Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)
1922-12-01 / nr. 272
ȘTIRI Delegația sovietică la Lausanne a pornit răspunsul puterior aliate la cererea sa de a părticep la toate lucrările conferinței. Franța, Anglia si Italia declară In unanimitate că mențin nota trimisă de d. Poincare In ziua de 14 Novembre invitînd Rusia să participe numai la negocierile asupra strimtorilor. Suveranul va pătrăsi Capitala Sîmbătă spre a se duce la Sinaia. Ministerial de Interne ne trimite următorul comunicat: * Știrea dată de un ziar de sară *Că bolșevicii ar fi executat 1 grăniceri români la Tirasopol este Inexactă. In realitate bolșevicii au capturat câțiva grăniceri români care se aflau in niște plate ce au fost luate de curent și duse pe malul celălalt al Misirului, insă toți au fost puși in libertate și astăzi se găsesc la pichetele lor. La Cluj studențimea creștină s’a decit la acte din cele mai reprobabile contra colegilor lor evrei Intr’o țară civilisată, in care drepturile la viață ale fiecărei confesiuni sunt recunoscute prin legi astfel de gesturi constituesc o scadere și regretăm că numai prin astfel de mijloace știai să răspundem la jignirile care eventual ni ne aduc. Se aduce la cunoștința Membrilor Comitatului județean de Ilfov al partidului naționalist democrat cu întrunirea htrărită pentru ziua de Duminecă 3 Decembrie termină pentru Duminecă 10 Dec. orele 3 p. m. Fiind vorba despre chețiuni de organisme partid toți membrii Comitetului eintrugați ei participe. Pentru înfăptuirea colaborării studențimii cu Liga Culturală comitetul de acțiune chiamă la o mare întrunire, pe studenții și studentele tuturor școlilor superioare. întrunirea se va ține la Universitate Luni 4 Decembre 1922 oara T0 dimineața. Domnii studenți cari vor să la lămuriri prealabile, sau cari vor să se înscrie să vorbească la tntrănire, sunt rugați să vină Vineri 1 Decembre oara 9 sara la Liga Culturală (Strada Banu Mică-Ia, n- I) pentru stabilrea unui program unitar și concis. E vorba ca la 15 Martie 1923 să înceapă lucrările pentru ca vasta cazarmă „Cuza Vodă" de Capitala, căreia i se va adăuga un etaj să fie amenajată într'un Cămin care va adăposti peste 2.000 studenți. Acolo se va face un adevărat cartier studențesc, cu restaurant, bibliotecă, cinematograf, săli de lectură și de sport. Aprobăm din inimă această măsură excelentă și dorim ca lucrările să nu »ufeze nicio întîrziere, astfel ca la toamna viitoare să poată locui în el studenții cari in present stau în așa zisele „căminari” nehigienice, sau plătesc cite 1000-1500 lei o cameră in oraș Rador anunță câ Cicorin a plecat la Moscova. Cursurile Institutului Sud- Est european vor urma între 27 Novembre și 2 Decembre c. astfel: Joi 30 Novembre c. va avea cursul său de limba bulgară In sula Villa a Universității între carele 2 și 3 p. m. d. Șt. Berechet. Vineri 1 Decembre c. va avea cursul său de traduceri din clasici și istorici ruși în sala IX-a a Universității, între carele 2 și 3 p. m., d. Șt. Berechet. Sîmbătă 2 Decembre c. va vorbi despre: «Tracta din punct de vedere geografico geologic» în sala mare a Casei școalelor, intre carele 6 și 7 sala, d. profesor Murgoci. Funcționarii publici vor ține In ziua de 3 Decembre ora 9 dim, o întrunire în sala «Eintracht» din ttr. Dionisie 64. S’a depus la Prefectura Poiției un guler de blană găsit pe stradă in seara de Duminecă 25 Novembre curent. Secretar de redacție < O. V. EACOASA NEAMUL ROMANESC Spectacole Joi, 30 Novembre TEATRUL NAȚIONAL—seara „înșiră-te Mărgărite”. TEATRUL URIC. — «Mireasa vândută». TEATRUL REGINA MARIA.— «Țarina». TEATRUL POPULAR.—«Două orfeline». TEATRUL MIC.—«Domnișoara Mama mea». EXPOSITH II De la Parlament Preotul Vasile Lucaciu, care în timpurile ribiei ungurești a fost unul din fruntașii luptători ai Rumiînilor din Ardeal și un mucenic al causei naționale, merita de sigur o altă cinste a memoriei sale, decit aceia pe care i-a făcut-o ieri Camiera liberală. C. I. Brătianu n'a găsit pentru marele dispărut decît cuvinte banale, spuse și acelea fără nicio simțire, iar d. Orleanu, președintele Camerei, a cetit răpede și cu obișnuitele d-sale îngăimări cîteva amănunte biografice... Au mai ținut să vorbească despre Vasile Lucaciu d-nii: Leonte Moldovan, Iorgu Toma din Bucovina și Gavril Tripon din Ardeal. D. Leonte Moldovan, specialist - socoate d-sa — în cuvîntări naționale, a rostit cîteva frase care de data asta n’au fost nici măcar sforăitoare, d. Iorgu Toma ar fi putut să tacă fiindcă n’a spus nimic, iar d. Gavril Tripon a găsit în adevăr accente sincere și vorbe frumoase pentru amintirea vechiului său tovarăș de luptă națională. Cerînd cuvântul și deputatul maghiar d. Sandur Iosif, d. Orleanu i l-a refuzat. O intervenție energică a d-lui Iorga, susținută apoi și de majoritatea liberală, a silit pe d. președinte să acorde cuvîntul deputatului minoritar. Și după ce deputatul a vorbit, nespunînd lucruri je gitoare la adresa noastră, va fi văzut și d. Orleanu cît de lipsit de acte în conducerea desbaterilor Adunării. • » La alegerea vicepreședinților s'au petrecut lucruri interesante Mulți deputați din majoritate scrîșniau de dinți, dar au votat cum le ordonase stăpînul; numai puțini au indrăznit să calce porunca. Au fost realeși vicepreședinții din trecuta sesiune, căzînd doi candidați fără noroc la înnalte situații în Cameră: d-nii Istrate Micescu și Simion Mîndreacu. Alegerea secretarilor și a chestorilor a dat naștere la incidente— unele penibile. Un tînăr deputat a îndrăznit să strie confraților săi liberali : «Trăiască mamelucii»..., părere pe care o împărtășim și noi. Pentru alegerea delegaților la Consiliul Casei de depuneri și consemnații și In acela al Casei dotației oștirii scaunul preșidențial a fost ocupat de d. vicepreședinte Meteru. Lipsit de orice autoritate în Cameră, sunt conducerea d sale lucrurile s’au desfășurat în chip scandalos. Votau 10—15 deputați și apoi se proclamau aleși cei hotărîți de Guvern cu peste 100 de voturi.. In vreme ce așa decurgeau lucrările Adunării deputaților, pe banca Guvernului își etala importanta sa persoană doar bietul domn Coama... Dacă între dînșii nu se rușinează domnii membri ai majorității, dacă prezența opoziției nu le impune o cît de slabă respectare a ordinei și legalității, măcar de ochi celor 1m tribune ar trebui să procedeze altfel Ce ideie își vor fi făcut spectatorii din tribune și ce vor spune apoi pretutindeni de parodia unei vieți parlamentare ca aceia ce ne-o oferă astăzi «aleșii» d-lui Brătianu ? c ® «1 La sfîrșitul ședinței de ieri, un domn deputat Oroveanu de pe la Romanați, fost chestor și acum mazilit timp de un ceas a ținut o cuvîntare, cum numai d. Giurculescu ar fi putut-o rosti. Cu avere de matador, și cu încruntări ale figurii, de părea cîte odată însuși Macbeth, acest domn a criticat biroul parlamentului averescan pentru risipă cu bugetul Camerei, căutînd să dovedească nici mai mult, nici mai puțin decît că d-sale se datoresc o mulțime de economii făcute. Au protestat foștii săi tovarăși de chestorie, iar d. deputat Iancu eseu de la Romanații a strigat: «Da să nu vorbești de cinste. Ai luat 32 serii de mărci poștale de ale încoronării. Ai schingiuit lumea. Eu te-am ales și-mi pare rău acum ! Te-ai tîrît în genunchi ca să te aleg !» Au curs apoi între deputații majorității împărțiți în tabere un potop de acusați și de invective. Scena aceasta a fost una din cele mai urîte din cîte s’au văzut în Camera românească. * e « A apărut: «Tratamentul hidromineral boalelor de femei», de profesor Daniel și Gh. Bâltăceanu. BURSA azi, Joi 30 Novembre 1 Leul este 9.00 al C. La Ateneu: Schweitzer- Cumpănă, pictură. La Mozart: Denise Iordănescu, pictură flori S’a pierdut Novembreac. Un cîine mare roșu, rasă englesă, avînd următoarele semne: urechile lungi, coada scurtă, pată albă pe frunte trasă pănă la piept, pintenog la piciorul sting dinnapoi. Răspunde la numele Faust. Cine-l va găsi este rugat a se adresa la Administrația ziarului, unde va primi o bună recompensă. Eine ii isiBțire ușii Sapo-Shunda Noul mijloc de spălare și desinfectare a rufelor a obiectelor casnice etc. Fără săpun. Fără fierbere Fabricat brevetat Al farmacistului Shunda, furnisorul Armatei. Sapo-Shunda este lesnicios, repede, ieftin și cu putința de a spăla și în camera de locuit. Sapo-Shunda staă Ia jumătate zi, rufe ce se spală în trei zile cu săpunul obișnuit , spală în cinci minute un 8himb de rufe. Sapo-Shunda spală, desinfectează și distruge infecția parasitară chiar și cu apă rece, fără să lase urmă de miros. Orice căsnicie, orice lucrător, soldat, funcționar, etc. poate spăla rufele, fără ajutorul de afară atât de costisitor. . Orice instituție, cu mulțime de oameni ca spitale, armată, închisori, internate, hoteluri etc . găsinduse unele în o stare, ce se știe mai ales din timpul războiului , poate ușura în mod considerabil, această gravă problemă totdeauna la ordinea zilei, prin acest mijoc dovedit azi incomparabil mai eficace, mai simplu și mult mai ieftin Sapo Shinda curăță tacîmurile, vesela, vasele de bucătări ; scoate petele de vin, 4« cerneală, de sudoare etc. ; întreține crățenia podelelor, sufidurior neceruite ci mare rapiditate. Sapo Shunda reduce cheltuiala spițărei la a treia și a patra parte chini economie de timp de mînadlucru, de lemne și de săpun, de cele mai multe oi în întregime. Sipo-Shinda nu conține chiar nici altceva vătămător, pentru ca nu atacă culorile din rufărie, dimpotriva, le înviorează și păstrează rufăria, după cum se vede din lucrarea Institutului de Chimie al școalei Polyttehnice din București, întrucit rufele se freacă cu acest preparat mult mai puțin decît in spălarea obișnuită cu săpun. Spălarea cu Sapa-Shunda prin urmare este o fericire pentru gospodării, fiindcă scapă lumea, de vecinica belea a spălărei învechite cu săpun, ce de azi înnainte rămîne numai ca un mic adaos, folosit rar și în foarte mică măsură. Numeroase certificări oficiale române și străine. Se găsește de vînzare în pachete praf marca „Ursul alb“, cu prețul 8 lei și 50 bani pentru spălarea a 120 pănă la 150 rufe, Farmacii, Droguerii, Băcănii, precum și la : Deposit gen. Farmacia Shinda, Strada Piața Buzești, No. 45—47 Unde se vor adresa agenții doritori, să se ocupe cu desfacerea. Fabrica : Bulevadul Alexandru loan I Cuza N. 42 București. Fabrică de încălțăminte [IliliUS Eullllimi Cumpără: Piei sărate și crude. Vinde: Pielărie, încălțăminte militară și civilă, opinci, Splaiul Bolintineanu, Np. 22 BUCUREȘTI ADVOCAT Nicolae Andrițoiu Str. Cobălcesti No. 19 (fostă Berzei, lingă Cișmigiu) BUCUREȘTI 15-96 întrebuințați . La Senat, alegerea membrilor biroului. TCursurile Denumirea valorilor din 30 Noembre EFECTE U Rentă etm 1903 • • —103 Rentă 1913 .... 61—67 « Rentă externă . . 70—77 3 Scris Rurale . • 747*—71 Scris. Urb. Buc. • • 747*74 , Scris. Iași ... 70—70 Va Ronuri Casa rurală . 73—71 Județene.................... 76—80 — 72-71 Comuna București . 64—66 Al Impr. național 1916 SO3/*—81 Oblig. soc. com. loc. ieftin........................ 83.50—84 Pe Impr. Unirei 1919 • 80—8O7, 8P Impr. Rét. 1920 . . 827a—823/* BÂNCI Să; Diferite Societăji Io Reșița........................2150—2160 S. de Tranv. Buc. . 925—OfiO Govora - Călimănești. « purtător.................... 210—230 I. Govora-Călim. nom. 200—221 " Com. Loc. Eftine . 220—250 " Indus. text. pos. Bud. 1500—1550 V Cartea Romînească . 500—520 Creditul Tehnic . . 340—310 « Letea . 700—720 Clădirea Roman. . . 380—400 Forestiera Drajna . 750—800 ] Creditul Extern . . 330—350 — Postavul.................... 350—400 Mica........................ 1350-1310 1 Mine de aur din Rom. 600—700 I Ind. For. din Trans. — Carpatina .... 525—540 I Fores, Rom. din Cluj 500—525 I Loc. Marelor Hotel. 1500—15212—60 IM „Credital Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI STRADA LASCAR CATAROI^UL 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANEȘTI, VERMEȘTI ȘI SECUIME—232 Județul Bacăus e. A apărute li mima InistitutDl Din Arie Claibeștl" CRAIOVA N. Iorgiu Lei N. Iorgiu — Războiul nostru In nota zilnice Voi. I. 20.— » » Războiul nostru In nota zilnice Voi. II. 25.— » * Istoria Românilor în chipuri și icoane Voi. I ți Voi. IL 40.— » » Opera poetică Sö.— » » Pagini de critică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladimirescu (dramăistoricâ) 12.— * » I Moartea lui Dinte ți II Moliere se răsbună (două nota comemorative) 10.— Omagii lui Nicolae [orgi 4.6.— I. Agîrbceanu — Spitni auvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. de Academie) 10.— * » Din Taina vechilor răspîntii 4.— » • Pasărea albastră 10.— 4L lacobeseo. — Balade 10.— * * Supt zidurile Troist Ă— Al. Lascarov-Moldovanu. — Poveștile lui Spulber... 16.— G. Bogdan-Duică. — Din Istoria țărănismului Voi I 20.— Virgil Procopiescu. — 8picuiri psihologice. 15.-r Vrgil Petrică — Legea agrară 80.— «dumbră. — Supt plopi 10.— Al Calotescu.—Neicu. —Crucea dragostii 6. — • D. otopopescu: Pericolul Ovreiesc 15.— pierrr. Lotin Ierusalimul (trad da O. Buzatu) 25.— i. ■ . ■ [UNK] [UNK] ........ .. " / ■ ■" ' ■ “Mr ” " / , GîifuillE mai făcu — BUCURIîȘri — — Splaiul D. Bolintineanu 22 — Seara 33 la punoștința O iar. Pabile o am Infecțat £ b Bacaraști, splaiul D. 8iliat Lae%aa W, o Fibrică modernă pentru laiiul onoărat articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichel, preonan și oH ce face articole ștanțate. Se confecționeaza articole alămite, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă, confecționează, galvanizează și se repară Mo felul de piese speciale de premiste pentru mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartona, mașini de foliculi, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri piatra kamuri de lux etc. Se coafe oțkmenal, șlefuiește fi garranUenaft orice Î*1 de £>»**• pentru ori ce fel de mașini și articole de lux, cadrichere și șulduri de uși, balamale, minere de pompe de precMt etc. Se primesc, tomenoi pe basă de modele. 28—75 lițiTiiiiiiT S»~ Ștefan Barbulescu-Marstein« Telefon 46/16.~~Strada CAROL, 35.—BUCUREȘTI. Magazin de Salvagerie, Scurtaicărie de plut ți postav subțire ți gros, Cojocărie, Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană ți fără blană, Piei de Miel albe ți văpasie pentru Cojoaca. Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renintite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populara și tuturor Comercianților de la comune. 8—30 MAGASIOL WINDSOR — CALEA VICTORIEI 76 — Proprietar I. CONSTANȚEI SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 4-44 Tipografia «Cultura Neaoșului stoamtnesc» & A, Strada Lipscanii-Noi» No. 12 Tikfoftoc, 13/60, $ML 12-M