Neamul Românesc, aprilie 1929 (Anul 24, nr. 73-93)

1929-04-04 / nr. 73

IDEAMUL ROMÂN­ESC «MMmm Jói 4 Autrilie !?*2ír> ■S’ I *AUTOMOBILELE fy A * K“ Cele mai bune Mil­i­ni II ^ Agenția principală:Soc.nNDRO-BASARAB“Bulevar(lit.Basarab.)//IILISk­i Constantin i, Nihiies^«* I GONTRIBUȚIUNILE DIRECTE ALE SOCIETĂȚII ANONIME ȘI IN SPECIAL ALE CELOR PE­­­TROLIFERE, de ORESTE­A. A* NASTASIU, laureat al Academiei Române. A apărut în editura „Cultura Românească“ și se află de vân­zare la toate librăriile din țară: STEAUA MEA piesă de tea­tru școlar, PACATUL BEȚIEI piesă de teatru de adulți, și CĂLĂTORIND PE RIN, o admirabilă lucrare literară, im­presii de călătorie, cu numeroa­se clișee, de d-na LAURENȚIU BACALBAȘA. Le recomandăm călduros ti­neretului școlar și tuturor ama­torilor de lucrări frumoase. Usui Strat­n Avocat Pledează în fața instanțelor militare Brașov, Strada Porții No. 58 Cele mai efline Cele m ai frumoase AGRICULTORI MORARI b­aȘeîajiS «ta­r*© rS sistem­a­­ta*e 9U alavattare, prea-ali^Îr», «pH, în­ fisație frtMatl Teresstr­ifm­ SrsiH i^HNnNW ti Fer« saw Hotoare © astea« ®»rd»er d­an'^üt fa £ sh wSw * GS!­rfWwwfrsrSS­ M^'țfpF» eegle*® Resten mkm? 5« țiței TIMTOARB A0M99UI ÄÜMSAHE țo« ; • fi COSMICII *.' lAif-PARR dela „Semănătoarea tOO. ANGN. ROfii  ASUHÎULTORISIm PENTRU PROCURASE­m. ms\m­abrigole iUCUS IEȘÎέî, Str. Csitei 27, Telefon 308 [ 13, Toisgasme „Semănătoarea 11 SuCSÎFSSie : Delsa Bucavăț. 20 ~21 `8A1L&, Boliamslu! Caza Vod?, 70 BOSKOR! de VEDE, Puțu de Piatră 20 ATELIERE și DEPOZIT : iacurești iii, Caisa Dorobanților 53, telefon 203­1? Fabrica de mașini agricole și turnătorie de fontă și alamă 1 CIVSOVA, Calea Bucovăț 20­28 depozite da dansasere la Casele Județene de Credit ale Agri­­cultorilor, în toate capitalele de județ, înlesniri de stază si preturi avantajoase Sac. Cea. a Transvaielor Pacareși A­VI­I Aducem la cunoștință publicului călător că începând dela 26 Mar­tie 1929 s’a pus în exploatare electrică linia No. 21, care va avea tra­seul următor : Bariera Vergului—Calea Călărași—Halele Centrale—Splaiul Halelor —Strada Isvor-B-dul Schitu Măgure­nu—Strada Cobălcescu—B-dul Di­­nicu Gelesen—R. M. S. Belvedere. SECȚIUNILE PRINCIPALE DE TAXARE VOR 1/1 : Bariera Vergului — Hala Traian Hala Traian — Halele Centrale Halele Centrale — Liceul Lazăr Liceul Lazăr — R. M. S. Belvedere SECȚIUNILE INTERMEDIA­RE DE TAXARE VOR I Strada Delea Veche — Mircea Vodă Mircea Vodă — Calea Victoriei Calea Victoriei — Strada Vergului Prima secțiune se taxează cu 4 Lei, fiecare secțiune în plus se ta­xează cu un Leu în plus. Pentru clasa I se ia 1 Leu in plus peste taxele precedente. DIRECȚIUNEA GENERALA Restaurantul Gare de Nord In­stalație modernă Bucătărie exegetă Mâncări calde și reci, în permanentă Vinuri si băuturi alese, indigene si străine . Serviciu­ ireproșan­ti == Deschis in f scare de până la orele 12 noaptea Resiauraatui Gärei 08 Hőid 3 Reprezentant general pentru România Str. Valter Mărăcineanu 2 bis. Telefon 342 72 f&recuratl-trä Băcîior, Ru­d-Sack, Pare riggtln Mistral, obternis­tc, da vie, la 8 coastă, cu una fină la 3 briidare cu tracțiune sunnistă. Piupri pentru tractor cu una până la 4 brăzoara; Grape Si­#.!*1 Semănători­ c^Drot Patria Drill ?f &wo pentru porumb il fesele, fabricet Natlchar; Tăvălugi SSWT fí esmbridge; St&mviltoareÄ* Vmt&m­m* i ® mm InsM^il demari l&iritgi ou msrsui pe cure Se |i Âeie, fslr­ i q*ție pre»%st stoffstrr­ toî frip» plsyton ^nvCMorwarth A. 8 Birece și Piue Cărți Noi Spectacole TEATRE Miercuri 3 Aprilie TEATRUL NAȚIONAL: Nora. TEATRUL REGINA MARIA : A­­ventura d-lui Borjan. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON : Picadilly. CINEMA ODEON: Pasiunea Jeanei d'Arc. CINEMA VOICULESCU: Șampio­­nul cowboilor și teatru. CINEMA EFORIE : Vasul Fantomă: LIPSCANI-PALACE : Natașa prote­jata împăratului și Ginerele d-lui Prefect. CINEMA ELITA : Prințul carnava­lului. CINEMA SELECT : „Torentul“ cu Greta Garbo și Ricardo Cortez. CINEMA CAPITOL : Cadavrul viu. CINEMA MARNA : Pat și Patachon vânători și artiști. CINEMA VOLTA-BUZEȘTI: Sport și frumusețe cu Pat și Patachon și trupă de reviste. CINEMA ROMA: Ken Maynard în Salvatorul Necunoscut și Tim Mac Coy in Lupta cu Bestiile roșii și trupa Fotache. CINEMA GOLESCU : Sacrificiul spioanei. Bela Teatrul Național Astă seară Miercuri 3 Aprilie crt. pe scena Teatrului National e reprezintă pentru întâia oară în acuala stagiune „Nora“ puter­nica dramă de marele dramaturg H. Ibsen, cu d-na Agepsina Ma­­cri, Eftim­u în rolul titular. In ce­lelalte roluri apar: d-na Ana Luca, A. Hemetriad, A. Athana­­socu, Ciprian, etc. Piesa este pusă în scenă de d. Victor Bumbești înr’o montare cu totul nouă în vederea stabilirei repertoriului permanent AutemeKlui Papei Roma, 2. (Rador).­­ Din Turiu se anunță că fabric­a de automobile „Fiat", a terminat construirea auto­mobilului Fiat No. 525, cu 6 cilindri, pe care l-a dăruit Papei. Automobilul are 6 locuri, astfel dispuse, că ocu­panții stau față în față. El va fi pre­dat Sanctității Sale, săptămâna vi­itoare, de președintele consiliului de administrație al societății Fiat, și de o delegație de lucrători.­­ „Sindicatul Ziariștilor din Bu­curești“ are durerea de a anunța moartea membrului fondator al societăței, vechiul și distinsul zia­rist și scriitor, Ai. I.Hodoș(lon Gorun) decedat în vârstă de 65 ani în ziua de 30 Martie 1929. Membrii Sindicatului ziariști­lor sunt rugați să ia parte la în­mormântarea rămășițelor lui pă­mântești. Slujba religioasă s’a o­­ficiat Marți 2 Aprilie, ora 4 p. m. în capela cimitirului Sf. Vineri. La o adresă trimisă de către d. profesor N. Iorga, rectorul uni­versității din București, d. R. Mo­­ciorniță, industriaș, a trimis ur­mătorul răspuns: București. ÎS Martie 1919 STIMATE D-LE RECTOR, Am onoare­a vă confirma, cu prezenta, primirea adresei dv. No. 494 din 25 Martie a­c. de al cărei conținut am luat cu­noștință cu adâncă emoțiune. M’a mișcat mult și părerea extrem de măgulitoare ce aveți pentru mine, dar mai ales m’a emoționat până la lacrimi, pă­rinteasca gri­je și marele inte­res național ce purtau­ tineretu­lui nostru studențesc, în spe­cial acelui tineret bun și mun­citor, dar lipsit de mijloace, provenit din masele muncito­rești de la sate și orașe. Această grije și aceasta a­­tențiune, va mira poate pe cine mi cunoaște inima dv. caldă și iubitoare pentru cei lipsiți dar meritoși, precum și pe cine nu vă știe nemărginita dorință de a ajunge să ridicați cât mai sus mai multa ateulume (Urmare din pag. I-a), fi puși la locul lor ca să trăia­scă fericiți și liniștiți. Numai atunci adevărata in­telectualitate a țării, care a stat îngrămădită și aproape să fie strivită într un colț, va putea avea ea cea dintâi cu­vânt în toate problemele de creație pentru o țară roasă pâ­nă în măduva oaselor de poli­ticianism. Dar până la această eroică hotărâre, cerem­­ mai multă a­­tențiu­ne. ! I. C. ANTONOVICI ilissirSfeicéT argH- meirtcierjțeirteitcs (Urmare din pag. I-a). este problema politicei sociale de care se ocupă cu atâta asiduitate biroul international de muncă. Până acum nimeni pe lume nu a putut preciza în ce constă primej­dia cu privire la apărarea și la in­dependența națională. Să luăm o ipoteză absurdă. Să admitem că înainte de 1914, un con­sorțiu puternic unguresc ar fi fă­cut o fabrică de armament și tu­nuri la Azuga, iată primejdia pen­tru apărarea națională. Pentru a o etnja, un consorțiu de români, ar fi făcut o fabrică de muniții și arma­ment la Brașov. Fabrica românilor mai puternică; tunurile lor bateau la 20 k­ilometri ale ungurilor nu­mai la 15. Se declară răsboiul. Care capital era național și servea la a­­pararea patriei? Cel românesc de la brașov ori cel unguresc de la A­­zuga? De altfel, sunt două im­preju­­rari, cari, vor face să se vadă mai lămurit ca orice demonstra­ție, cât este de nelogică împărți­rea capitalului in național si strain.­­ 1) In țările cari exportă capi­taluri: Franța, Anglia, Germa­nia și după războiu, America, problema capitalului național se pune, dar sub cu totul altă for­mă. In acele țări nu se cere o­­prirea intrărei capitalului străin, ci oprirea eșirei capitalului na­țional. Germania, spune naționalistul francez, este sărăcită de răsboiu, industria ei suferă, Germania însă este adversara Franței. Nu înțelegem zic naționaliștii fran­cezi să verificăm industria ei, să dăm prosperitatea câmpiilor ei, cu ajutorul capitalului eșic din Franța. Politica naționalistă, cu privire la capitaluri, este in ță­rile occidentale politica eșirei lor din țară. Este oare posibil ca același capital, să fie o dată primejdie națională la eșirea lui și altă dată la intrarea lui ? 2) Aceiași naționaliști cari cer îndepărtarea capitalului străin, ca fiind o primejdie națională, — cer proteguirea prin puternice taxe vamale a industriilor ce lu­crează în țară. In această con­cepție, ar fi naționale toate in­dustriile ce lucrează în țară și străine cele ce ne trimit mărfu­rile lor din afară. Dacă este astfel atunci ar fi logic să Încurajăm infințarea a câtor mai multe industrii, și cât mai variate In țară la noi. A­­ceasta Înseamnă că va trebui să atragem industriași străini să facă industrii in țara noastră. Aceasta ar fi politica cea mai să­nătoasă. In acest caz cum ră­mâne eu patrioții cari cer Înlă­turarea capitalului străin ! Cum vedeți, chestiunea capi­talului străin nici nu s’ar putea pune, dacă nu ar fi câțiva inte­resați, foarte puternici, cari mânuind cu dexteritate sperie­toarea apărărei naționale ori a independenței, — vor să acapa­reze in folosul lor exclusiv, bu­nurile naționale. (Epoca) C. N. STR. if­ografia „TIPARU­­L BIS PRIN CULTURA, spre civili­zație și mulțumire, acest popor românesc căruia i-ați închmat, fără preget, toată munca vieții domniei-voastre. Privitor la cererea ce-mi a­­dresați, pentru aprovizionarea studențimei cu încălțăminte, cu onoare vă comunic că nu ura și simți decât onorat dacă a-și pu­tea corespunde dorinței d­v., putând mulțumi exigențele ti­neretului. Două greutăți ar putea să stea în calea unei acțiuni e­­ficace și anume : I) Că, DEOCAMDATĂ, nu am stocuri gata de încălțăminte civilă, fiind­că lucrez numai după comandă, fie pentru auto­rități, fie pentru particulari. In condițiuni foarte avanta­joase, precizând­u-mi-se for­mele, categoria și mărimile de încălțăminte, ași putea furni­za 2—500 per. săptămânal. Pâ­nă la toamnă socotesc că n’ar fi vorba decât de pantofi, o în­călțăminte foarte comodă și e­­conomică. Asemenea pantofi din mate­rial de pielărie de prima cali­tate și foarte solid confecțio­­­nați ar reveni : a) Cei de cu­loare neagră la prețul de lei 500 perechea. b) Iar cei de altă culoare, maron în special, la lei 550 per. Bine­înțeles, încălțăminte după modelele și calapoadele ce posed, și cum se fac numai în serie, adică NU POATE FI VORBA DE MASURI INDIVI­DUALE și NUMAI DIN PIELE DE BOX. II) A doua dificultate ar fi chestiunea desfacerei, de­oare­ce încă nu POSED IN ORAȘ NICI UN LOCAL PROPRIU DE DESFACERE. Ași putea preda încălțămin­tea, la fabrică, delegațiilor de studenți, pe facultăți sau can­tine, DUPĂ LISTE, resi­­ctiv, DUPĂ COMENZI DATE IN PREALABIL, urmând ca d-lor să le distribue la colegi după comanda dată. Dacă s ar putea amenaja centre de desfacere la anumite instituțiuni, cămine, cantine, librării, etc., a-și fi ga­ta să le predau și acolo-în acest caz poate că a-și pu­tea servi onor, studențime ceva mai eficace și cu articole de îmbrăcăminte și chiar rufărie, bineînțeles nu prea pretențioa­să, în ce privește eleganța. In condițiunile de mai sus STAU CU TOT CE POT FUR­NIZA LA DISPOZIȚIA D-V. Profit de acest prilej ca să-mi permit a vă ruga, mult Stimate Domnule Rector, ca dacă timpul vă permite, să bine­voiți a accepta să-mi vizitați și instalațiunile. Dacă ar lua parte la aceasta și o delegațiune studențească, ar fi și mai nimerit, pentru a vedea la fața locului, ce și cum ar fi de procedat mai bine. Mulțumind foarte călduros, rămân al D-Voastre cu tot de­votamentul. MOCIORNIȚA D. In unele părți ale țării, în special în Moldova si Bucovina, sărbătorile Paș­telui au fost tulburate de unele incidente pe ches­tiunea religioasă intre cele două tabere de cre­dincioși. In Bucovina se pare că au fost tulburări serioa­se ale țăranilor cari nu lăsau să se deschidă bise­ricile. A fost nevoie de inter­venția autorităților. Roadele hotărârii gu­vernului sunt, precum se vede, din cele mai triste. Domnii membrii ai or­­ganizarției noastre din cu­loarea de galben, sunt in­sistent rugați să ia parte la adunarea generală ca­re va avea loc azi 3 Apri­lie, la orele 6.30 d. a. la Clubul nostru din strada Brezoianu. La ordinea zilei ches­tiuni deosebit de impor­tante, Confratele „Adevărul“ ale cărui coloane ospita­liere sunt permanent des­chise d-lui C. Stere, pu­blică interesante de­clarații asupra stărilor din Basarabia,­­ făcute de d. Ștefan Ciobanu, profesor Universitate, membru al Academiei Române, intelectual de mare valoare și de meri­tat prestigiu. Vom discuta mai pe larg, atât de sugestivele constatări și reflecții ale d-lui Ciobanu,­­ asupra haosului și ravagiilor co­mise și peste Prut de po­liticianismul urât, com­promis și demoralizator. Reținem pentru astăzi două afirmații categorice ale valorosului profesor, făcute pe bază de cerce­tări și fapte evidente : Basarabeni nu cunosc pe conducătorii politici din orașele basarabene... Nici chiar pe d. Halippa, nici pe d. Inculeț, nici pe d. Niță... Șease zile de-a rândul, de sistematică cercetare, a dus la aceași concluzie: țăranii basa­­rabeni nu știu de existen­ța nici unuia din „popula­rii” noștri fruntași poli­tici. Nici eroi naționali nu sunt peste Prut. Dar dacă aceasta e si­tuația reală, cu ce drept d. Stere, auxiliar al duș­manilor de est, tovarăș al nebuniei sovietice de azi, — își arogă dreptul de a vorbi în numele unei provincii, de a se crede idolul țărănimei basara­bene și de a pretinde să conducă el, Basar­abia noastră . Această pr­etenție, — a unui idol pe care credin­cioșii nici nu o cunosc, — nu se confundă ea cu o ef­­tină și cu o imensă înșelă­torie ? întreaga Dunăre este curățată. Grație acestui fapt circulația vapoarelor serviciului fluvial ro­mân a fost reluată Înainte de data fixarii. In loc de 4 Aprilie, circulația s-a reluat pe ziua de 31 Martie. Vapoarele fac curse regulate in­­tre Galați-Brăila, Brăila Galați- S­ulin­­a, Brăila-Galați Vâlcov și Ga­­lați-T.-Severin. După 64 ani de apariție ziarul pa­rizian Gaulois dispare, fuzionând cu Figaro. Ambele ziare sunt proprietatea d-lui Coty. Pentru toți grăbi­ții și pen­­­tru toți ariviștii, cari aleargă­ dintr-un partid într’altul, ca să „ajungă” la procopseală, dăm mai jos rândurile inimoase ale unui nou și entuziast aderent al politicei noastre : Voicești (Drugășani-Vâlcea). Sumale și mult iubite d-le Iorga De 38 de ani caut un român în­ această nenorocită țară. Crezând că-l găsesc în persona­­na d-voastră, permiteți-mi să mă consider și eu printre partizanii d-voastră fiind unul dintre pu­ținii care vor să fie decât cu o mie de nevoiași la câștig, mai bine cu­m? înțelept la pagubă. Cu această condiție, permiteți­­mi să vă trimit salutul meu și să rămân pentru totdeauna devotat. Cu stimă VIRGILIU GH. VOICESCU C. ©. G. Mironescu a asigurat sucinătatea despre sentimentele pacifice ale Româ­niei. 1 ---- r­m» ♦ *B» ----­In toate centrele din Ardeal au fost răspândite mari afișe colo­­rate semnate de :,MUNCITORII ORGANIZAȚI IN PARTIDUL NAȚIONAL-ȚARANESC“. Aceste afișe cer înființarea sin­dicatului național-țărănesc, a­­firmând că ideile d-lui Maniu sunt mai tari de­cât ale d-lor Flueraș și Gombo. Începând de azi, autoritățile si mi­nisterele, vor funcționa în mod regu­lat. D. general Cihoschi, ministru de război, a sosit în Capitală, venind de la Paris. La 21 Aprilie va avea loc Adu­narea Generală a Cercului Avoca­ților. Este probabil că d. Aurel E­­liescu, președintele cercului va demisiona din această demnitate, iar în locul d-sale va fi ales d. C. Simionescu. Ministerul de interne fiind insufi­cient informat si asupra inundațiilor din diferite puncte ale țarei și asupra modului cum au decurs sărbătorile Paștelui, a cerut prefecților relații a­­mănunțite. D. general Averescu va face o călătorie prin Basarabia spre a-­și da seama de situația adevărata din acea provincie. NEHOIAȘI. !. — In noaptea da Duminică, un incendiu violent s’a declarat la depoul de mașini al gării locale. Luând naștere de la coșul locomotivei care stațio­na înlăuntru, focul s’a întins cu repeziciune la întreaga clădire, care în mai puțin de o oră a fost mistuită de incendiu. Cum incendiul nu părea să ia de la început proporții, fochistul locomotivei, Ion Ghinea, a încer­cat să scoată din depou mașina garată; nefericitul fochist a fost prin însă de flăcări care înlăn­­țuiseră localul și carbonizat complect. Incendiul a distrus întreg sis­temul de Instalații și instrumen­te cu cari era prevăzut depou’ Primele cercetări au fos’ fă­cute de compania tie jandar­m­ locală. A apărut »' m ♦­ ULTIMA ORA Pentru iMatfK Despărțirea credincioșilor in tabere, pe chestia Sfintelor Paști, a recoltat acum altceva fie­căt bucuria aventurei sovietice basarabene, și sar­tisfacția trădătorului Stere. Emisari „pravoslavnici“ au trecut Prutul tn Moldova, au agitat satele, au izgonit preoții din bi­serici, și au profanat cu jocul lor antireligiosi sfintele lăcașuri... Câtii rătăcire au semănat cu sufletele bune și lesne cresătoare, ce otravă au strecurat tn cugetele simple, nimeni nu poate să știe.. . Dar ceea ce știm bine, este că guvernul s­a ju­cat de astă dată nu numai cu făgădiueli nereali­­zabile, dar cu însăși credința curată a neamului ro­mânesc. Și acest joc periculos s’a făcut numai din do­­rin­ța de a măguli un oribil politician trădător de țară, pe care tulburile ape ale politicei în cea mai ignobilă a ei formă, l9 au putut strecura­­ și menține ln rândurile unui partid unde nu avea decât să otrăvească... Dar in politică se plătesc și greșelile, și slăbi­ciunile. > sa« moartea Ui n­ou GiNrt­n (Alei. 1. l­odoș) O notiță de gazetă ne-a venitt în Sâmbăta Paștelui, că, în sana­toriul d-lui dr. Danielopol de la spitalul „Filantropia“, a încetat din viață cunoscutul scriitor Ion Gorun. Ion Gorun, era o puternică indi­vidualitate artistică. Și-a început activitatea la „Tri­buna“ din Sibiu, unde se mulțu­mea să semneze, cu inițialele nu­melui. In regal, a colaborat la revista „Viața" (1894—95) a lui Vlahuța ți dr. Urechia. Intemeindu-se la 2 Decembrie 1901 revista literară „Semănăto­rul“" sub conducerea poeților Vlă­duță și Coșbuc, Ion Gorun a pu­blicat aici puternice bucăți de pro­ză și numeroase articole de pole­mică. ^ " In 1901, Gorun dă la lumină un volum de poezii „Câteva versuri". Sărindar Nr. 22. București la 1902 un volum de schițe și nuve­le „Alb și Negru". Iar în anul 1905 două scrieri: „Robinson în țara ro­măneasca" și volumul de schițe „Taina a șeasea". In tot ce a scris limba lui Go­run, e de o mare bogăție. Alături de marii meșteri ai lim­bi românești, Gorun, trebue soco­tit printre făuritorii pricepuți ai limbii noastre literare. Ion Gorun, a fost unul dintre principalii întemeetori ai „Sindi­catului ziariștilor" din București. * Ieri s’a făcut la cimitirul Sf. Vi­neri înmormântarea ziaristului și scriitorului Ion Gorun (Alex. I. Hodoș). Pe lângă familia îndurerată, au asistat foarte mulți ziariști, scriitori, artiști, prieteni și admirator.

Next