Neamul Românesc, martie 1925 (Anul 20, nr. 49-74)

1925-03-01 / nr. 49

2 si imbrăcati-vi Numai la Magazinul I NICOLAER­UNEAI Calea Victoriei 99 3! Cel mai bine asortat cu Haine BĂRBĂTEȘTI, de orașe și sport-pardesii Demiuri, Raglane, Palton Mantale cauciucate, Saci de piele și stofa din lână Pălării fine, ghete, CETITI anali statistice Sim mm ANUL VIII No. 1—2 Un exemplar 25 lei Abonament 300 Lei Primăria Orașului București PUBLICAȚIUNE Este în­deobște cunoscută situațiunea precară în care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe deoparte din cauza nepăsării cu care unii conducători de veh­icule se urcă pe ele cu că­ruțele supra-încărcate , iar pe de alta și în multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcatul de baloturi, lăzi, materiale și di­verse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să de piatră, se fure dalele de bazalt și lespezile Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea nevoi edilitare, toate reclamate de urgență, problema reparațiunei și aduce­­rei în bună stare de circulațiune a trotuarelor, deși figurează în pro­gramul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând si­tuația financiară a Comunei și îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea în dreptul locuințelor lor trotuare în bună stare, au vărsat Co­munei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de îndată re­facerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Capitalei, în do­rința de a nu aplica sistemul arătat mai sus numai în favoarea uno­ra, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repare sau să li se execute din nou trotuarul în dreptul locuinței lor și ar de­pune o jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de asfalt lei 230 350 m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar bolovani lei 45 80 Vor binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările nece­sare în ordinea înscrierei, atunci când pe aceiaș stradă s-au cerut re­­parațiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de cel puțin 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani se vor primi de primărie chiar cu începere de la 1 Martie a. c., iar la începerea lucrărilor cetățenii res­pectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul de execuție, sem­­nalându-se cazurile în care lucrările nu se efectuează conform regule­­lor technici. Președ. Comis. Interimare. (si) Dr. L COSTINESU Primăria Orașului București Direcțiunea Licitațiilor și Informațiunilor Publicațiune Se aduce la cunoștința generală că în zilele mai­­ jos fixate orele 11 a. m.,se va ține în localul Ospe­­țului Comunal licitațiune publică orală pentru în­chirierea prăvăliilor situate în diferitele piețe și hale ale orașului, noi construite sau ale căror con­tracte expiră la 1 Aprilie 1925 după cum urmează La 3 Martie 1923 Compartimentele 17 — 32 precum și 4, 5 și 6 colț din hala de pește Ghica (aripa dreaptă) cu a­­nexele corespunzătoare de la 1 Aprilie 1925 — 1 A­­prilie 1926 (un an), pentru vânzare de pește. La 4 Martie 1923 închirierea a 23 compartimente din interiorul halei Amza dela 1 Aprilie 1925 — 1 Ianuarie 1928, pentru vânzare de carne, închirierea compartimentelor 1, 2, 3 și 4 litera C. din hala de Flori (Str. Șepcari) de la aprobare până la 1 Aprilie 1929, pentru vânzare de flori na­turale și artificiale, închiriindu-se fiecare prăvălie separat cu adaosul corespunzător. La 6 Martie 1923 închirierea a 20 compartimente noi construite în piața Dudești-Vitan de la aprobare până la 1 Ia­nuarie 1928, cu destinațiunea prevăzută în tabloul întocmit de serviciul respectiv: închirierea pivnițelor și compartimentelor din subsolul halei Amza dela 1 Aprilie 1925 — 1 Ianua­rie 1928, pentru depozitare de carne, zarzavat, fructe, precupeție, fără dreptul de a depozita mu­rături sau alimente alterabile. La 10 și 11 Martie 1923 închirierea a 54 compartimente din interiorul halei Grivița dela 1 Aprilie 1925 — I Ianuarie 1928, cu destinațiunea prevăzută în tabloul întocmit de Serviciul respectiv. La 12 și 13 Martie 1925 închirierea a 48 pivnițe din subsolul halei Gri­vița dela 1 Aprilie 1925 — 1 Ianuarie 1928, pentru depozitare de carne, zarzavat, fructe și precupeție, fără dreptul a depozita murături sau alimente alte­­rabile. La 16 Martie 1925 închirierea a 13 compartimente din interiorul halei Filantropia și 10 compartimente din interio­rul halei Basarab, dela I Aprilie 1925­— I Aprilie 1926 (un an), cu destinațiunea prevăzută în ta­bloul întocmit de serviciul respectiv. La 17 și 18 Martie 1925 închirierea compartimentelor din interiorul halei Obor, dela I Aprilie 1925 — I Ianuarie 1928, pentru vânzare de carne. La 18 Martie 1925 închirierea localului cu pivniță și instalațiune de apă și canal din clădirea halei Obor (spre Câm­pul Moșilor), dela 1 Aprilie 1925— 1 Ianuarie 1928, pentru orice destinațiune afară de debit de băuturi sau birt. La 19 și 20 Martie 1925 închirierea a 48 de compartimente din exterio­rul halei Obor (noua con­strucție) de la 1 Aprilie 1925 — 1 Ianuarie 1928, cu destinațiunile prevăzute fn tabloul întocmit de serviciul respectiv. La 2 Martie 1925 închirierea compartimentelor din interiorul­­ halei Traian, dela 1 Apri­lie 1925 — 1 Ianuarie 1928 cu destinațiunile prevăzute în tabloul întocmit de serviciul respectiv. Supra oferte nu sunt admise, închirierile se fac în conformitate cu condițiu­nile generale pentru închirierea bunurilor Comu­nale aprobate de Consiliul Comunal în ședința de la 28 ianuarie 1887 și a condițiunilor speciale ce se pot vedea zilnic în orele de serviciu la Direcțiunea­icitațiilor și Informațiilor, cu detalii asupra des­­tinațiunei, termenului și garanțiilor cerute pentru fiecare licitațiune. Art. 72 — 83 din legea asupra contabilităței pu­blice sunt aplicabile acestor licitațiuni. Wr. 1794/18 L/925, Ianuarie 15 Nr. 4248/46 L/925, Ianuarie 27. , MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre știința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule președinte, Subsemnatul Bedros Ferha­­dian, domiciliat de mai bine de 18 ani, în acest oraș Craiova, de profesiune comerciant de colo­niale, căsătorit, având și doi co­pii născuți în timpul de când stau în țară, de naționalitate armean supus otoman, născut în orașul Eghin-Turcia în 1870, dorind a îmbrățișa naționalitatea română, fac prezenta cerere pe care res­pectuos vă rog a o supune Onor. Corpurilor Legiuitoare. In acest scop vă fac cunoscut că stabilit în România în orașul Craiova de mai bine de 18 ani am profesat comerțul de coloniale, cu un ca­pital de peste 40.000 mii lei și în tot acest timp am fost respectuos și supus legilor și autorităților țarei, bu­curându-mă de o fru­moasă reputațiune în societate, ținâmdu-mi în mod riguros angaja­mentele mele de comerț și nesu­ferind nici o condamnațiune în a­­cest interval de timp, plătind că­tre stat, județ și comună dări de peste 300 lei anual. Așa­dar ve­deți domnule ministru, că atât le­găturile mele de familie cât și co­merciale, m’am înstrăinat cu to­tul țărei mele de origină, și în a­­cest timp destul de lung, 18 ani, m’au făcut să iubesc și să respec­­teze această țară ospitalieră Ro­mânia și să doresc de a deveni în cel mai scurt timp posibil un bun și supus cetățean Român. Alătur actele necesare : Primiți vă rog Domnule Minis­tru asigurarea osebitei mele stime și considerațiuni ce vă port. (ss) Bedros Ferhadian MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D-l Anton O. Luputz, domici­liat în Comu­na Simandul-de-sus (Jud. Arad) a făcut cerere aces­tui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Luputz în acela Lentz, spre a se numi Anton Lentz. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în terme­nul prevăzut de alineatul II al zisului articol. GREFA TRIB. ILFOV SEC.I C. C. EXTRACT D. Constantin Niță Petre, din București, Sos. Vitan N. 63, prin petiția înreg. la No. 6458 din 1924 și modificată prin petiția înreg. a No. 2797 din 1925, a intentat acțiune de divorț soției sale Oana Constantin N. Petre, do­miciliată în str. Cuza Vodă i­o. 291, com. Urlați, Jud. Pra­­hova, pentru motive de insulte, injurii grave și părăsire de domi­ciliu conjugal. Din căsătoria numiților a rezul­­at un copil, cu numele Dumitru, în vârstă de 11 luni, iar ca avere soția pârâtă posedă un loc în su­prafață de ca 3.500 m. p., cu vie și livede, situat în căt. Orzoaea, com Urlați, Jud. Prahova. In consecință pentru satisface­rea dispozițiunilor art. 285 c. c. s-a dispus ca prezentul extract să fie publicat în ziarul „Neamul Românesc“ pentru termenul de 9 Martie 1925. Grefier, Al. lonescu No. 12.778, 17 Februarie 1925. Dosar No. 1504­924. D. N. Iorga la Clermont-Ferrand (Continuare din pag. l-a) Îndestulător, ar trebui ca studenți numeroși să-și facă toată școlarita­tea lor aici, unde ar găsi, pe lângă profesori luminați, un mediu mai fa­vorabil studiului, mai aproape de caracterul țării lor, de­cât la Univer­sitatea din Paris, unde distracțiile și tentațiile marelui oraș sunt prea aproape. După ce a m­arcat repede câteva din marile probleme actuale care se pun colaborării celor două țări, di­rector a terminat trimițând poporu­lui românesc, pe aripele frăției ome­nești, căldurosul salut al Franței. Toată sala s’a asociat prin aplau­­ze la acest mesagiu, noastre și pentru măreața confe­rință în care așa de bine ați pus în lumină toate aspectele admirabilei voastre ță­ri. Reînoindu-vă toată expresia recunoștinței mele per­sonale, dorind ca raporturi cât mai dese să se stabilească între Uni­versitățile noastre, ridic paharul meu în sănătatea d-lui profesor Nicolae Iorga. RĂSPUNSUL D-LUI IORDA­N. prof. IORGA, adânc mișcat, a mulțumit pentru marea onoare ce s'a făcut și cu accente rupte din suflet a arătat cât e de mare dra­gostea românilor pentru Franța, căt de statornică și cum ori când Franța se poate rezema pe prietena sa din Orient. Românii au iubit Franța totdea­una fără să urmărească vre­un a­­vantaj, ba chiar de multe ori contra avantagiilor proprii. D. Iorga a rele­vat cum înșiși țăranii fără să aibă o cultură înaintată și fără să poată cântări toată influența civilizației franceze la noi, iubesc instinctiv pe Francezi. Evoacă apoi episoade tragice din războiul nostru, scoțând în evidență sprijinul moral al gen. Berthelot și al ofițerilor francezi. !­i încheie bânci pentru aceia cari luptă și vor lupta pentru apropierea popoarelor ca na­țiuni distincte in granițele lor națio­nale. După banchet oaspeții au fost in­vitați în loja de onoare a teatrului Național. A doua zi prefectul și generalul Targe au condus pe oaspeții ro­mâni în afara orașului cu auto­mobilele ca să le arate pitorescul minunat al Auvergne­i. Astfel au fost vizitate: stațiunea balneară Royat, munții acoperiți de zăpadă. Puy de Dôme. După care prefectul a dat un dejun în onoarea lor, D. Iorga decorează pe d. Bréhier lumea aplauda încă în momen­tul când, Marele Român, care în­carnează așa de bine puternicele virtuți ale țării sale, s’a ridicat să vorbească. D. prof. Iorga este considerat în țara sa ca unul din cei mai buni scriitori. Numeroase articole de jur­nale și de reviste ne-au arătat că scrie tot așa de bine în franțuzește ca și în românește : ne-a dovedit ieri soară că vorbește franceza tot așa de corect și cu aceiași ușurință și claritate cu care scrie. De abia o u­­șoară accentuare latină și o dulce intonare muzicală trădează origina sa, dau debitului său o nuanță de pitoresc care adaugă încă ceva la plăcerea de a-l asculta. D. Iorga este un savant istoric. Ceia ce nu înseamnă că este un con­ferențiar abstract și sever. Toată vorbirea sa este presărată de ima­gini, de trăsături YV, de observații spirituale, de reluări care sunt ca un orbitor foc de artificii și arată precis că spiritul românesc se înru­dește de aproape cu spiritul francez, înainte de a vorbi de țara sa d. Iorga ține să se achite de misiunea pe care i-a încredințat-o guvernul său de a remite d-lui Bréhier insig­nele Ordinului Coroanei României, care i-a fost conferită cu prilejul con­gresului de studii bizantine. D-sa a decarat că printre toți sa­vanții lumii întregi, adunați la Bu­curești cu această ocazie, d. Bréhier s'a relevat ca unul din cei mai în­semnați prin întinderea și siguranța cunoștințelor sale. „La noi — a spus d-sa — se crede că nimeni nu-i savant cu adevărat dacă posedă în fond o știință, dar ig­norează pe celelalte. Din acest punct de vedere, afirm că d. Bréhier este un adevărat român. D-sa a făcut la Bu­curești două conferințe de neuitat. Dorim sincer să-l auzim încă din nou“. Acest omagiu adus foarte modestu­lui savant care onorează și ilustrea­ză universitatea din Auvergne, d. Iorga, in numele regelui Ferdinand, prinde la gâtul d-lui Bréhier cravata de comandor al Ordinului Coroanei și-l îmbrățișează cu căldură. P. ANTONESCU troitorie i­ âr^â«ea?ta de primul rang Asortat întotdeauna cu ulti­mele noutăți în stofe exclusiv englezești Pentru d-nii studenți 10 la sută reducere STRADA ROMANA No.214 (Casa Făgădău) Tramvaiul No. 9 cu cai 156 I 1 I­17 electric, ♦ Fideal' l CELE MAI RENUMITE MAȘINI FABRICA KAUKAS BUC. VĂCĂREȘTI, 142 Abonamente Autorități și Insti­tuții 650 lei ■Membrii corpului didactic și ai Cle­rului 450 lei In străinătate 1.400 lei Pe un an 600 lei Cetiti v [UNK]ni fii­ si ii ionulu­i Delegațiunea „Ligii Chiriașilor“ formată din d-nii: Dr. Gh. C. Bădu­­lescu, avocat B. Magher, C. P. Ior­­danovici, Florea Pdrvu și C. Gavri­­lescu, s'a prezintat din nou, d-lui Taneved Constantinescu ministrul industriei și comerțului. Delegațiunea a comunicat d-lui ministru Constantinescu, declarațiu­­nea făcută de d. ministru Mdrzescu că ii lasă d-sale toată latitudinea de a veni cu o lege de proteguire a comerțului și a industriei chi­ar cu dreptul de a modifica dispozițiuni din legea d-sale. D. ministru Tancred Constantine­­scu a declarat delegațiunei că va pu­ne chestiunea în discuțiunea celui mai apropiat consiliu de miniștri, după care, va da rezultatul definitiv. Codul justiției militare va fi complect întocmit pe ziua de 15 Martie a. c. „Pentru această din urmă parte a Banchetul Universită, Seara s’a dat în­ onoarea oaspeți­lor un mare banchet de către Uni­versitate și notabilitățile orașului. Seria toasturilor a deschis-o pre­fectul, care, după ce a adus elogii d-lui prof. Iorga și a scos în relief rolul covârșitor al savantului ro­mân în ceia ce privește apropierea celor două țări, a închinat paharul în onoarea regelui Ferdinand, Regi­nei Maria și familiei regale. A răspuns în cuvinte foarte sim­țite de ministru plenipotențiar Can­­tacuzino, închinând pentru președin­tele republicei și guvernul francez, strigând: Trăiască Franța. După aceasta profesorul Bréhier, foarte emoționat, s-a adresat d-lui Iorga, în numele celor de față. DISCURSUL D-EUI PROFESOR BRÉHIER Profesorul Bréhier în numele universitarilor și al tuturor celor de față, adresându-se d-lui profe­sor Iorga rostește cu glas emoțio­nat următorul toast: Iubitul meu prieten. In timpul neuitatelor zile pe care le-am petrecut împreună la București în Aprilie trecut mi-ați făgăduit de a veni să mă vedeți la Clermont. Nu numai că v-ați ținut de cuvânt, dar ați consimțit a da Univer­sităței noastre frumoasa conferință atâta de apreciată și ați ținut să-mi aduceți însuși Dum­neavoastră distincția atât de pre­țioasă dar cu mult mai măgulitoa­re pentru mine care mi-a fost acor­dată de Maiestatea Sa Regele Fer­dinand al României căruia vă rog să-i transmiteți omagiul profun­dului meu respect. Deasemenea permiteți-mi să salut pe d-nul mi­nistru Plenipotențiar Cantacuzino și pe d-nul consul Ianculescu și să le spun cât sunt de mișcat și de confuz totodată de onoarea pe care mi-au făcut-o întovărășin­­du-vă aici. Lăsați-mă să vă exprim în deosebi profunda mea recunoș­tință căci, dacă din respect pentru augusta decizie, care mi-a acordat unul din gradele cele mai înalte ale ordinului dumneavoastră na­țional, mă voi abține de a scădea prea mult titlurile mele, știu cu toate acestea iubite prietene, că numai mărturia dumneavoastră asupra persoanei și lucrărilor mele mi-a adus aceasta mare onoa­re, mărturie care, fără îndoială, e plină de indulgență pentru mine dar care mi-e nesfârșit de prețioa­să pentru că se adaogă la toate do­­vezile de prietenie pe care nu ați încetat de a ni le da. Ne cunoș­team de mult și studiile noastre comune, dări de seamă asupra lu­crărilor noastre, pe care ni le-am făcut unul altuia, câteva scrisori schimbate cu ocazia aceasta crea­seră între noi acea stimă pe care o au unul pentru celălalt doi lu­crători cari se știu pasionați pen­tru aceiași operă, când împreju­rările ne-au permis de a ne întâlni mai întâi în 1921 la congresul de istorie a Artei din Paris și mai ales anul trecut la București. Ce a fost acest congres din Bu­curești care reunea pentru prima oară bizantiniștii întregei Europe nu am întârzeiat de a spune iubi­ților mei colegi de la Universitatea din Clermont pe cari am avut o­­noarea de a-i reprezent­a și ei știu ce admirabilă primire am avut din partea d-stră și a compatrioților d-voastră și câte atenții măguli­toare mi-au fost acordate in tim­pul petrecut de mine în România. Ați arătat, de­sigur aceiaș amabi­litate, aceiaș cordialitate tuturor ceremoniei, spune d. lorga, exclusiv franceză, am procedat așa după cum a procedat cu mine d. Cambon, re­­mițându-mi în numele guvernului francez crucea Legiunei de Onoare — și am pus toată inima“. Sala aplaudă și aclamă îndelung și călduros pe noul comandor. Apoi într’o conserie interesantă, în termeni plastici cari fac din poves­tirea sa un tablou colorat, tL »orga a vorbit despre România. D-S a vorbi întâia despre bogăția e­­ea lentă știința sa de istoric și­em toată ini­ma sa de mare cetățean. Me-e plim­bat de la munte la câmpie, până în valea Dunării, prin această frumoa­să și bogată țară pe care dușmanul comun doria s’o stăpânească și pe care a vrut s’o mutileze prin trata­tul de pace de la București, în josul căruia regele n’a consimțit nici­oda­tă să depună iscălitura sa. Apoi într'o repede revistă a poeți­lor, istoricilor și scriitorilor români cu extrase, citații, lecturi, sublinieri de reflexii și de comentarii, confe­rențiarul ne-a arătat România și pe români de-a lungul literaturii româ­ne. Și noi vedem defilând astfel, în mediul lor, la ei acasă, în natură, poporul român și țara românească, voevodul respectat și boerul bogat, amestecând viața lor într'o camara­derie care nu se găsește de­cât în România cu aceia a celor mai umili muncitori de la orașe și de la țară; pătrundem in casele românești, ne plimbăm prin câmpiile fertile și prin pădurile imense, așa de schimbătoa­re după sezoane, în această țară cu clime extreme. Framoase proiecții au făcut din această excursie o ma­gistrală lecție a lucrurilor. Și pentru a termina ținem să re­levăm că o tânără româncă, fiica profesorului Iorga, puțin intimidată poate, dar așa de grațioasă în ca­racteristicul său costum național, supt vălul de mătase roșie care strân­ge buclele sale castanii, cu haina al­bă împodobită cu arabescuri negre, cu centura aurită și fotă, a adăugat surâsul țării sale salutului priete­nesc pe care-l aduceau Clermont­ezi­­lor trimeșii ei, ii și orașului Vermont savanților din națiunile pe care le-ați invitat, îmi veți permite însă de a rezuma impresia mea spu­­nându-vă că din toate țările străi­ne pe care le-am vizitat, România mi s’a părut singurul loc unde un francez nu se poate simți străin. Dar ceia ce vreau mai cu seamă să afirm, căci pentru mine este singurul mijloc de-a vă mărturisi via mea recunoștință, este că din toate încântătoarele amintiri pe care le-am adus din acest congres și din minunata excursie prin Ro­mânia care i-a urmat, cel mai pre­țios este acela de a vă fi cunoscut m­ai bine văzându-vă în mediul d-voastră național și de a fi trăit cu d-voastră după cum însuși ați spus-o, o săptămână de frăție. Numai în intimitatea unei călă­torii înveți a te cunoaște mai bine și numai în timpul convorbirilor noastre zilnice, în timp ce dinain­tea ochilor noștri se ridicau mun­ții plini de farmec ai Bucovinei, zările fără de sfârșit ale Munte­niei, deasemeni înaintea vechilor monumente ale trecutului d-voas­tră național a căror explicație ne-o dădeau­ cu atâta voie bună și, com­­petența că am învățat a cunoaște toată bogăția, toată fertilitatea spi­ritului dumneavoastră latin, toată întinderea imensei d-voastră știin­ță. Nu e un singur colț din trecu­tul țărei d-voastră pe care să nu-l fi explorat; nu e unul singur din pitoreștile ei aspecte, artă, costum, locuință, tradiții, populare pe care să nu le cunoașteți admirabil. D-voastră nu v’ați mulțumit însă să vă studiați trecutul și ați arătat prin exemplul dumneavoastră că nimic nu împiedică pe un savant să fie în acelaș timp un om de ac­țiune. Nu e în­ căderea mea să a­­preciez aici locul eminent pe care-l ocupați în treburile țărei domniei­­voastre; totuși chiar, dacă modes­tia d-voastră ar fi să sufere, îmi veți permite să spun ce-am văzut cu ochii mei. In cursul frumoasei noastre călătorii dealungul Româ­niei, nici un sat nu am străbătut fără ca o delegație de acești mun­citori ai pământului, cari vă pri­vesc cu drept cuvânt ca pe apără­torul lor, să nu fi venit să vă salute cu respectuoasă afecțiune, să vă po­vestească necazurile lor c­u mișcă­toare încredere, sau că f­­­rumosul orășel Gura Humorului pierdut în fundul Bucovinei, să nu vă fi trimes pe copii lor îmbrăcați în pitorescul costum românesc, pen­tru a vă ura bun venit și pentru a vă oferi flori. Căci în ochii acestor oameni simpli d-voastră repre­zentați însăși țara. Foarte puțini dintre ei desigur au citit lucrările d-voastră, dar ei simt că, culegând cu răbdare de erudit titlurile na­­țiunei căreia-i aparțineți, ați fost unul din cei mai de seamă făuri­tori ai acestei Românii Mari care a fost visul multor generații și care a fost în sfârșit reintregată în hotarele ei istorice. N’aș mai sfârși prietene scump, dacă m’aș apuca să enumer toate titlurile pe care le aveți la admi­rația noastră. Permiteți-mi să mă fac interpretul tuturor colegilor de la Universitatea din Clermont și, fiindcă di­rector Ghuesi a binevoit să-mi lase această plăcută sarcină, permiteți-mi să vă spun la numele lor cât vă suntem de recunoscători pentru vizita făcută Universităței OPERETA ROMANA Opereta Română își deschide stagiunea Marți 3 Martie cu O MIE ȘI UNA DE NOPȚI, la Teatrul Carol cel Mare (Eforie). Biletele se găsesc de pe acum la cassa Teatrului. DE LA OPE­RA ROMANA După lungi tratative, Direcțiunea Operei a reușit să angajeze pe cele­brul tenor Dimitri Smirnov, care va cânta două reprezentații, Sâmbătă 7 Martie „Werther “ și Marți 10 Martie „Manon“. Joi 5 Martie va avea loc o repre­zentație extraordinară a Operei „Butterfly” cu d-na Florica Cristofo­reanu, care în rolul titular are o strălucită creație. Rolul Pinkerton va fi cântat pen­tru prima oară de tenorul C. Stro­­escu.­­ Opera „Fedora“, care a pornit pe o lungă serie, se va cânta săptămâ­na viitoare, o singură dată Marți 3 Martie, cu distribuția premierei.­­ Direcțiunea Operei a început tra­tative cu celebrul bariton Tita Ru­­ffo, pentru o serie de 4 reprezentații pe la sfârșitul lunei Aprilie. TEATRUL NATIONAL DIN BUCUREȘTI Ordinea spectacolelor . Luni 2 Martie, BYZANTI. Marți 3 Martie, THEBAIDA. Miercuri 1 Martie premieră, IU­BIRE. Joi 5 Martie matinon, HAMLET. Joi 5 Martie seara, FEMEEA CU DOUA SUFLETE ȘI DOI PRIE­TENI. Vineri 6 Martie, BELADHE. Sâmbătă 7 Martie matineu, THE­BAIDA. Sâmbătă 7 Martie seara, IUBIRE. Duminică 8 Martie matineu, FE­MEEA CU DOUA SUFLETE ȘI DOI PRIETENI. Duminică 8 Martie seara, BY­ZANTI. Mâine seară Duminică se re­prezintă a patruzecea oară „Thebai­­da", cu doamna Agepsinae Macry, creatoarea Antigonei, în rolul prin­cipal. Tragedia d-lui Victor Eftimiu care este cel mai mare succese înregis­trat până azi de teatrul românesc a avut în primele 40 de spectacole o medie a încasărilor de 42.000 lei. # „THEBAIDA", lucrarea dramatică a d-lui Victor Eftimiu este una din piesele originale care au cunoscut cel mai mare succes, pe o scenă ro­mânească, ajungând într'o singură stagiune la a 40-a reprezentație. Di­recțiunea Teatrului Național amor­tizând cheltuelile de montări, a ho­tărât scăderea prețurilor, fără să reducă nimic din fast și bogăția spectacolului. încasările de până acum permit Teatrului sacrificii pentru viitoarele reprezentații, deși rețetele cu prețuri obișnuite abia vor acoperi cheltuelile curente. TEATRUL POPULAR Luni 2 Martie premieră COME­DIANUL. Marți 3 Martie COMEDIANUL. Marți se va reprezenta pentru a doua oară pe scena Teatrului Popu­lar comedia „COMEDIANUL" de Sacha Guitry. CONCERTE Duminică, 1 Martie 1925, orele 6 d. a., va avea loc în biserica evanghelică-lutherană un „Con­cert Religios“ cu binevoitorul concurs al Domnului: Franz Xa­ver Dressler din Sibiu: Orgă și al orchestrei societății „Liedertafel“. Diriginte : E. E. Bruder. Programul cuprinde: G. F. Händel: Concert No. 4 pentru or­gă și orchestră. lob. Seb. Bachu: Fantesia și fuga. Iol. Rheinger­ger : Concert op. 177 pentru orgă și orchestră. CONCERT SIMFONIC Fundația Culturală „Principele Carol" de Duminică 8 Martie 1925 ora 11 a. m. un Concert Simfonic la Teatrul Lyric, sub conducerea d-lui Egizio Massini. Programul cuprinde: 1) Beethoven, Sin­­fo­nia No. 5; 2) Respighi, Fontana di Roma; 3) Tschaikowski, 1812 Uvertură Solemnă. Biletele se găsesc de vânzare la Agenția Jean Feder. Intrarea în sală interzisă în tim­­­pul Concertului. EXPOZIȚIA VERONA Societatea „Cartea Românească" organizează o expoziției a operilor pictorului Artur Verona, care va fi deschisă în ziua de 28 Februarie 1­­92S, și va dura până la 20 Martie 1925. Expoziția va avea loc În salonul „Ileana“ din B-dul Academiei No. 3- intrarea fiind prin librăria „Cartea Românească" iar în zilele de sărbă­toare prin „Foto-Glob". Va fi deschi­să în toate zilele 9 12 fam. și 15­19. BALUL ARTELOR FRUMOASE S. R. F. organizează pentru seara de Sâmbătă 28 Februarie la Cercul Militar un mare bal mascat și cos­tumat în folosul „Casei Artelor Fru­moase". BALUL CHIRIA­ȘILOR.­ „Liga Chiriașilor", organizează pentru Sâmbătă 28 Februarie a.­c un splendid Bal în sala Teatrului „Central“ (fost Tomis) din calea Că­lărași No. 11, de la care nici un chiriaș nu trebui să lipsească EXPOZIȚII Artistele pictori și sculptori: Ar­bore Nina, Cornelia Babic, Lucia (Demetriad) Bălăcescu, Lucia Beler, I. Brateș (Marie Pilat), Teodora Cer­nat, Rezeda (Moga) Dum­itrescu, Ce­­lina Emilian, Esmée Gafencu, Lau­ra (Marius) Goilav, Zoe Golescu, Ol­ga Greceanu, Nadya (Bulighin) Grossman, Bisa (Propst) Éraid, Ma­rica Rolmniceanu, Sonia Boguska, Maria (Ciurdea) Steurer, Julietta Teodorini, anunță vernisajul celei de a 4-a expoziți ce va avea loc Du­minică, 1 Martie ora 11 a. m. în toa­te sălile de jos din Palatul Ateneu­lui. Expoziția rămâne deschisă până la 1 Aprilie. DE LA LIGA CULTURALA GALATI D-na Calypso Botez, profesoară, președinta consiliului național al fe­meilor române, a ținut la șezătoa­rea ligei culturale din Galați in ziua de 15 Februarie o conferință tratând despre „Rolul social al [a­­meei". Conferințiara în fața unei săli ar­hipline, a desfășurat cu adâncă pri­cepere subiectul și într'o admirabi­lă formă de expunere. BIBLIOGRAFIE A apărut: „NEAMUL ROMANESC PEN­TRU POPOR“ No. 5, an. Xlll-lea cu următorul cuprins : N. IORGA : Românii înstrăi­nați. TR. VASILESCU: Ochiul lui Dumnezeu. I. GR. OPRIȘAN : Un sol și­ o datorie. N. ANDRIȚOIU : Tălmăcirea legilor: Foia de zestre. Dr. SAMSON : Pentru sănă­tate. — Culegeri din Popor. O. V. B.: Treburile din lăuntru­. N. N. V.: Treburile din afară. — Sfaturi economice și gos­podărești. — Știri felurite. Abonamentul se plătește pe un an, 80 lei. Iese la l­iu și 16 ale fie­cărei luni. Se poate abona și plăti în Str. Brezoianu, 6, București. IȘCAREA ® LITERARA ÎAMANGA AR­TISTICA # D. general Mărdărăscu, minis­trul de războiu, a lucrat dri dimi­neața cu d. general Leonte direc­torul general al intendenței, cu privire la aprovizionarea armatei. D-nii Președinți ai Organizații­­lor Comunale din jud. Ilfov sunt rugați să trimită de urgență cos­tul Calendarelor ce li sau dat pen­tru a le distribui sătenilor pe adre­sa clubului Str. Brezoianu No. 2, Reducerea scontului In Germania Berlin, 27 (Rador). — Reichs­bank a redus scontul de la 10 la 9 la sută iar taxa de lombard de la 12 la 10 la sută.

Next