Neamul Românesc, decembrie 1927 (Anul 22, nr. 191-214)

1927-12-01 / nr. 191

Loteria SSw*straf’Bor Lozurile cumpărate înainte de 11 Septembrie 1927, sunt valabile și pentru a doua trasare de la 1 ianuarie 1928 chiar dacă au câștigat la prima tragere !ra lozurile se găsesc de vânzare la Bănci. Casse de schimb în Pini Breși» și comitetul Central pentru ajutorarea Sinistraților strada iâureanu Ho. 6 Etajul ii j*_ lim.ii|si#la loturile se găsesc de vânzare la Bănci. Casse de schimb, gp growwHg comitetul județean, de ajutorare a Sinistraților­­ Prefec­turii si Subcomitatele) Comunala da ajutorarea Sinistraților (Primării) LEI 59 UN LA Z ÎNTREG 25 Va .» I­n­ H­ r.A Loteria Ligei Culturale din Aprobată de Ministerul de Interne cu No. 5570 A. 10 I III 927 pentru construirea așezământului LIGII în București 519 câștiguri în valoare de lei 7.090.000 (toapte milioane) 1 câștig de Lei 2.000.009 1 „ „ „ 1.000.000 2 câștiguri a­­i 500.000 șI 1.000.000 „ „ „ „ 200.000 „ 000.600 ” „ „ „ 100.000 „ 600.000 10 „ „ „ 50.000 „ 500.000 15 „ „ „ 20.000 „ 300.000 20 „ „ „ 10.000 „ 200.000 35 „ „ „ 5.000 „ 175.000 *25 „ „ „ 1.000 „ 425.000 TRAGEREA LA 1 IAnUARIE 1928 Costul unui lot întreg lei 40 Câștigurile se plătesc fără nici un scăzimint Se vind la toate Agențiile Ligei Culturale, principalele Bănci, L­brării, și la Depozitari de ziare. Unde nu se găsesc lozuri adresați Comenzile Însoțite de valoarea lor, prîrn man­dat poștal Biroului Ligei Culturale, București, Str. Luterană 6, Etaj 1. Pentru comenzile mai mici de 5 lozuri se adaugă 20 Lei pentru porto-recom. Comenzile­­ mai mari de 5 lozuri se expediază franco de orice cheltueli. Ședința consiliului comunal al sectorului IV Verd­e Votarea proed­urii de buget pe anul 1928 pri sează la orele 5, membrii con­siliului coroanal al sectorului IV ver­de, s’au întrunit în ședință publică în localul primăriei sub președinția d-lui D. Mincu primarul sectorului. In­­nainte de a se intra în ordinea de zi, d. primar Mincu a rostit un omagiu pentru memoria defunctului I. I. C. Brătianu. Intrăndu-se în ordinea de zi, se ia în discuție votarea budgetului. D. TITEL PETRESCU, se plânge consiliului că d. Mincu primarul secto­rului, a devenit un fel de dictator, ig­norând cu totul consiliul comunal. D-sa spune, că toate lucrările și gos­podăria comunei se fac de d. pri­mar singur fără să se consulte și consilierii acestui sector. Consilierii nu sunt convocați de­cât atunci, când e vorba să se ratifice lucrările deja făcute de d. primar, așa că consilierii aleși nu sunt decât niște figuranți în consiliul acestui sector. Nu se face niciodată apel la consilieri de specialitate și comisiilor cari au fost alcătuite, nu li s’au dat nici­odată de lucru. Vorbind despre alcătuirea bugetu­lui, d-sa spune că nu este alcătuit ca să satisfacă nevoile sectorului și face să satisfacă nevoile sectorului. D. I. CONDEESCU spune că întoc­mirea unui buget, trebue făcută cu multă băgare de seamă pentru ca numai așa se poate tine seamă de toate nevoile sectorului. Nu trebuie uitat, că în afară de lucrările edilitare, sanitare și de asis­tență socială, primăria trebuie sa aibă grijă și de așezămintele culturale. D-sa spune, că în acest sector a luat ființă, acum un an, un mare că­min cultural de ucenici cu numele „General Al. Averescu“. Acest că­min acum se găsește intr’o stare de­plorabilă, din cauză că primăria nu vrea să-i mai dea banii necesari pen­tru întreținerea lui. Roagă să se prevadă suma necesa­ră în buget pentru întreținerea cămi­nului și să nu se mai facă atâtea și­cane, care împiedică desvoltarea a­­cestei instituții de cultura. D. MATEESCU CAPEȚINEANU, spune că este un mare adevăr, ceiace a afirmat d. consilier Petrescu, cum că consilierii nu sunt consultați de d. primar în treburile sectorului. In ce privește întocmirea bugetului, d-sa spune că are de făcut o serie de obser­vațiuni. Sunt lucrări edilitare care cer urgență și trebuesc executate i­­mediat. Pentru aceste lucrări nu văd trecute fonduri, dar văd în schimb penru altele cari mai puteau aștepta. După ce d-sa dă mai multe exem­ple de natura arătată, conchide cu ru­gămintea de a se prevede satisface­rile arătate. Tot în chestiunea bugetului au mai vorbit d-nii: M. Berceanu, Roman, preotul Georgescu, Frățilă Dumitre­­scu, etc. După ce d. primar Mincu, a dat o serie de explicatului de modul cum a fost alcătuit proectul de buget, consi­liul a aprobat proectul, dar cu men­țiunea să se țină seamă de observa­­țiunile aduse de d-nii consilieri. Ședința a fost jumătate seara, ridicată la orele 8 cea . £ ts*te Grafice mBNOW NEAMUL­ ROMANESC ^JMINISTERII^UNITIEI "" Comisia de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoa­re la dobândirea și pierderea naționa­lității române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre știința a­­celora cari ar voi să facă vre-o în­tâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule Ministru, Subsemnatul Ioan Palffy, sunt năs­cut la 27 Octombrie 1900, în Timișoa­ra, str. Doja No. 6, și am domiciliat aci până la luna Iulie 1920 la părinții mei. In vederea că autoritatea nu mi-a dat învoiala la depărtarea pentru fini­rea universităței, am fost silit să cer cetățenia ungurească ca să pot domici­lia în Budapesta în locul universităței. Dorind a redobândi cetățenia română, fiindcă universitatea am absolvit și că așa nu mai am lipsă să domiciliez" în străinătate. Având în vedere cum că în anul 1920 ca minor, din lipsă, am cerut cetățenia străină, acuma ca mi­nor, cer redobândirea cetățeniei ro­mâne. Anexez sub 1) certific, regis­trul stării civile din care reese că sunt crescut în Timișoara, teritoriul Româ­niei, la 27 Octombrie 1900, sub 2) și 3) cert. de naționalitate și de aparți­­nere al tatălui meu. dr. Desideriu Palf­fy, șef judecător în rang de consilier la curtea de apel, cu cari dovedesc că tatăl meu este cetățean român și are aparținere în Timișoara, sub 4) decla­­rațiune cu care am renunțat din orice cetățenie străină și am declarat dorind a deveni supus român. Rămân cu deosebită st­mă, Ioan Palffy Dos. No. 2629 920. ULTIMA ORA © am In Statele Unite nu se eliberează diplomele studenților, dacă el nu prezintă brevetul de pilot aerian. Acolo, apărarea aeriană e altceva decât un subiect de conferință, sau un teren pe care să-și risipească plic­tiseala, amatorii de vorbărie goală. Noi, ce facem ? Am fi fericiți ca d. Titulescu să-și poată realiza pe deplin intențiunile sale de cunoscător al lumii diplomatice apusene, relativ la remanierea corpului nostru diplomatic... Tare în materie de regulare a rapor­turilor noastre cu străinătatea, minis­trul de externe nu-și va refuza, firește, niște auxiliari cari să reprezinte forțe reale... D. N. Titulescu Diplomația... Ziarele publică amănunte asupra u­­nor proiectate numiri în diplomație. In ce privește o parte din numele cari se dau pentru unele din posturile importante din marile centre, ar fi o garanție că interesele țării sunt desti­nate, de aci încolo, să fie oare­cum mai la adăpost de vitregia evenimentelor și de abilitatea diplomației adversarilor României.. Sunt ziare străine în care, cu toată faima personaliăților ce semnează unele articole despre România, aces­tea reflectează totuși judecata cer­curilor diriguitoare de la noi. Din acest punct de vedere, este inte­resant de reprodus o parte a artico­lului semnat în „Journal des Débats“ de către d. Auguste Gauvin, și anu­me partea privitoare la situația poli­tică creată prin dispariția lui Ion Bră­tianu. Interesant prin concesiunile ce le face unei discuțiuni asupra unor chestiuni cari nu de mult erau anti­cipat respinse de la orice examinare. Cităm . ..Presupunând că unele din ne­mulțumirile sale ar fi întemeiate, o­­poziția ar comite o acțiune rea, ur­mărind îndeplinirea programări ei, al cărui prim articol este dizolvarea Parlamen­tului. Au fost destule ale­geri generale. Acelea ale r,a lui Averescu n’au fost mai libere de­cât acelea ale ministerului Brătianu. Altele n’ar fi nici ele mai nu . O­­poziția coalizată, care are lacune se­rioase, ar lucra mai înțelet orientân­­du-se spre un guvern de concentrare adevărată în care ar învăța arta de a guverna și și-ar crea titluri la suc­cesiunea d-lui Vintilă Brătianu. Ro­mania are nevoie de oameni de Stat“. In afară de vădita slăbiciune de argumentare pe care trebue s'o rele­văm, lăsăm restul comentariilor pe seama cititorilor. In urma congresului invalizilor de război de toate gradele, ținut la Cra­iova, o delegație s’a prezentat d-lui mi­nistru Inculeț. Delegația a fost înso­țită de d. Radovici, inspector general, din partea ministerului de interne. S’a arătat d-lui ministru al sănătății inegalitatea tratamentului în ceea ce privește pensiile primite. Astfel, un ge­neral invalid de război, pensionat îna­inte de 1921, primește pensie mai mică decât un plutonier pensionat după 1923. In sala de conferințe a Casei Școl­­elor, se va ține, Sâmbătă, 3 Decem­brie, între orele 6—7 p. m., conferința d-lui C. Rădulescu-Motru, prof. uni­versitar, despre „Propaganda culturală și politică“. Regenta a primit ori în audiență pe primu­l-ministru, d. Vintilă Bră­tianu. întrunirea la Geneva a comisiunei pregătitoare 0 și Snferinței de dezarmare 4- Programul conferinței Geneva, (Rador). — Comisiunea pregătitoare a Conferinței de dezar­mare se întrunește Miercuri 30 No­­embrie, la Geneva, sub preșidenția d-lui Loudon (Olanda). La ordinea de zi a acestei sesiuni figurează : 1) Examinarea rezoluți­ilor adunării și a consiliului; 2) starea lucrărilor.­­ I­­­ind­ c cele cinci rezoluțiuni în chestiune, cea mai importantă este a ci­ncea, care combină propunerile pre­zentate la Adunarea a opta de dele­­gațiunea­ olandeză, franceză și ger­­mană. Ea constitue într-o anumită măsura, programul de lucru pentru anul viitor al Comisiunei pregătitoare in materie de arbitraj, securitate si dezarmare. In rezoluțiunile sale, Adunarea re­comanda desvoltarea progresivă a arbitrajului prin mijlocul acordurilor particulare și colective, inclusiv a­­cordurile între Statele membre și ne­­membre ale Societății Națiunilor, a­­ceasta în vederea ext­inderei la toate statele, încrederea mutuală, i­ndis­­pensabilă succesului complect al­­ conferinței de limitare și de reducere a armamentelor. Imediat după închiderea sesiunii din Septembrie, Consiliul a luat mă­surile necesare pentru a da urmare rezoluțiunilor adunărei, transmițând aceste rezoluțiuni guvernelor și co­­misiunilor Societății Națiunilor și a­­ducând alcătuirei Comisiunei pregă­titoare, modificările neclare, aceasta în urma schimbărilor intervenite în compunerea consiliului Litrei. Comi­siunea cuprinde: Starea lucrărilor în ceea ce pri­vește dezarmarea propriu zisă, este următoarea: NEVOIA LIMITĂRII ARMAMEN­TELOR Comisiunea pregătitoare a stabilit în cursul celei de a treia sesiune (Martie- Aprilie 1927), un text in prima lectură a unui proiect de convențiune pentru reducerea și limitarea armamentelor, amânând a doua lectură la o sesiune ulterioară a cărei dată urma să fie fixată de președintele comisiunei, d. Loudon. Comisiunea a informat con­siliul de această procedură și l-a cerut de a autoriza pe secretarul general de a comunica tuturor guvernelor textul acestui ante-proiect, precum și pro­­­cesele verbale ale desbaterilor sale. In sesiunea sa din iunie 1927, con­siliul a însărcinat pe secretarul gene­ral de a face comunicarea cerută de comisiunea pregătitoare, exprimând părerea că comisiunea a procedat în mod înțelept, lăsând între prima și a doua sa lectură, timpul necesar pentru ca rezultatele deja câștigate, precum și chestiunile ce mai rămân deschise, să poată fi examinate cu grije și aten­ție de diversele guverne, ceea ce oferă speranța că a doua lectură va duce la un proiect de convențiune susceptibilă de a servi ca bază a unei conferințe internaționale. LUCRĂRILE COMISIUNII TRAN­ZITULUI Comisiunea tranzitului a început a continuă studiul metodelor și regula­mentelor proprii a asigura funcționa­rea rapidă a organismelor Societăței Națiunilor, în timp de criză. Comitetul financiar a elaborat un proces de asistență financiară pentru statele victime ale unei agresiuni. Secretarul general al Societății Na­țiunilor a întreprins anumite studii ju­ridice și a adunat informațiuni cu pri­vire la art. 16. DURATA SESIUNEI COMISIUNEI PREGĂTITOARE Geneva. (Rador).­­ Cu privire la durata sesiunei comisiunei pre­­gătitare a conferinței dezarmării nu se știe încă nimic precis. Se pre­văzuse o sesiune de scurtă dura­tă, dar în urma schimbului de scrisori între șeful delegațiunei ger­mane, contele Bernstorff, și președin­tele comisiunei, Loudon, este posibilă o prelungire a sesiunei. -----------OOOOXOOOO------—> Cirfi noS Cunoscutul DICȚIONAR DE CI­TATE ROMÂNEȘTI de B. Marian a apărut în ediția II-a, revăzută și a­dăpastă. Tipărită pe hârtie bună, în format portativ, de către „Cultura Românea­scă“ din București, lucrarea aceasta — atât de folositoare oricărui cărtu­rar, mai ales studenților, elevilor, șco­lilor secundare și speciale, — se vinde la toate librăriile din țară cu 50 lei­xemplarul. Cu prilejul acesta, recomandăm și e­diția V-a din DICȚIONARUL DE CITATE STRĂINE al aceluiaș autor ce se vinde cu 40 lei exemplarul. ­ .-IV'Ar. X nmr D. profesor N. Iorga, șeful Parti­dului National, pleacă mâine la Vă­lenii de Munte. D-sa se înapoiază Vineri in Ca­pitala. . Ministerul de finanțe a pus la dis­poziția Casei Pădurilor suma de 4 mi­lioane lei pentru lucrările de îndiguire și corectarea torenților în regiunea ce­lor trei Crișuri. Azi, la orele 4 p. m. va avea loc un consiliu de miniștri acasă la d. Titu­lescu. „Viitorul“ afirmă că acest consiliu are o deosebită importanță și adaugă că după ședință d. Vintilă Brătianu va avea un­­ schimb de vederi cu d. Iuliu Maniu, șeful partidului național-țără­­nist. O delegație de studenți s-a prezen­tat a doua oară la ministerul sănătății și a fost primită de d. ministru Incu­­leț. Delegația a cerut d-lui ministru să se înființeze în București un dispen­sar, un sanatoriu, un local de odihnă la Mangalia și a solicitat un ajutor pentru înființarea unei biblioteci. Consiliul de miniștri ținut aseară acasă la d. Titulescu a avut dar­ul să facă un pas înainte spre o clarificare punctului de vedere al guvernului asupra situației. Nota pesimistă, repr­ezen­tață de d. Titulescu era împărtășită de întreg consiliul, cu toate speranțele exprimate de d. Vintilă Brătianu asupra sei înțelegeri cu opoziția. * Se vorbește serios despre o eventuală demisie a guvernului. Aceasta în urma repetării dorinței categorice a Regenței pentru for­marea unui gu­vern de colaborare, dorință pe care guvernul d-lui Vin­­tilă Brătianu n’ar putea-o satisfa­ce. D. N. Titulescu, încă bolnav, nu va mai pleca la Geneva. E probabilă o amânare a­ chestrei optanților, până la primăvară. Barometrul situaț­ei guvernului este astăzi.... d. Berceanu. De curând demisionat — dar cu demisia încă nerezolvată—de la Pri­mărie, d-sa s'a reîntors și își continuă ac­tivitatea, foarte calm și fără explicații, ca membru al delegației permanente a Municipiului. Calitate care se poate prelungi și după o eventual cădi­re a guvernului... Antologia retorică românească a fost îmbogățită, cu prilejul tristei solemni­tăți funerare a defunctului Ion Brătia­­nu, cu o perlă oratorică de mare preț. Autorul, d. Jean Th. Florescu. „Șeful" Capitalei a spus, între al­tele : „gâtul lui Brătianu era pâlnia prin care se scurgeau ideile". Ne-ar interesa acum să știm pe unde se scurg ideile d-lui Jean Th. Florescu. Delegația permanentă a consiliului general al municipiului București, s-a întrunit ieri și a votat aprobarea bud­getelor pe sectoare. Urmând exemplul colegilor lor de la consiliul primăriei sectorului de Negru, consilierii din opoziție de la celelalte sectoare au intenția să se retragă din consiliul comunal, pe motivul că sunt împiedicați deja orice control al fon­durilor afectate cheltuelilor municipiu­lui București. D. Vintilă Brătianu, președintele consiliului de miniștri și ministru de finanțe, va face azi la ora 9 a. m. un expozeu reprezentanților presei, asu­pra bugetului pe 1928. Senatul universitar din București a delegat, să se ocupe de cantinele stu­dențești, începând dela 1 Decembrie, pe următorii profesori universitari: D-nii D. Hurmuzache și Șt. Mino­­vici, ajutați de d. conferențiar Popes­­cu pentru cantina din str. Cantacuzi­­no, St. Ștefan și alte două cantine noui cari se vor înființa pentru studente. D. Rădulescu-Pogoneanu la cantina din str. Sfinții Voevozi. D. Iliescu pentru școala de medicină veterinară. D-nii Bazilescu și Berceanu pentru cantina din str. Gutembesse,. Cantinele studenților în medicină și dela teologie vor fi conduse de deca­nii facultăților respective, d. prof. dr. Bălăcescu și pr. I. Mihăilescu. „Neue Wiener Jornal“ a anunțat ori că la Viena s’ar urma actualmente negocieri între Rusia și România, pen­tru lichidarea tuturor litigiilor. Lega­ția sovietică, printr’un comunicat adre­sat ziarelor, desminte această știre. (Rador), — ­if'fEA'“ î sacr Anonimă, ras­acfîeini, Calea Victoriei No.­­5 — E sau «rests Conferința burselor de cereale din Europa centra­l Fiona, 20 (l­tnlor). — Con­ferința re­prezentaților bur­selor de cereale din Europa centrală și sud-orientală a stabilit normele privitoare la executarea hotărârilor ar­bitrate în străinătate, potri­vit convenției încheiată, la Liga Națiunilor. -----------000.­000.............. Solemnitatea națională die la SuMsa INAUGURAREA MONUMENTU­LUI ȚARULUI IVAN Belgrad, 29 (Rador). — Eri a avut loc la Subotița inaugurarea solemnă a monumentului Țarului Ivan, fondato­rul orașului și suveranul liberator al voevodatului sârb, în secolul al XVI- lea, de sub dominația turcă. La ceremonia inaugurării, au luat parte preotul Paul, reprezentantul Re­gelui, președintele Camerei, d. Periei, ministrul Spaho, Chanmenkovici și alte personalități. Au asistat de asemeni numeroase de­­legațiuni și notabilități din regat. Alechin șampion al șahului Paris, 29 (Rador). — Se t­ele­gr­a­­fiat din Buenos Aires . Titlul de șampion al hniei pentru șah urmând să fie decernat aceluia care va câștiga mai întâia șase par­tide. Alechin poate fi considerat de pe acum ca învingător virtual, întru­cât a câștigat cinci partide. Adver­sarul său, Capablanca a anunțat ho­tărârea de a renunța astăzi la relua­rea celei de a 34-a partidă. Greva foamei la penitenciarul din Bălți La penitenciarul din Bălți, se află arestați I­ săteni, învinuiți de rebe­liune, în timpul alegerilor. Până acum, cu toate insistențele și probele de ne­vinovăție, nu au fost puși în libertate. Cei arestați, exasperați de mizeria pe care o îndură, au declarat greva foa­­­­mei. Azi, sunt în a 12-a zi de grevă.

Next