Neamul Românesc, martie 1930 (Anul 25, nr. 48-72)
1930-03-01 / nr. 48
DIRECTOR POLITIC N. IORCA Sâmbătă 1 Martie 1970_____________ fr- tel- L XXV. - ««o, 48 iiuaiuii: n ü.! m ui • n m uut m ja Pentru autorități și instituțiun) ICOj i.ei 3 LEI fccâacpași n umim Miația BUCUREȘTI I Strada Brezoianu fic. 6 (etaj) Telefon 31 î/bis Director], lYSLm. Pericol comunist? Se pare că în Rusia se consideră România ca fiind pe pragul unei revoluții comuniste. Aceasta pentru că vreo câteva sute de derbedei și de adolescenți fanatici, conduși de șefi care caută numai scandalul, tulbură din timp în timp ordinea publică, pentru că ridiculele „nuclee“ se adună, strigă, se bat cu poliția, care se vede că n’are mîni, și cu jandarmii, cari se vede că n’au pușcă. Nu, zorile roșii nu se vor revărsa în România. Aceasta pentru că ea se sprijină pe milioane devotate ordinii strămoșești, pe acei oameni de muncă, de cumpănă și de ispravă cari la 1917 în Iași dădeau din umeri înaintea sovieticilor cu floarea roșie pe piept și-i lăsau singuri. Și pentru că la orașe asemenea scene stîrnesc hohote de rîs sau pornirea firească de a lungi urechile scandalagiilor. N. IORGA in jurul unui proiect de lege Grupul parlamentarilor »frondeuri“ cari manifestează atat în surdină mai pe față împotriva guvernului {exact ca la lberați] majoritarii s’au împărțit In două tabere? carnivori și vegetarieni) întocmește cun preset de lege, — pe care o vor depune din inițiativă parlamentară — în virtutea căruia se interzice miniștrilor și parlamentarilor de a face parte din consiliile de administrație ale societăților anonime. Nu ne facem iluzii asupra succesului acestei inițiative care va coaliza împotriva ei pe toți politicienii beneficiari fără deosebire. Dar aceasta nu ne împiedică de a aplauda un asemenea proiect, absolut necesar pentru asanarea vieții noastre politice. Până azi, membrii consiliilor de administrație când ajungeau miniștri iși prezintau o demisie de formă care era ținută în suspensie până la sorocul carierei ministeriale a Excelenței. In care timp, firește, tantiemele nu sufereau nici o știrbire. Cât despre deputați, nici prin gând nu se trecea că e caz de incompatibilitate. Și totuși și un ministru și un deputat, ambii apărători ai intereselor statului, primesc în acelaș timp să reprezinte interesele societăților anonime cari, de multe ori, sunt contrarii acelora ale statului. Și totuși un ministru sau un deputat căruia cerințele societății îi acordă creditul calitătăților de onestitate ale unui viz bonus primesc să figureze ca reprezentanți ai unor societăți, de multe ori în conflict cu acționarii sau cu creditorii și obligându-se astfel să apere interesele, deseori in conflict cu echitatea acestor societăți. Am putea spune un cuvânt și mai greu: licența aceasta morală înseamnă exploatarea situațiilor politice. Cine va avea curajul să ridice cei dintâi piatra împotriva coaliției politicianilor? ȘTIRI D. I. Răducanru, ministrul muncii și sănătății, pleacă Sâmbătă la Praga împreună cu un general spre a reprezenta guvernul și armata română la serbările ce se dau în onoarea d-lui Masaryk președintele republicei cehoslovace cu prilejul aniversării a 80 de ani. In Martie are loc la Belgrad o conferință româno-iugoslava pentru stabilirea unui tarif direct de mărfuri între România și Iugoslavia- Primul lc Monaco Adunarea generală a cetățenilor statului liber Monaco, a chemat pe principele lor Paul, să-și dea socoteală de faptele sale. Principele, era acuzat că nu se ocupă în chip serios de nevoile Statului, că cheltuește prea mulți bani cu cai de curse, automobile și femei, și că prea voiajează mult în alte țări cu banii contribuabililor lui, puțini la număr și sărăciți de criza ce bântue, acum în toată lumea. Principele Paul, în loc să stea, să se justifice, ori să-și impue voința lui de monarh, a preferat să plece în cel mai strict incognito, fără suită și fără a-și lăsa noua adresă, unde să i se trimită decrete pentru semnare. A fugit de răspundere bravul prinț de Monaco și a preferat să se expatriaze, decât să stea de vorbă cu adunarea generală, care îi cerea socoteală faptelor lui, încă o monarhie care s-a răstăgolit din pricina însăși a monarhului, cari a desconsiderat nevoile țărei lui și greutățile supușilor greu asupriți de nevoi și biruri, încă o monarhie care s’a șters din Almanahul de Gotha, din pricina nechibzuinței Principelui, din pricina biciuirei moravurilor și nesocotinței legilor, pe care ei însuși cerea să ii se aplice supușilor lui, întâmplarea Principelui Paul, este o nouă dovadă că cei ce sunt chemați a domni peste alții, trebue să poată să se domine pe ei. Și când te gândești că monarhilor nu li se cere decât respectul unei singure legi, acea de a nu exaspera supușii ce veese a stăpâni. DIM. TH. PASCII Ulii iori roiMIis •.ÎIMMiiair»TM nnniqmi1 «i iw D. prof. Iorga in America (c sala Horele omericane Continuăm aspicul din ziarele americane. In „America“ din Cleveland (Ohio) cu data de 3 Februarie c. d. Adam A. Prie publică următorul articol sub titlul: SUFLETUL ROMANESC IN AMERICA Mi-a fost dată onoarea și marea plăcere de a lua parte la strǎlucită recepție ce s’a aranjat în saloanele d-lui Wiliam Nelson Cromwell din New-York, în onoarea Doamnei și Domnului Profesor Nicolae Iorga. Impresiile ce le-am cules pe durata ceasurilor de caldă și enuziasta frăție în mijlocul celor câteva sute de români și foști români — dar în suflet rămași tot așa de români — trebuiesc neapărat împărtășite cetitorilor acestui ziar. Am putut constata că în marea cetate a New York-ului trăesc mii de frați de-ai noștri, cari sunt strâns legați de noi, nu numai prin amintirile din trecut, ci prin toată ființa lor sufletească. Avem în New York o mare fortăreață românească despre care pân'acum n'am știut, ori poate că n’am voit să știm. Am avut convorbiri cu multe din persoanele prezente acolo cari, deși nu poartă nume românești, poartă totuși în ele un suflet românesc. Oameni cari după 20-30 de ani vorbesc în casele lor românește, oameni cari și-au luat bacalaureatul și doctoratul în România, oameni cari când se întâlnesc în casele lor vorbesc de țara în care sunt înmormântați părinții lor și în care trăiesc frații și rudeniile lor, oameni cari cântă cântecele noastre și recitează versurile poeților noștri. întâlnirea acestor oameni cu îndrumătorul neamului, profesorul Nicolae Iorga, a fost de-o duioșie de nedescris. E drept că în trecut împrejurările au făcut ca toți acești factori, cari vrând nevrând, nu pot și nu vor putea niciodată fi despărțiți de România, să fie ținuți departe de manifestările publice și oficiale românești. Dar de un an de zile încoace — și după câte mi s’au spus de numeroși frați de-ai noștri, în special de la serbarea zilei de 10 Maiu din anul trecut — manifestările românești au luat caracterul îmbucurător pe care l-am putut constata cu mândrie și cu satisfacție la recepția dată în saloanele d-lui Cromwell. Citiți din darea de seamă lista celor cari au umplut vastele saloane, și veți înțelege. Erau printre ei medici, avocați, judecători, profesori, industriași, financiari, scriitori, studenți, oameni cu nume, oameni cu mari situațiuni sociale. S’a petrecut în timpul din urmă un fapt nou: înobilarea tuturor sufletelor românești, fără nici un fel de deosebire. Este o operă de care trebue să fim încântați și de care va trebui să ținem seamă și de acum înainte Cui se datorește această mare operă de concentrare, nu e locul s arăt în acest articol de impresii. Dacă relev faptul este pentru că doresc a stabili un adevăr. E, desigur, frumos să știm că România numără aici atâți prieteni cari o iubesc, dar este fără îndoială un mare merit pentru România că știe să se facă atât de iubită. Concluzia: avem frați în America mult mai mulți decât am știut pân'acum. Să știm de-acum înainte a păstra și crește dragostea lor. Aceasta ne e datoria. ADAM APRNE O DECLARAȚIE A D-LUI PROFESOR SORGA In momentul când d- N. Iorga a părăsit New York-ul pentru a pleca la Washington, d-sa a făcut următoarea declarațiune pentru ziarele din București: „Plec cu cea mai bună impresie asupra solidarității românești pe care am constatat-o aci. Tot gândul meu va fi cum să pot fi util tuturor. Nu pot să fiu îndeajuns de recunoscător acelor cari nu au primit cu astfel de simțăminte. Am găsit la colonia evreilor români despre Țară simțăminte attât de vii încât oricine s-ar înduioșa. „Contrar părerilor răspândite în țară, evreii departe de a ponegri țara, caută, la orice ocazie, să scoată la iveală cu dragoste caracteristicile neamului și ale țării. Am putut constata aceasta și cu prilejul vizitării cartierelor lor, unde la fiecare pas întâlnești scrisul și graiul nostru". O VIZITA A D-LUI IORGA LA „NEW YORK TIMES« D-na și d. profesor Iorga au vizitat ziarul „New York Times“, cu care ocazie au fost oaspeți la dejunul servit de marele cotidian al Statelor Unite. La dejun au mai luat parte d. Adolph S. Ochs, propretarul ziarului ,,New York Times"; Excelența Sa d. Ministru Davila, Prof. James T. Shotwell, dela Universitatea Columbia, Findlay de la ,,New York Times“, și Vice-Guvernorul Insulelor Filipine. In tot acest timp d. profesor Iorga a întreținut pe comeseni cu verva d-sale și s’a discutat asupra situațiunii generale dela noi din Țară și asupra diferitelor probleme internaționale la ordinea zilei. D. Adolph S. Ochs s’a simțit foarte măgulit de vizita d-lui profesor Iorga și și-a exprimat dorința unei strânse colaborări între presa americană și cea românească. TITLUL CONFERINȚELOR D-LUI IORGA Mai jos dăm subiectul conferințelor pe care de profesor Iorga le va ține la diferitele universități americane: Bisericile din Răsărit și Apus; 2) Protestanții în România; 3) Democrația rurală în Sudestul Europei; 4) Ce e simțul artistic al Bizanțului; 5) Metoade nouă în istore; 6) Sinteza Danubiană; 7) Orientărie actuale în Balcani; 8) Misiunea Italiei; 9) Influența franceză în Răsărit; 10) Orientul, Bizanțul și democrația țărănească. ile Mille Etil si la Aproape regulat divergențele între d-nii Vintilă Brătianu și I. G. Duca se încheie cu câte o tranzacție. Se știe că șeful partidului liberal a interzis formal aghiotantului său să se prezinte in audiență la Regență spre a-i expune părerile sale asupra situației din Basarabia pe care a vizitat-o. Cu toate sforțările sale d. Duca n’a putut să înduplece pe șeful său să revină asupra consemnului. Și atunci, a recurs la un șiretlic oarecare. D. Duca s’a prezintat în audiență la Principele Nicolae. Ceea ce — a explicat d. Duca d-lui Brătianu — nu e acelaș lucru en a cere audiență Regenței de trei. D. Vintilă Brătianu a convenit că e așa, — și ambele părți au rămas satisfăcute. Amicii d-lui Vintilă Brătianu susțin că in privința rezultatului audienței dreptatea acestuia a triumfat, — mai cu seamă că investigațiile d-lui I. G. Duca peste Prut au fost în D. VINTILĂ BRATIANU cerute și terminate între două trenuri... Recentele alegeri au avut darul misterios, sinac în analele noastre politice, de a insulțumi toate partidele cari au luat parte la ele. N. „expozeul“ făcut la Casieră asupra alegerilor Kirioj după o scurtă expunere a cărei concluzie a fost că incidentele sângeroase ce seau produs nu au fost in realitate decât încăerări datorite certurilor personale ale victimelor sau stării de beție în care se găseau (sa dat de băutură în alegeri, ceea ce nu e permis), a insistat un deosebi asupra faptului că guvernul nu se poate decât felicita pentru rezultatul scrutinului. Liberalii, la rândul lor, nici până azi ni-și pot potoli satisfacția de a fi avut și ei, succes, la aceste alegeri. D. dr. Lupu a ținut și d-sa să afirme că și partidul sau a ieșit întărit din bătălia electorala. Partidele minoritare la fel. Nu se poate spune că armonia partidelor e o invenție. Internă SHURțA Svormtte false, cari au culminat in știrea despre apropiare manevre militare in Basarabia au alarmat, cu drept cuvânt, publicul. Toți bunii români, chiar și confrații ziariști, sunt datori să-și țină frieă. — Avocații arestați la Orhei ca spioni au fost puși in libertate. — Un vechiu comerciant, Pandele Brătulescu, s’a sinucis.Cauza, mina. — Parchetul a făcut apel în afacerea Milozi. — Avem o femee primar, — într’o comună din județul Vaslui. — Spre a se evita întinderea șomajului căile ferate au luat dispoziția să nu se importe cărbuni străini, întrebarea e cu cât mai mult plătesc căile ferate cărbunii indigeni? — Articolul d-lui Duca cu mâinile (cele scurte) alimentează rubricile distractive ale ziarelor. — Avocații au trimis o delegație la primul ministru in chestiunea impunerilor fiscale. Li s'a promis satisfacție i externă — In Rusia se fac execuții în massă. Aceasta dovedește o stare de spirit care e departe de a fi favorabilă umn război. Campania electorală în Galați InsMrl ca tâlc In timp ce pătura evreiască se felicită de primirea ce coreligionarii americani au făcut-o d-lui profesor N. Iorga în America, în acelaș timp — la Galați — agenții cluburilor politice caută să producă o diversiune împotriva listei cetățenești pe care a alcătuit-o, în vederea alegerilor municipiului prietenul nostru d. adverilor listei cetățenești pe care a alcătuit-o, în vederea alegerilor municipiului, prietenul nostru d. advocat A. Veniamin, inițiatorul ligei, care are și calitatea independentă de președinte al ligei cetățenești din acel oraș, pe lângă acea de președinte al organizațiunei partidului național din Covurlui. Meschinăria este evidentă. Se recunoaște că d. Veniamin consecvent doctrinei partidului național, de a realiza unirea tuturor forțelor vii și sănătoase ale țărei pentru consolidarea statului nostru, a făcut un act politic însemnat la Galați, când deasupra partidelor și împotriva lor, a grupat o mână de oameni, i-a pus unul lângă altul pentru a îndepărta învrăjbirea între cetățenii țarei de orice rit. Manifestul răspândit în public vorbește de la sine. Numai cel ce nu voește să raționeze, numai acela este adevăratul dușman al perpetuărei unei agitațiuni de care partidele de căpătuială fac uz pentru a se înlocui la guvern, găsind calul de bătae împotriva păturei evreești. Omul de bine vede altfel și felicită reacțiunea ce s’a produs. Că d. Veniamin se prezintă cu cetățenii cari au avut curajul civic să-l urmeze, este destul și atât pentru ca mâine alți cetățeni buni, de orice rit, scuturându-se de sub tutela unor oameni cari n au înțeles rostul ce-l aveau acolo unde vremea i-a aruncat, să se grupeze tot mai mult pentru a sfârși cu batjocoritorul rol de a îngroșa tot mai mult armata agenților electori leneși budgetivori. Desființând sinecurile, îngrădind risipa banului public prin bulevarde fără rost și edificii ca baia populară de la Galați, revizuind sistemul impunerilor, chemând interesarea și participarea breslelor la lucrările municipiului și alte puncte salutare din programul publicat, va insemna un început și un îndemn la corectă gospodărie, iar meritul se va datora d-lui Veniamin care a stimulat conștiința civică adormită rîc până acum a cetățenilor gălățeni. Deci, înlături cu insinuările cu tâlc electoral. A trecut neobservat că un fapt divers, căci în afară de două articole apărute în ziarele „Cuvântul" și „Curentul“ nu știm să se fi ocupat vreo altă publicație românească de numărul consacrat României, de marea revistă italană „Il Giornale di politica e di literatura1 ce apare la Roma în editura Raffaello Giusti în timp ce vecina noastră, Ungaria, nu scapă nci un prilej și nu precupețește nici un sacrificiu bănesc când e vorba de propaganda sa peste hotare, pe care apoi o relevă toate publicațiile maghiare, noi rămânem nepăsători și reci la toate manifestațiile prietenești ce ni se fac de zîarie și revistele srăine și răspundem acestor atenții cu„ nepăsare” ce caracterizează în special pe politicienii noștri Acestei atitudini se datorește și lipsa de încurajare a distinsului și energicului nostru compatriot Claudiu Isopescu, ajuns conferențiar universitar la Roma unde desfășoară o activitate național-culturală foarte fecundă și spre cinstea sa — putem afirma noi cei ce cunoaștem faptele — toată această activitate de propagandă o face numai prin propriile sale mijloace, statul român contribuind doar nu, nepăsarea. Dar obiectul articolului nostru de față nu este să polemizăm cu guvernanții noștri și de aceea vom trece la analiza numărului din Decembrie anul trecut al sus amintitei reviste, care e consacrat în întregime nouă și la care a colaborat și o serie de fruntași ai condeiului românesc. O scrisoare de mulțumire a d-lui ministru Mironescu, către directorul revistei italiene deschide paginile numărului comemorativ. Primul articol întitulat „Italia e Romania“ al d-la Umberto Biscotti, e o analiză a raporturilor politice între aceste două popoare, și se adresează, autorul, politicianilor noștri foarte deschis spunându-le : „Poate când mulți români, mai mulți decât sunt astăzi s’ar convinge că drumul care duce de la Bucarest la Roma nu trebue în mod necesar să atingă meridianul unei alte capitale a Europei, pentru că Kalla nu e numai us Hm unde se divinizează amintirile unde te duci odată in viață pentru a te lega un mod ideal de un trecut indeprătat și pentru a arde măcar un grăunte de tămâe la o coloană pe care acel frecat o mărturisește — ci o națiune compactă, hotărâtă să-și orneze propriul viitor, decisă să-și facă drum In lume, și gata sa fie arbitru a propriei dreptăți, atunci multe bariere artificiale se vor prăbuși și va apărea limpede dauna anumitor alianțe care închid privirea și Înfrânează acțiunea, pe când această acțiune și privireau din contră ^evoe de a se orienta cu o rapidă și sensibilă ușurință asupra întregului joc (șah) unde se mișcă pionii cari costă viața lumei. Am relevat acest fragment din artcolul d-lui Bosscotti convinși fiind de adevărul ce-l cuprinde. Intr’un articol sintetic clar documentat de Riccardo Riccardi face o analiză precisă a situației geografice a României Mari neomițând nici un factor esențial în legătură cu situația noastră — și nici chiar datele statistice nu lipsesc din paginile d-lui Riccardi. „Intermezzo“ e intitulat capitolul ce cuprinde o adevărată antologie de poezii ale poeților noștri: N. Crainic, T. Arghezi, A. Maniu, I. Pilat, C. Baltazar, I. Al. George și V. Voiculescu, în traducerile d-lui Alexandru Marcu. Arta și literatura românească sunt descrise în trei articole ale d-lor prof. N. Iorga ,.L’Arte romena Italie“ ; R. Ortiz „Correnti nella litteratura romena contemporanea“ și Pompiliu Constantinescu „La poesia romena contemporanea“. Tradiția și poeziile populare românești au făcut obiectul a două articole temeinice unul datorit d-lui D. Gazdaru și al doilea d-nei Venera Isopescu, pentru o documentare mai perfectă articolele sunt însoțite de o serie de clișee bine alese, reprezentând peisagii și vederi specific românești. Ultima parte a revistei o formează analiza manifestațiilor literare și teatrale din țară, analize datorite d-lor prof. Ramiro Ortiz și George M. Zamfirescu. Seria articolelor o încheie, Claudiu Isopescu, care face un studiu asupra originei teatrului și muzicei românești pe care o găsește în Italia. Acest număr de revistă alături de seria operelor românești traduse în italienește și, care au făcut obiectul unor articole anterioare ale noastre, credem că alcâtuesc cea mai bună și temeinică propagandă pentru noi, căci numai pe această cale ne vom face cunoscuți din ce în ce mai mult cunoscuți în marea massă peste hotare. Credem că a sosit timpul ca politicienii noștri să fie ceva mai preocupați de propaganda noastră culturală peste graniță și să-și calce pe suflet, rupând din fondurile ce se risipesc atât de des și de necugetat, pentru această cauză națională. AL. IORDAN ♦ ■ «es— - li luillliircs... . . . d-lui Al. Vaida, bucuros să-l revadă la departamentul externelor d. Iuliu Maniu piercă mâine dimineață în Cluj. 9. IULIU MANI« 0M& Io. noi și chi aiurea La 24 Fe» cede avut lot. h Budapesta deosebita solemnitate re înmormântării d-lui Bela Radici regele lăutarilor din Ungaria. Sute de lăutari din toate colțurile țării au venit sa petreacă la mormânt pe acela care a fost cel mai buni dintre ei. Mulțimea imensă a rupt cordoanele poliției și a năvălit în cimitir. Pe catafalcul defunctului am fost depuse câteva sute de ra roane. Paraturi enorme i-au cânta toată ziua la coscimg și pe drum până la zimistir. Englezul Stevenson, funcționau la societatea de navigație iindo-chineză din Hongkong va întreprinde cu barca o călătorie în juruși lumii.El va pleca în Martie din portul chinez, însoțit de doi amici, Vis su*, drumul spre Borneo, New Guinee, Australia, Noua Zelandă, America, Canalul Panama, iar de aici va străbate oceanul Atlantic spre Londra. Călătorul crede că va străbate cu barca sa m pânze distanța de 40 000 km. în doi ani-O singură barcă chineză, cu pânze, a mai făcut, acum 8 ani, drurnul din China până la Londra și se află într-un muzeu. Poliția din New-York va fi rezolvată cu un serviciu special de aviație. Avioanele vor fi astfel construite încât să poată ateriza și ameriza și vor fi prevăzute bombe lacrimogen» și cu reuiri . herespianții polonezi vor fi da*țte» Subiți de România, în curând, «nu.nimă de rente române. Suma îndemnez*m ** rid felt L* *