuvintele de protestare con­tra celor de la Budapesta ale d-lui I. Bugnariu socialist-național din Ardeal. D. Răuțiu, în numele Bu­covinei a arătat că bucovinenii „consideră actul încoronării, ca o încoronare a jertfelor aduse pentru unire de neamul românesc“. D. N. Iorga a ținut să nu treacă acest moment fără a se auzi în Parlament și părerea partidului na­țional din Ardeal în chestia celor spuse contra Romăniei în Camera ungară și a cetit, prin urmare, de­clarațiile d-lui Mihai Popovici a­­supra acestei chestiuni făcute unui ziar din Capitală și anume: „Ori­ce încercare a ori­cui de-a se atinge de frontierele noastre ne va găsi gata să le apărăm cu ori­ce sacrificii. «Intri o astfel de eventualitate ne-am uni și cu dracul. Cei ce s’ar încumeta să încerce așa ceva, și ar culege măselele pe frontieră». *îH * In sfirșit d. ministru de Externe Duca răspunzînd d-lui Iorga, a ți­nut să arăta de la început că e de perfect acord cu d-sa că dis­cursul deputatului maghiar Szila­­ghyi în Parlamentul din Budapesta nu merită alt răspuns de­cît dis­prețul nostru. Sărbătorirea de la Alba-Iulia, adaugă d. Duca, a fost nu numai la coronarea unui rege iubit, care într’un moment istoric al evoluției neamului nostru a știut să întru­ peze aspirațiile cele mai scumpe ale neamului romînesc, dar această sărbătorire a fost și încoronarea străduințelor de veci ale poporului român, a fost încoronarea dreptăți seculare a causei noastre (aplause prelungite), dreptate seculară do­­bindită și prin jertfele vitejești ale tuturor romînilor, cari au luptat și sau jertfit pentru neamul lor. ț Și atunci, d-lor deputați, veți în­țelege că un act de o asemenea im­portanță istorică și de o asemenea măreție nu poate să fie nici în­tunecat, nici atins măcar de ceia ce poate vorbi un deputat oarecare in parlamentul ungar. D. Duca nu s’a putut stăpîni să nu atace, cu acest prilej, partidul național, ceiace a micșorat în parte solemnitatea momentului. Reținem totuși și­ aceste pasagii interesante din declarația d-sale care arată că Guvernul este decis a avea păn’ la sfirșit atitudinea fermă necesară față de inso­ențele Ungurilor din Budapesta și anume : «Cu aceasta ași încheia cele ce am avut de spus, dacă cuvintele deputatului Szilaghyi­n,ar fi fost rostite, fără protestare, in Parla­mentul unei țeri și în fața repre­­sintanților unui Guvern, cu care România este în raporturi diplo­matice. Am văzut între altele că s’ar fi rostit de deputatul Szilaghyi următoarele cuvinte : Noi însă ne vom folosi pentru schimbarea a­­cestei granițe de orice mijloc legal și ilegal pe față și ascuns, pămin­­tesc și subteran, dacă place sau nu vom pune în mișcare toate mijloacele pentru a schimba această graniță. Guvernul ungar știe că în limi­tele tratatelor actuale sîntem gata să întreținem cu dînsul raporturile cele mai bune. Voiu pune să se cerceteze dacă aceste cuvinte au fost într'adevăr rostite și desigur că dacă ele au fost rostite, asemenea atitudini a­­trag după ele consecințele lor.» 1­­u­ralii is­­mim lipii Ieri, la Cameră, d. deputat D. V. Ioni a făcut următoarea in­tervenție pe lângă d. ministru de Justiție, în favoarea chiriașilor nedreptățiți prin numeroasele e­­vacuări din ultimul timp . Ziarele publică o cerere a Ligii chiriașilor, prin care, — referindu­­se la cifra evacuărilor pronunțate de instanțele judecătorești con­form legii votate de acest Parla­ment, cifră pe care a fixat-o pe rînd la 30.000 și la 150.000 de­ ca­șuri,­ cere să se suspende prin­­tr'un­ articol adițional orice eva­cuări. Legea prevede ca singur motiv de evacuare, imposibilitatea pro­prietarului, locuind în imobil, de a avea locuință pentru familia sa. Un amendament propus de d N Iorga — singura sa intervenție in această legiferare — fixează dreptul la o cameră pentru orice membru al familiei care a trecut de zece ani. întrebăm pe d. ministru de jus­tii­e "■ Este posibil ca această măsură dreaptă, — căci intre, doi avînd drept la condiții elementare de locuință, proprietarul trece în rîn­­dul întâia, — să fi provocat un număr așa de mare de evacuări ? Sau organele judecătorești au dat altă interpretare de­cît acela care poate fi spiritul legii ? In acest caz nu crede d. minis­tru de Justiție că în folosul chi­riașilor săraci, cari sunt singurii interesanți față de bogații exploa­tatori de imobile, este întradevăr cazul de a se aduce, înnainte de închiderea acestei sesiuni extraor­dinare, articolul adițional cerut, păstrîndu-se în dreptul lor numai proprietarii a căror familie n'are unde se adăposti ? Poli Man Fii, li lui SlIÉfl Cind s’a constituit Guvernul li­beral chemarea d-lui J. Th. Fiorescu în fruntea ministeriului de justiție nu a însemnat altceva de­cît tre­cerea magistraturei supt tutela politică a partidului liberal. Domnul Fiorescu, fost mare elector, trebuia să garanteze alegerile și să disci­plineze pentru acest scop magis­tratura. Dovadă că a disciplinat-o au dat-o chiar alegerile generale, care au atins recordul fraudei și a violențelor de tot felul. Dar cu aceasta s’ar fi părut rolul d-lui Fiorescu îndeplinit. Magistratura putea din instrument electoral să devie o împărțitoare de dreptate și de ordine, iar d-l Florescu putea să se întoarcă la ocupațiile sale obișnuite. Și cu toate acestea nu fost așa, Ministrul Justiției a con­tinuat opera­ sa de vădită influen­țare a magistraturei. D -sa, care e și un prieten al marei finanțe, a trebuit să ră­mîie, pentru ca să puie magistratura și supt tutela băncilor și a speculanților. Se cunosc mu­tările de magistrați, precum se cu­noaște și recenta afacere Stoian. Din cenușă pasărea Phoenix a Bănci Național a reînviat. ** •» La Botoșani parchetul a des­­­coperit niște fraude c­u contin­­gentarea vitelor și cerealelor, în oara erau implicați primarul, un comisar, cîțiva măcelari ai bine înțeles și cîțiva mari negustori și Mad­­am­ Guvernul a procedat din prima zi cu o severitate surprinză­toare. A dispus anchetarea cașului, a suspendat pe primar și a lăsat mînă liberă parchetului să aresteze pe cei vinovați. Un comunicat concis dar foarte precis a apărut în „Vii­torul“, magistratura respiră ușurată și se puse liniștit pe lucru, avînd de astădată prestigiul nepătat. Iată însă că marea finanță a­­menințată de mandatele de adu­cere ale bravului judecător Pilat se văzu silită să intervie. Legile vor fi ele bune pentru cei săraci și pentru cei fără sfinți la București, dar pentru îmbogățiții de război și pentru speculanții în mare stil, ele nu sînt de­cît un most­­el ce trebuia arestat ca autor moral al fraudelor era directorul fabricii de zahăr din Ripiceni, om foarte bo­gat și cu întinse relații în lumea noastră politică. Și de­oare­ce în consiliul fabricii se găsește și un mare jurisconsult liberal, afacerea trebuia clasată imediat. Ministrul de justiție fu informat de astă dată de către acei cari erau direct sau indirect implicați în fraude și după o intervenție violentă la magistrații botoșeneni, mandatul de arestare a­ directorului de fabrică de la Ri­piceni fu anulat. Iar cînd judecă­torul căruia i se luase delegația de jude instructor îndrăzni în tim­pul unei noi delegații să aresteze pe acela care sfidase magistratura și cheltuise aproape două milioane pentru liberarea sa, el se văzu a­­menințat cu o anchetă și cu o ... înnaintare. Judecătorul primi an­cheta dar refusă înnaintarea d-lui ministru de Justiție, precum refusă și ori­ce fel de intervenții valutare, din partea acelora cari știu că o intervenție la București costă mai scump, de­cît o împăcare în pro­vincie. Gajul de la Botoșani e unul din puținele cozuri cînd politica și ba­nul caută să violeze legile și să păteze magistratura. Dacă mai a­­vem o magistratură—și atitudinea demnă și reală a magistraților din Botoșani ne face să credem că o mai avem—aceasta se d­atorește numai spiritului de jertfă pentru dreptate­a judecătorului. De aceia, din respect pentru o magistratură care își înțelege datoria, Guvernul ar trebui în sfirșit să scoată ma­gistratura de supt tutela conru­­pătoare a politicei de partid și a speculanților atotstăpînitori. I. S. G. 1 15a [as» BULETINUL EXTERN Demisia Guvernului Italian Ia urma ultimatului pe care fasciștii l-au trimis d-lui Facta, Gu­arnu­l italian și-a dat demisia. CB*»'Campania electorala la Anglia ÍIeri Bmar Lin a rostit primul său discurs ci Prim-Ministru, în propriul său cerc electoral din Glasgow. El deschise cuvântarea prntr'un apel al Gu­vernului către națiune, arătumd că basa acestui Guvern va fi liniștea, statornicia și îngrădirea administrației în afacerile fern­­­ații în interior cit și în afară. Programul de alegeri al partidului muncitoresc, a fost publicat. Acest program intervine în favoarea re­­nsultei tratatelor de pace. Prevede crearea unui fond pentru plata datoriei de războiu prin imposite asupra averilor care trec de 5 mii lire sterline. Veniturile mai mici de 250 lire sterline sunt scutite de imposite. Se vor impune proprietățile rurale. Prevede naturalizarea minelor și a căilor ferate cu controlul sporit al lu­crătorilor. Tot astfel și un plan pentru naționalizarea locuințelor. Cere pensii mai generoase. Manifestul în­cheie prin declarațiunea că programul muncitoresc este cel mai bun meterez împotriva răzvrătirilor violente și a războiului de clase, el nu este nici bolșevist nici co­­munist, ci un program de bun simț și dreptate. Conferința orientală de pace Invitațiile pentru conferința orientală de pace nu s-au trimis încă, deoarece mai există divergențe în această privință între Franța și Anglia. Ambasadorul francez din Londra a primit o notă prin care Guvernul englez revendică dreptul de a invita la conferință. Nota mai cere invitarea S­atelor-U­nite l­a A­ni­ei. G­uvernul frances n’a răspuns încă la această notă. Gresia nu demobise ajutrai* știrilor lansate la prăsi străină, Grecia nu demobilisează armata. C dating­antele mai vechi numai au fost trimisa la vatră și vor fi înlocuiți cu volun­tari. Grecia nu va demobilise da cît după încheierea păcii. Activitatea fasciștilor italieni Congresul fasciștilor din Neapole a fost dictată intrerupt. Majoritatea dintre cei 40 000 de participanți au plecat din Neapole. Nu se cunoaște încă adevăratul motiv. I Giornale di Roma* sfătuește pe fasciști să nu dea hotărîri pre­cipitate, și să aștepte redeschiderea camerei. Bas­sa la la Palis! Una. In prima ședință a sesiunii de toamnă a Parlamentului, minis­trul de Externe Binaș a făcut un lung exposeu cu privire la politica externă a Cehoslovaciei. După ce a declarat că noul Guvern va urma aceeași politică externă, a arătat că la conferința de la Praga represintanții Româ­niei, Iugoslaviei și al Poloniei au recunoscut că chestia austriacă in­teresează în primul rînd Cehoslovacia. Beneș vorbește apoi de protocolul de la Geneva, unde a triumfat politica cehoslovacă și unde s-au distrus legendele cum că situația­rea economică și financiară a Austriei se datorește faptului că fosta monarhie a fost ciopârțită și că Cehoslovacia lucrează contra intere­selor Austriei. Ministrul de externe face apoi, o dare de sumă asupra întrevederei de la Veneția cu Schanzer, cind s’au discutat toate pro­blemele ce interesează Europa centrală. Cu acea ocazie, spune Beneș, s’a dat cea m­ai buna desmințire legendei cu privire la pretinsa rivalitate poitică d intre Italia și Ceho­slovacia. Beneș e convins că Liga Națiunilor a îndeplinit o operă admi­rabile care înseamnă un nou pas spre constituirea ei definitivă și recunoașterea ei ca instituție internațională. Urnim mi lipii isiiül li Aleii Se anunță descoperirea unui complot politic la Atena. In legă­tură cu aceasta prințul Andrei, fratele ex regelui Constantin, a fost expulzat din Grecia de comitetul revoluționar pe motiv că e implicat în această afacere. Fostul ministru de Externe Baîtazi și fostul ministru de Interne, în cabinetul d-lui Gunaris, d. Vozikis, au fost arestați. Boala lui Mustafa Chemai Mustafa Chemai suferă de o boală gravă de urechi. El s-a reîn­tors la Angora.­­ Administrația turcească în Tracia Se anunță că până la 20 Novembre întreaga Tracie de răsărit va trece supt administrația turcească.

Next