Neamul Românesc, noiembrie 1923 (Anul 18, nr. 247-271)
1923-11-01 / nr. 247
ritoare din toate cele tăcute vreodată de un fost dușman al Statelor Unite. Americanii știu prea bine că scopurile Guvernului unguresc de azi sînt diametral opuse celor din Occidentul Europei și din Statele Unite. Guvernul unguresc conspiră pentru reîntronarea Habsburgilor și recucerirea teritoriilor aparținînd Romăniei, Cehoslovaciei, și Iugoslaviei. Habsburgul ales pentru scaunul domnesc a fost aclamat fățiș în toată Ungaria. Contele Appony luptă pentru anularea tratatului care a sfărîmat imperiul dualist, dînd astfel putință popoarelor de curînd desrobite să-și clădească republicele lor. Contele Appony se află în Statele Unite spre a convinge pe Americani de nevoia de a propt zdruncinatul Guvern ungar cu un împrumut de 30 de milioane, supt cuvîntul că dacă Ungaria nu este scăpată, Orientul Europei se va prăbuși, tîrînd cu sine și Occidentul. Acest propagandist reacționar va întîmpina greutăți în încercarea sa de a converti pe Americani la idealurile Habsburgilor. Prea mulți flăcăi americani au fost omorîți de gloanțele împărătești, și prea mulți aliați credincioși ai Statelor Unite au fost împușcați fără milă din cauza Habsburgilor, pentru a ne lăsa acum ademeniți de măgulirile distinsului Maghiar, venit printre noi ca să ceară ajutor Americei pentru Ungaria. Dacă Ungaria ar înființa un Guvern al poporului, pentru popor și prin popor, Americanii ar fi bucuroși și ar căuta ,o cale spre a le arăta prietenia lor. Insă Ungaria n'a făcut-o și oameni de felul Contelui Appony veghează ca să nu se întîmple. El nu este adevăratul represintant al poporului ungar, nu e glăsuitorul libertății. Venirea sa în Statele Unite este pentru Ungaria o nenorocire. (Din ziarul Washington Post). Educația fisică Intr’un articol precedent am arătat șirul de idei, din care a luat ființă „Institutul național de educație fisică“. Am relevat acolo, că principiul pe care se basează programul de activitate al acestei instituții e ca educația fisică să nu fie numai apanagiul unui cerc restrîns de gratiști, ci să îmbrățișeze masele largi ale populației de orice categorie, la orașe ca și la sate. Subliniem acest lucru, fiindcă prin el se învederează că la noi, Romînii, Intelectualii superiori, cu rare excepțiuni, se identificăm acțiunile lor mari cu interesele neamului întreg. Aceasta e democrația fâră frase, care nu se afișează dar care își întinde tot mai adinc rădăcinele în sufletul poporului. «Pornind de la această largă concepție, ne-a spus d. colonel Rădulescu, am căutat ca chiar la temelia operei noastre de educație fisică să punem sentimentul frățietății, care e una dintre cele mai frumose însușiri ale poporului nostru. Pentru aceia la institutul nostru am înfrățit pe civili cu militarii, pe bărbați cu femei. Voim să împărtășim de aceleași avantagii și pe unii și pe alții». Elevii cari urmează cursurile la acest institut se recrutează din corpul ofițeresc, dintre studenți și studente. Institutul are rang academic și în el nu se primesc decît bacalaureați. Cursul durează trei ani și absolvenții sînt calificați ca profesori de curs secundar, avînd aceleași drepturi. Pntru ca viitorii profesori de educație fisică să poată face ei înșiși această educație în mod complect, trecînd prin toate fazele, institutul s’a organizat pe bază de internat. D. colonel Rădulescu, directorul institutului, ne-a arătat toate instalațiunile care sînt acum terminate și am putut constata că acestea corespund tuturor cerințelor igienice și educative. O deosebită atențiune se dă alimentării, care se face supt supraveghiarea și după indicațiunile unui medic. Rămîi foarte mulțămit cînd vezi un vechiu edificiu de cazarmă transformat într’un institut modern, prevăzut cu instalațiunile cele mai noi de gimnastică medicală. Conducerea institutului s’a mai gîndit ca, în afară de activitatea internă cu caracter didactic, să dea posibilitate și celuilalt tineret să beneficieze de avantagiile acestui institut. Astfel s-a lansat ideea pregătirii preregimentare, care ar consta în următoarele : Tinerii, cari înnainte de încorporarea lor în armată ar urma regulat, după un plan stabilit de direcția școlii, educația fizică, fără a fi propriu zis elevi, să se bucure de anumite favoruri cînd își vor face stagiul. De pildă să servească mai puțin, să fie înaintați la grade într’un termen mai scurt ș. a. Ara schițat în linii generale principiile după care se organisează educația fizică la noi în țară. Lucrările sînt la început, dar progresează foarte repede. In anul acesta, al doilea an de studii, sînt înscriși în total no elevi, între cari 14 studente. Direcția școlii publică și un buletin, bine redactat, din care doritorii de a cunoaște mai de aproape chestiunea educației fizice pot afla multe lucruri frumoase. Oricine poate vizita și personal această frumoasă instituțiune, și va fi bine primit de directorul școlii, d. colonel Rădulescu. Ar fi de dorit ca să visiteze cît mai mulți acest institut. I. B. lipii iii Hiszi t mistül — Documente — S’au publicat în Ardeal următoarele două hotârîri ale Sfatului orășenesc din Turda: 19 iulie 1711: «Aflăm că Valahii se înmulțesc foarte tare între noi în datna noastră... Orașele și satele vechi și frumoase locuite înainte de Maghiari și Sași într'atîta sînt pustiite de locuitori, prin înmulțirea Valahilor, că acum nici de veste nu le mai putem auzi. Pentru motivul amintit mai sus hotărîm în comun că fiecare gospodar sau văduvă din oraș este îndatorat a scoate în curs de opt zile, din casele și pămînturile lor pe toți Valahii aflători la casa sau pe pămînturile sale, iar, dacă nu voiesc să meargă, să fie alungați. Dacă se va afla vre-un gospodar ori văduvă atît de neajutorată, încît nu-i poate alunga cu forța sa, ofițerul orașului este obligat a-i da ajutor. Dacă se va afla vre-un cetățean sau văduvă (care nu va duce la îndeplinire ordinul) să fie pedepsit în mod irevocabil pănă la 12 fl. și ofițerul orașului, luînd cu sine destule forțe, este dator să alunge pe astfel de Valahi refractari și să le alunge vitele de pe teritoriul orașului. NEAMUL ROMANESC La ținerea acestei hotărîri pe mai departe ne-am obligat prin strîngere de mîna și pentru amintirea ei pe mai departe neam scris numele prin notarul nostru jurat. Nimeni... dintre locuitorii din Turda Nouă și Veche să nu dea Valahului, nici casă, nici loc de caisă, nici loc afară să nu-i vînză și să nu-i dea loc de locuit aici, care loc, dacă va fi vîndut cu drept de moștenire, supt orice titlu, se va confisca pentru oraș și executorul îl va alunga (pe Roman) din oraș... Dacă însă se va afla cineva dintre noi care nu va observa una sau alta din decisiile susnumitului ordin, se va pedepsi, moxet de facto, cu 24 fl. și, dacă va fi refractar și mai departe, să fie un om descalificat (fără onoare)". (Urmează 135 semnături). 5 Decembria 1712: «Venind în discuție și hotărînd din nou privitor la alungarea și extirparea Valahilor, am ajuns de acord ca (Valahii) să fie alungați și să nu fie tolerați în orașul nostru; acei cari au fost prezenți la aducerea acestei hotărîri au declarat supt blăstăm, personal și de bună voie, că-i vor trăda pe cei cari îi știu, sau, în caz de nenorocire în urma acesteia, se vor ajuta cu munca lor ziua și noaptea». (Urmează 12 iscălituri). Vecinii Ungariei Traducem din „ New- York Times11: Mi-a fost adus la cunoștință articolul publicat în „New York Times“ din 30 Septembre. In ei Contele Apponyi declara că Ungaria este «cea mai înnaintată strajă a civilisației» în Europa. Și mai adăuga că «la porțile noastre răsăritene se află semi-barbarismul». Publicul american este prea bine informat ca să nu-și aducă aminte că «cea mai înnaintată strajă a civilizației» a fost unul din instigatorii războiului care a căutat să sfarme Belgia și Serbia și prin aceasta a împins înnapoi adevărata emiteare a omenirii și progresul său către libertate. Nimeni mai mult ca mine nu dorește o înțelegere între Ungaria și vecinii săi, însă la ea se va putea ajunge numai recunoscînd faptele așa cum sînt, iar nu prin falsificarea lor. Sumele însemnate ce trebuie să se cheltuiască Statele din jurul Ungariei pentru clădirea de școli noi în teritoriile ce au fost supt jugul Ungariei, instituțiile liberale din Cehoslovacia și Serbia, democratica reformă agrară din România sînt factori însemnați în istoria Orientului Europei și cari arată între altele unde se găsește azi adevărata civilizație. Anton Bibescu, Ministrul Romăniei Telegrame primite în întrunirea de Duminecă a partidului Noua Suliță. Greutățile și nevoile ne opresc de a participa Slotinul, uitat de toate partidele și Guvernele de până acuma, așteaptă salvarea de la marele apostol al neamului, profesor Nicolae Iorga și partidul naționalistdemocrat; Dumitru Onu, avocat; Galinio Istrati, institutor. Hîrșova. — împiedicat de împrejurări neprevăzute, regret de a nu putea participa decît cu sufletul și inima la adunarea partidului. /. Nădejde Găiceanu. — împiedicați de greutățile zilei nu am puut participa la întrunire. Urăm izbîndirea tuturor principiilor naționalist-democrate, asigurîndu-vă de tot devotamentul nostru în numele organisației naționaliste din Găiceana- Tecuci, N. Botesatu, C. Simion, I. C. Fiorea Timișoara. — Regret neparticiparea la întrunire fiind bolnav. Urez succes desăvîrșit. Mișu Popescu Urlați.—Regretăm că nu putem lua parte la întrunire. Sîntem cu sufletul în mijlocul luptătorilor ce vă înconjoară. Jean Valinescu, comerciant; Petrache Petrescu, propriet. Chișinău.— Regretînd că nu pot veni, vă trimit sentimentele frățești ale comitetului nostru alcătuit în Moldova dintre Prut și Nistru, dorindu vă succes cu realizarea ideilor și programului partidului nostru. Să trăiască țara noastră. Președintele comitetului Pavel Cmmînichi Spectacole MIERCURI 31 Octombre Seara TEATRUL NAȚIONAL — «Nunta lui Figaro» TEATRUL POPULAR - «Spaniola». TEATRUL REGINA MARIA - „Maria del Carmen“. JOI I Novembre Matineu TEATRUL NAȚIONAL. «Vicleniile lui Scapin» TEATRUL REGINA MARIA «Magnificul încornorat». TEATRUL POPULAR. «Lume bine crescută» Uninnitațea Populară din București joi, l-in Noembre e., Universitatea Populară din București deschide cursurile și conferințele Iș, I anului 1923/1924. La oara 5 și jumătate d. a. Arhimandritul Iuliu Scriban va vorbi pentru muncitori, în sala de adăpost a C. F. R. (intrarea prin str. Atelierului, piața Matache Măcelaru), despre: Răspunderea începutului, iar la oara 8 și jumătate seara d. Ion Teodorescu, ziarist va vorbi, în localul școlii primare de băeți «C. A. Rosetti» (Clemența), despre : Rostul Universităților Populare. Orice public poate lua parte la conferințe, înscrieri pentru cursuri se mai pot face până la 15 Noembre. Orice informații se pot obține la b roul Universității Populare, B-dul Brătianu, 41 (stația Marghiloman). înionențiun! Nesosindu-ne încă de la Vălenii de Munte urmarea discursului care d. prof. N. Iorga l-a ținut Duminecă Ia „Dacia”, vom continua mîne publicarea lui. In ziarul «Dimineața» de azi distinse scriitoare d-na Natalia Negru publică un foarte frumos articol despre d. profesor N. Iorga, pe care-l vom reproduce Intr’un viitor număr al ziarului nostru. D. Șt Christescu, a ținut, Sîmbătă și Duminecă d. a., în sala de onoare a Cercului Militar, două conferințe. In prima conferință d-sa a vorbit despre „Organisația celulară a lumilor“. In a doua conferință d. ing. Christescu a vorbit despre «Irelativitatea teoriei lui Einstein». A apărut: «Noțiuni de comerț, drept și corespondența comercială», ediția il-a revăzută și mărită cu «Monografii comerciale» de V. M. Ioachim, vice - președintele Bursei din Ploiești și profesor. Este o lucrare care se poate ceti cu folos nu numai de elevii școalelor comerciale, dar și de funcționarii din comerț, tineri comercianți etc. Se poate procura de la corpul contabililor (palatul Camerei de Comerț, București). pe *| Notificare Ministeriul de Finanțe, prin represintantul său legal, București. Furîndu-mi-se, prin spargerea casei, titlul de rentă al împrumutului refacerei 1920 cu nr. 38102 în valoare de lei 10.000, (zece mii) cu cupoanele netăiate de la 1 Novembre 1920, vă rog să binevoiți a popri plata lui atît pentru valoarea integrală, cît și pentru procente. Posed borderoul proprietății lui în distanța nr. 697026. Supt recipisa nr. 23590 am achitat la administrația financiară de Prahova taxa de iei optzeci, conform art. 11 din Decretul lege nr. 3380/1918. Cu sumă, M. Coleșiu 1