Neamul Românesc, aprilie 1929 (Anul 24, nr. 73-93)
1929-04-04 / nr. 73
IDEAMUL ROMÂNESC «MMmm Jói 4 Autrilie !?*2ír> ■S’ I *AUTOMOBILELE fy A * K“ Cele mai bune Milini II ^ Agenția principală:Soc.nNDRO-BASARAB“Bulevar(lit.Basarab.)//IILISki Constantin i, Nihiies^«* I GONTRIBUȚIUNILE DIRECTE ALE SOCIETĂȚII ANONIME ȘI IN SPECIAL ALE CELOR PETROLIFERE, de ORESTEA. A* NASTASIU, laureat al Academiei Române. A apărut în editura „Cultura Românească“ și se află de vânzare la toate librăriile din țară: STEAUA MEA piesă de teatru școlar, PACATUL BEȚIEI piesă de teatru de adulți, și CĂLĂTORIND PE RIN, o admirabilă lucrare literară, impresii de călătorie, cu numeroase clișee, de d-na LAURENȚIU BACALBAȘA. Le recomandăm călduros tineretului școlar și tuturor amatorilor de lucrări frumoase. Usui Stratn Avocat Pledează în fața instanțelor militare Brașov, Strada Porții No. 58 Cele mai efline Cele m ai frumoase AGRICULTORI MORARI baȘeîajiS «tar*© rS sistemata*e 9U alavattare, prea-ali^Îr», «pH, în fisație frtMatl Teresstrifm SrsiH i^HNnNW ti Fer« saw Hotoare © astea« ®»rd»er dan'^üt fa £ sh wSw * GS!rfWwwfrsrSS M^'țfpF» eegle*® Resten mkm? 5« țiței TIMTOARB A0M99UI ÄÜMSAHE țo« ; • fi COSMICII *.' lAif-PARR dela „Semănătoarea tOO. ANGN. ROfii  ASUHÎULTORISIm PENTRU PROCURASEm. ms\mabrigole iUCUS IEȘÎÎî, Str. Csitei 27, Telefon 308 [ 13, Toisgasme „Semănătoarea 11 SuCSÎFSSie : Delsa Bucavăț. 20 ~21 `8A1L&, Boliamslu! Caza Vod?, 70 BOSKOR! de VEDE, Puțu de Piatră 20 ATELIERE și DEPOZIT : iacurești iii, Caisa Dorobanților 53, telefon 2031? Fabrica de mașini agricole și turnătorie de fontă și alamă 1 CIVSOVA, Calea Bucovăț 2028 depozite da dansasere la Casele Județene de Credit ale Agricultorilor, în toate capitalele de județ, înlesniri de stază si preturi avantajoase Sac. Cea. a Transvaielor Pacareși AVII Aducem la cunoștință publicului călător că începând dela 26 Martie 1929 s’a pus în exploatare electrică linia No. 21, care va avea traseul următor : Bariera Vergului—Calea Călărași—Halele Centrale—Splaiul Halelor —Strada Isvor-B-dul Schitu Măgurenu—Strada Cobălcescu—B-dul Dinicu Gelesen—R. M. S. Belvedere. SECȚIUNILE PRINCIPALE DE TAXARE VOR 1/1 : Bariera Vergului — Hala Traian Hala Traian — Halele Centrale Halele Centrale — Liceul Lazăr Liceul Lazăr — R. M. S. Belvedere SECȚIUNILE INTERMEDIARE DE TAXARE VOR I Strada Delea Veche — Mircea Vodă Mircea Vodă — Calea Victoriei Calea Victoriei — Strada Vergului Prima secțiune se taxează cu 4 Lei, fiecare secțiune în plus se taxează cu un Leu în plus. Pentru clasa I se ia 1 Leu in plus peste taxele precedente. DIRECȚIUNEA GENERALA Restaurantul Gare de Nord Instalație modernă Bucătărie exegetă Mâncări calde și reci, în permanentă Vinuri si băuturi alese, indigene si străine . Serviciu ireproșanti == Deschis in f scare de până la orele 12 noaptea Resiauraatui Gärei 08 Hőid 3 Reprezentant general pentru România Str. Valter Mărăcineanu 2 bis. Telefon 342 72 f&recuratl-trä Băcîior, Rud-Sack, Pare riggtln Mistral, obternistc, da vie, la 8 coastă, cu una fină la 3 briidare cu tracțiune sunnistă. Piupri pentru tractor cu una până la 4 brăzoara; Grape Si#.!*1 Semănători c^Drot Patria Drill ?f &wo pentru porumb il fesele, fabricet Natlchar; Tăvălugi SSWT fí esmbridge; St&mviltoareÄ* Vmt&mm* i ® mm InsM^il demari l&iritgi ou msrsui pe cure Se |i Âeie, fslr i q*ție pre»%st stoffstrr toî frip» plsyton ^nvCMorwarth A. 8 Birece și Piue Cărți Noi Spectacole TEATRE Miercuri 3 Aprilie TEATRUL NAȚIONAL: Nora. TEATRUL REGINA MARIA : Aventura d-lui Borjan. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON : Picadilly. CINEMA ODEON: Pasiunea Jeanei d'Arc. CINEMA VOICULESCU: Șampionul cowboilor și teatru. CINEMA EFORIE : Vasul Fantomă: LIPSCANI-PALACE : Natașa protejata împăratului și Ginerele d-lui Prefect. CINEMA ELITA : Prințul carnavalului. CINEMA SELECT : „Torentul“ cu Greta Garbo și Ricardo Cortez. CINEMA CAPITOL : Cadavrul viu. CINEMA MARNA : Pat și Patachon vânători și artiști. CINEMA VOLTA-BUZEȘTI: Sport și frumusețe cu Pat și Patachon și trupă de reviste. CINEMA ROMA: Ken Maynard în Salvatorul Necunoscut și Tim Mac Coy in Lupta cu Bestiile roșii și trupa Fotache. CINEMA GOLESCU : Sacrificiul spioanei. Bela Teatrul Național Astă seară Miercuri 3 Aprilie crt. pe scena Teatrului National e reprezintă pentru întâia oară în acuala stagiune „Nora“ puternica dramă de marele dramaturg H. Ibsen, cu d-na Agepsina Macri, Eftimu în rolul titular. In celelalte roluri apar: d-na Ana Luca, A. Hemetriad, A. Athanasocu, Ciprian, etc. Piesa este pusă în scenă de d. Victor Bumbești înr’o montare cu totul nouă în vederea stabilirei repertoriului permanent AutemeKlui Papei Roma, 2. (Rador). Din Turiu se anunță că fabrica de automobile „Fiat", a terminat construirea automobilului Fiat No. 525, cu 6 cilindri, pe care l-a dăruit Papei. Automobilul are 6 locuri, astfel dispuse, că ocupanții stau față în față. El va fi predat Sanctității Sale, săptămâna viitoare, de președintele consiliului de administrație al societății Fiat, și de o delegație de lucrători. „Sindicatul Ziariștilor din București“ are durerea de a anunța moartea membrului fondator al societăței, vechiul și distinsul ziarist și scriitor, Ai. I.Hodoș(lon Gorun) decedat în vârstă de 65 ani în ziua de 30 Martie 1929. Membrii Sindicatului ziariștilor sunt rugați să ia parte la înmormântarea rămășițelor lui pământești. Slujba religioasă s’a oficiat Marți 2 Aprilie, ora 4 p. m. în capela cimitirului Sf. Vineri. La o adresă trimisă de către d. profesor N. Iorga, rectorul universității din București, d. R. Mociorniță, industriaș, a trimis următorul răspuns: București. ÎS Martie 1919 STIMATE D-LE RECTOR, Am onoarea vă confirma, cu prezenta, primirea adresei dv. No. 494 din 25 Martie ac. de al cărei conținut am luat cunoștință cu adâncă emoțiune. M’a mișcat mult și părerea extrem de măgulitoare ce aveți pentru mine, dar mai ales m’a emoționat până la lacrimi, părinteasca grije și marele interes național ce purtau tineretului nostru studențesc, în special acelui tineret bun și muncitor, dar lipsit de mijloace, provenit din masele muncitorești de la sate și orașe. Această grije și aceasta atențiune, va mira poate pe cine mi cunoaște inima dv. caldă și iubitoare pentru cei lipsiți dar meritoși, precum și pe cine nu vă știe nemărginita dorință de a ajunge să ridicați cât mai sus mai multa ateulume (Urmare din pag. I-a), fi puși la locul lor ca să trăiască fericiți și liniștiți. Numai atunci adevărata intelectualitate a țării, care a stat îngrămădită și aproape să fie strivită într un colț, va putea avea ea cea dintâi cuvânt în toate problemele de creație pentru o țară roasă până în măduva oaselor de politicianism. Dar până la această eroică hotărâre, cerem mai multă atențiune. ! I. C. ANTONOVICI ilissirSfeicéT argH- meirtcierjțeirteitcs (Urmare din pag. I-a). este problema politicei sociale de care se ocupă cu atâta asiduitate biroul international de muncă. Până acum nimeni pe lume nu a putut preciza în ce constă primejdia cu privire la apărarea și la independența națională. Să luăm o ipoteză absurdă. Să admitem că înainte de 1914, un consorțiu puternic unguresc ar fi făcut o fabrică de armament și tunuri la Azuga, iată primejdia pentru apărarea națională. Pentru a o etnja, un consorțiu de români, ar fi făcut o fabrică de muniții și armament la Brașov. Fabrica românilor mai puternică; tunurile lor bateau la 20 kilometri ale ungurilor numai la 15. Se declară răsboiul. Care capital era național și servea la apararea patriei? Cel românesc de la brașov ori cel unguresc de la Azuga? De altfel, sunt două imprejurari, cari, vor face să se vadă mai lămurit ca orice demonstrație, cât este de nelogică împărțirea capitalului in național si strain. 1) In țările cari exportă capitaluri: Franța, Anglia, Germania și după războiu, America, problema capitalului național se pune, dar sub cu totul altă formă. In acele țări nu se cere oprirea intrărei capitalului străin, ci oprirea eșirei capitalului național. Germania, spune naționalistul francez, este sărăcită de răsboiu, industria ei suferă, Germania însă este adversara Franței. Nu înțelegem zic naționaliștii francezi să verificăm industria ei, să dăm prosperitatea câmpiilor ei, cu ajutorul capitalului eșic din Franța. Politica naționalistă, cu privire la capitaluri, este in țările occidentale politica eșirei lor din țară. Este oare posibil ca același capital, să fie o dată primejdie națională la eșirea lui și altă dată la intrarea lui ? 2) Aceiași naționaliști cari cer îndepărtarea capitalului străin, ca fiind o primejdie națională, — cer proteguirea prin puternice taxe vamale a industriilor ce lucrează în țară. In această concepție, ar fi naționale toate industriile ce lucrează în țară și străine cele ce ne trimit mărfurile lor din afară. Dacă este astfel atunci ar fi logic să Încurajăm infințarea a câtor mai multe industrii, și cât mai variate In țară la noi. Aceasta Înseamnă că va trebui să atragem industriași străini să facă industrii in țara noastră. Aceasta ar fi politica cea mai sănătoasă. In acest caz cum rămâne eu patrioții cari cer Înlăturarea capitalului străin ! Cum vedeți, chestiunea capitalului străin nici nu s’ar putea pune, dacă nu ar fi câțiva interesați, foarte puternici, cari mânuind cu dexteritate sperietoarea apărărei naționale ori a independenței, — vor să acapareze in folosul lor exclusiv, bunurile naționale. (Epoca) C. N. STR. ifografia „TIPARUL BIS PRIN CULTURA, spre civilizație și mulțumire, acest popor românesc căruia i-ați închmat, fără preget, toată munca vieții domniei-voastre. Privitor la cererea ce-mi adresați, pentru aprovizionarea studențimei cu încălțăminte, cu onoare vă comunic că nu ura și simți decât onorat dacă a-și putea corespunde dorinței dv., putând mulțumi exigențele tineretului. Două greutăți ar putea să stea în calea unei acțiuni eficace și anume : I) Că, DEOCAMDATĂ, nu am stocuri gata de încălțăminte civilă, fiindcă lucrez numai după comandă, fie pentru autorități, fie pentru particulari. In condițiuni foarte avantajoase, precizându-mi-se formele, categoria și mărimile de încălțăminte, ași putea furniza 2—500 per. săptămânal. Până la toamnă socotesc că n’ar fi vorba decât de pantofi, o încălțăminte foarte comodă și economică. Asemenea pantofi din material de pielărie de prima calitate și foarte solid confecționați ar reveni : a) Cei de culoare neagră la prețul de lei 500 perechea. b) Iar cei de altă culoare, maron în special, la lei 550 per. Bineînțeles, încălțăminte după modelele și calapoadele ce posed, și cum se fac numai în serie, adică NU POATE FI VORBA DE MASURI INDIVIDUALE și NUMAI DIN PIELE DE BOX. II) A doua dificultate ar fi chestiunea desfacerei, deoarece încă nu POSED IN ORAȘ NICI UN LOCAL PROPRIU DE DESFACERE. Ași putea preda încălțămintea, la fabrică, delegațiilor de studenți, pe facultăți sau cantine, DUPĂ LISTE, resictiv, DUPĂ COMENZI DATE IN PREALABIL, urmând ca d-lor să le distribue la colegi după comanda dată. Dacă s ar putea amenaja centre de desfacere la anumite instituțiuni, cămine, cantine, librării, etc., a-și fi gata să le predau și acolo-în acest caz poate că a-și putea servi onor, studențime ceva mai eficace și cu articole de îmbrăcăminte și chiar rufărie, bineînțeles nu prea pretențioasă, în ce privește eleganța. In condițiunile de mai sus STAU CU TOT CE POT FURNIZA LA DISPOZIȚIA D-V. Profit de acest prilej ca să-mi permit a vă ruga, mult Stimate Domnule Rector, ca dacă timpul vă permite, să binevoiți a accepta să-mi vizitați și instalațiunile. Dacă ar lua parte la aceasta și o delegațiune studențească, ar fi și mai nimerit, pentru a vedea la fața locului, ce și cum ar fi de procedat mai bine. Mulțumind foarte călduros, rămân al D-Voastre cu tot devotamentul. MOCIORNIȚA D. In unele părți ale țării, în special în Moldova si Bucovina, sărbătorile Paștelui au fost tulburate de unele incidente pe chestiunea religioasă intre cele două tabere de credincioși. In Bucovina se pare că au fost tulburări serioase ale țăranilor cari nu lăsau să se deschidă bisericile. A fost nevoie de intervenția autorităților. Roadele hotărârii guvernului sunt, precum se vede, din cele mai triste. Domnii membrii ai organizarției noastre din culoarea de galben, sunt insistent rugați să ia parte la adunarea generală care va avea loc azi 3 Aprilie, la orele 6.30 d. a. la Clubul nostru din strada Brezoianu. La ordinea zilei chestiuni deosebit de importante, Confratele „Adevărul“ ale cărui coloane ospitaliere sunt permanent deschise d-lui C. Stere, publică interesante declarații asupra stărilor din Basarabia, făcute de d. Ștefan Ciobanu, profesor Universitate, membru al Academiei Române, intelectual de mare valoare și de meritat prestigiu. Vom discuta mai pe larg, atât de sugestivele constatări și reflecții ale d-lui Ciobanu, asupra haosului și ravagiilor comise și peste Prut de politicianismul urât, compromis și demoralizator. Reținem pentru astăzi două afirmații categorice ale valorosului profesor, făcute pe bază de cercetări și fapte evidente : Basarabeni nu cunosc pe conducătorii politici din orașele basarabene... Nici chiar pe d. Halippa, nici pe d. Inculeț, nici pe d. Niță... Șease zile de-a rândul, de sistematică cercetare, a dus la aceași concluzie: țăranii basarabeni nu știu de existența nici unuia din „popularii” noștri fruntași politici. Nici eroi naționali nu sunt peste Prut. Dar dacă aceasta e situația reală, cu ce drept d. Stere, auxiliar al dușmanilor de est, tovarăș al nebuniei sovietice de azi, — își arogă dreptul de a vorbi în numele unei provincii, de a se crede idolul țărănimei basarabene și de a pretinde să conducă el, Basarabia noastră . Această pretenție, — a unui idol pe care credincioșii nici nu o cunosc, — nu se confundă ea cu o eftină și cu o imensă înșelătorie ? întreaga Dunăre este curățată. Grație acestui fapt circulația vapoarelor serviciului fluvial român a fost reluată Înainte de data fixarii. In loc de 4 Aprilie, circulația s-a reluat pe ziua de 31 Martie. Vapoarele fac curse regulate intre Galați-Brăila, Brăila Galați- Sulina, Brăila-Galați Vâlcov și Galați-T.-Severin. După 64 ani de apariție ziarul parizian Gaulois dispare, fuzionând cu Figaro. Ambele ziare sunt proprietatea d-lui Coty. Pentru toți grăbiții și pentru toți ariviștii, cari aleargă dintr-un partid într’altul, ca să „ajungă” la procopseală, dăm mai jos rândurile inimoase ale unui nou și entuziast aderent al politicei noastre : Voicești (Drugășani-Vâlcea). Sumale și mult iubite d-le Iorga De 38 de ani caut un român în această nenorocită țară. Crezând că-l găsesc în personana d-voastră, permiteți-mi să mă consider și eu printre partizanii d-voastră fiind unul dintre puținii care vor să fie decât cu o mie de nevoiași la câștig, mai bine cum? înțelept la pagubă. Cu această condiție, permitețimi să vă trimit salutul meu și să rămân pentru totdeauna devotat. Cu stimă VIRGILIU GH. VOICESCU C. ©. G. Mironescu a asigurat sucinătatea despre sentimentele pacifice ale României. 1 ---- rm» ♦ *B» ----In toate centrele din Ardeal au fost răspândite mari afișe colorate semnate de :,MUNCITORII ORGANIZAȚI IN PARTIDUL NAȚIONAL-ȚARANESC“. Aceste afișe cer înființarea sindicatului național-țărănesc, afirmând că ideile d-lui Maniu sunt mai tari decât ale d-lor Flueraș și Gombo. Începând de azi, autoritățile si ministerele, vor funcționa în mod regulat. D. general Cihoschi, ministru de război, a sosit în Capitală, venind de la Paris. La 21 Aprilie va avea loc Adunarea Generală a Cercului Avocaților. Este probabil că d. Aurel Eliescu, președintele cercului va demisiona din această demnitate, iar în locul d-sale va fi ales d. C. Simionescu. Ministerul de interne fiind insuficient informat si asupra inundațiilor din diferite puncte ale țarei și asupra modului cum au decurs sărbătorile Paștelui, a cerut prefecților relații amănunțite. D. general Averescu va face o călătorie prin Basarabia spre a-și da seama de situația adevărata din acea provincie. NEHOIAȘI. !. — In noaptea da Duminică, un incendiu violent s’a declarat la depoul de mașini al gării locale. Luând naștere de la coșul locomotivei care staționa înlăuntru, focul s’a întins cu repeziciune la întreaga clădire, care în mai puțin de o oră a fost mistuită de incendiu. Cum incendiul nu părea să ia de la început proporții, fochistul locomotivei, Ion Ghinea, a încercat să scoată din depou mașina garată; nefericitul fochist a fost prin însă de flăcări care înlănțuiseră localul și carbonizat complect. Incendiul a distrus întreg sistemul de Instalații și instrumente cu cari era prevăzut depou’ Primele cercetări au fos’ făcute de compania tie jandarm locală. A apărut »' m ♦ ULTIMA ORA Pentru iMatfK Despărțirea credincioșilor in tabere, pe chestia Sfintelor Paști, a recoltat acum altceva fiecăt bucuria aventurei sovietice basarabene, și sartisfacția trădătorului Stere. Emisari „pravoslavnici“ au trecut Prutul tn Moldova, au agitat satele, au izgonit preoții din biserici, și au profanat cu jocul lor antireligiosi sfintele lăcașuri... Câtii rătăcire au semănat cu sufletele bune și lesne cresătoare, ce otravă au strecurat tn cugetele simple, nimeni nu poate să știe.. . Dar ceea ce știm bine, este că guvernul sa jucat de astă dată nu numai cu făgădiueli nerealizabile, dar cu însăși credința curată a neamului românesc. Și acest joc periculos s’a făcut numai din dorința de a măguli un oribil politician trădător de țară, pe care tulburile ape ale politicei în cea mai ignobilă a ei formă, l9 au putut strecura și menține ln rândurile unui partid unde nu avea decât să otrăvească... Dar in politică se plătesc și greșelile, și slăbiciunile. > sa« moartea Ui nou GiNrtn (Alei. 1. lodoș) O notiță de gazetă ne-a venitt în Sâmbăta Paștelui, că, în sanatoriul d-lui dr. Danielopol de la spitalul „Filantropia“, a încetat din viață cunoscutul scriitor Ion Gorun. Ion Gorun, era o puternică individualitate artistică. Și-a început activitatea la „Tribuna“ din Sibiu, unde se mulțumea să semneze, cu inițialele numelui. In regal, a colaborat la revista „Viața" (1894—95) a lui Vlahuța ți dr. Urechia. Intemeindu-se la 2 Decembrie 1901 revista literară „Semănătorul“" sub conducerea poeților Vlăduță și Coșbuc, Ion Gorun a publicat aici puternice bucăți de proză și numeroase articole de polemică. ^ " In 1901, Gorun dă la lumină un volum de poezii „Câteva versuri". Sărindar Nr. 22. București la 1902 un volum de schițe și nuvele „Alb și Negru". Iar în anul 1905 două scrieri: „Robinson în țara romăneasca" și volumul de schițe „Taina a șeasea". In tot ce a scris limba lui Gorun, e de o mare bogăție. Alături de marii meșteri ai limbi românești, Gorun, trebue socotit printre făuritorii pricepuți ai limbii noastre literare. Ion Gorun, a fost unul dintre principalii întemeetori ai „Sindicatului ziariștilor" din București. * Ieri s’a făcut la cimitirul Sf. Vineri înmormântarea ziaristului și scriitorului Ion Gorun (Alex. I. Hodoș). Pe lângă familia îndurerată, au asistat foarte mulți ziariști, scriitori, artiști, prieteni și admirator.