Neamul Românesc, iulie 1930 (Anul 25, nr. 143-169)
1930-07-01 / nr. 143
£ OIRECTOB P0L1TSC N. lOROA _ '_____ " “Marii ilmiié"8938" g rtWUL XXtf. — Wo. 143 1 Abonamente: Pe un an 600 Lei - Pe base Luni 300 Lei Pentru autorități și instalatiuni 1020 Lei 3 LII Redacția și Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezoianu No. 6 (etaj) . Telefon 312/60 ariamiiwwnítwirrmr-timnmrTimrrrtifrrwii inTwg în mriniTMwnnr^ ............................. Cel de cari ürljá no-i i Există în România o categorie de oameni judecați inferiori, inferiori oricui și prin urmare de cari nu e nevoie să se ție seamă. Această categorie de locuitori ai țării n’are dreptate niciodată. In orice conflict al lor cu alții ei pot fi siguri că nimeni nu se uită la dânșii. Respect față de o asemenea Categorie umană cine să aibă, iar, dacâ e vorba de iubire, toată provizia de sentimente a guvernanților de orice culoare se cheltuiește în alte direcții. Interesul pentru dânșii îi atinge doar ca o colecție de indivizi considerată în chip abstract, ca o „masă”, cum li se și zice. „Masa” lucrează la câmp, „masa” dă impozite până nu mai poate, „masa” merge la război, mânată de un berbece electoral oarecare, cu clopotul partidului la gât, „masa” face din cine i se poruncește deputați, senatori și miniștri. Ca o ironie, i se spune totdeauna că ăștia sunt oamenii ei, ai „masei”. Dar e de-ajuns să sbârnîie doi trei Bulgari din fundul Cadrilaterului pentru ca represintanții „masei” să fie sacrificați fără o remușcare. Fiindcă „masa” aceasta, de care grije nu i, sunt Români, Români autentici, Români muncitori, și atât. N. E.RQâ ^ 47 Regele și politician!! A străbătut văzduhul în avântul tinereței, primejduindu-și viața, și ca un coborâtor apocaliptic din ceruri, aproape de miez de noapte, trâmbițător de chemarea judecată dreaptă și nepărtinitoare a politicianismului român, care secătuise toată nădejdea poporului pentru un început de bine, a ridicat către El osanalele lui, nădejdea neamului. Politicianismul aiurit, nu s’a putut desmetici nici când, rând pe rând, prin fiecare căpetenie a taberilor exploatatoare a țărei, chemate în fapt de zi să-l vadă, să-L audă, să-I simtă strășnicia biciului de foc cu care a descălecat în țară. Prosternat în plâns miorlăitor, făcând apoi, de frică, cor cu poporul care în valuri, valuri, disdedimineață dădea năvală către inima Capitalei, îndreptându-se către Palat, către Palatul înțelepciunei Augustei figuri a Unchiului Său, înțeleptul, Sfântul, Prudentul și veșnic atent la gloria țarei, cât și a Loialului Părinte al Său, a cerut îndurare. Gestului Său regal a urmat numai decât amnistie pentru trecut, iar pentru viitor a cerut unirea tuturor, acestor căpitănii, să trimită la urma lor armata de mercenari a cluburilor politice întreținută din sudoarea poporului, precum și să deslege forțele vii și cinstite ce sunt încătușate in aceste partide. Și pentru ca să simbolizeze gestul Său și să fie priceput de generalisimul partidului ultrademocrației de azi, dar și al ultra amaracianei adusă poporului, timp de 18 luni de la înscăunarea lui la cârma statului și timp de 12 ani dela închegarea noului așezământ al țărei, a prins pe pieptul generalisimului unui parlament ținut sub presiunea demisiilor în alb, colanul Augustului Său Părinte cel loial. Pentru oricine altul era înțeles că s’a sfârșit cu o veche sistemă care a adus țara în impasul în care se găsește. Pentru titularul și primitorul cordonului, s’a înțeles, dimpotrivă, că este dorință de perseverare în sistem. Urmarea s'a văzut. Abia ordonată deslegarea cătușelor tuturor acelor țintuiți la steagul infamiei de poporul credincios, chiar de a doua zi s’au ridicat aceiași, aceiași poate și mai îndrăsneți și mai periculoși de cum au fost. Geloși de majestatea cu care poporul L-a aclamat. S-a idolizat, politicianismul român conspirând atât de viclean, a făcut să se vadă, după opt zile de frământare, că în țară molima aceasta nu poate fi stârpită, că e obraznică, că e tare, că e provocătoare, că e netrebnică, că sfidează chiar pe orice apărător al poporului, fie el umil și credincios al țărei, al destinelor ei, dar chiar și al Majestăței Sale. S’au înscăunat cu trâmbiță, iar pentru ca să cloroformizeze poporul, au venit cu aceiaș veșnică profesie de credință menită să acopere manifestările nefaste de până acum, datorită cărora țara se găsește acolo unde se găsește. De azi înainte, Majestate, păzește-Te, Ia aminte, Majestate. La fiecare pas ce-L vei face, pânză de păianjen se țese în fel și chip, pentru ca aureola de la 8 Iunie să fie umbrită, pentru ca nădejdea sufletelor curate ale țarei, cari jău.Mat îa. lacrămi înrourați de bucuria nădejdei unei vieți de mai bine e mâine, să aibă azi impresiune de pioasă înmormântare. Coboară, Majestate, fără sfetnici, fără prieteni fățarnici, fără camerieri, ci singur cu odrasla Ta regească și în mijloci poporului — ca odinioară uitatul Vodă Cuza — să poți săruta fruntea poporului Tău otrăvit, după ce îi voi fi cunoscut păsul. j Fă-o, Majestate, cât de degrabă, până ce nu s’ascut colții tociți de azi ai politicianismului român, căci oricum, 13 Iunie, reînscăunarea politicianismului, e zi fatidică pentru acesta- Să trăești Majestate, și multă și fericită sănătate să-Ți dăruiască Domnul Dumnezeu. A. VENIAMIN Legea Dobrepi noaL ...a fost votată după stăruințele d-lui Mihalache. Către d-sa se vor îndrepta, —---------—<8*—*----------- așadar, recunoștința și... voturile populației bulgare din Cadrilater. 8e?sfi ia Misifinifi Paris, 29 (Rador). Din Buenos Aires se anunță că generallul Blanco Calvido, a bătut trupele generalului Kundt, după care a ocupat orașul Lapaz. Revoluționarii ocupă în prezent toate marile centre din Bolivia. Se confirmă oficial moartea generalului Kundt. ---------------------------------------— JibOiiani Grifie P ®ussas. Sei Q'Sii „ șase luniîs Sei 3SO 9, trei lmms Sei 8 SO Pásztá', autorități și inistituțiuni, Sei 1000 in străinătate dwislu. Partidul liberal al clalul Vintilă Brătianu, este redus a fi la un stat major, ale cărui galoane decolorate «crisesc desigur de străluciri trecute, fără să insiste asupra motivelor care le*au provocat» Iar cellalt partid liberal, cadrele mijlocii și mici, nu mai cred în stele spasse, șî mai puțin într-un acces penibil de dinasticism întârziat. Ele văd speranțe noi,deschizându-se pentru d. George Brătianu, a cărui acțiune e favorizată mai ales prin erorile grave ale hipocriziei posedată d ie idei fixe, dar capabilă de piruete extreme. Să facă d. Vintilă Brătianu o cercetare discretă. La va vedea repede că partidul merge sufletește în altă direcție, pe când vechea gardă, — încremenită în apusa ei strălucire, — așteaptă de ?ijHIP! vestal liberator, ... v „ ’ ... .Sfârșitul în Raga II-a), D. N. IORGA: Domnule președinte, domnilor deputați, să-mi dați voe să cretesc proiectul acesta de lege pe dos, adică să încep de la sfârșit către început. Acei cari au început cu articolul 1 și au ajuns pe urmă la convenție, au săvîrșit o greșeală de metodă , fiindcă, de fapt, ceia ce este important sub raportul politic — restul este important sub raportul tehnic și, desigur, că, după criticele d-lui Ioanițescu, nu este nimeni care să găsească partea această tehnică așa cum ea ar trebui sa fie, dar nu se poate altfel și veți vedea de ce, — deci, sub raport politic, legea aceasta trebue să înceapă cu sfîrșitul, care cuprinde convenția suplimentară, în care statul român, cu toată demnitatea de Stat, cere un avans, face impresia unuia din acei funcționari cari nu așteaptă ziua când se plătește leafa ci îndată ce a trecut întâi ale lunii se prezintă pentru un avans. Eu am întotdeauna groaza persoanelor cari cer, avansuri și nu m’am sprijinit niciodată pe dânsele. Și mă doare, aș zice, aproape îmi este rușine, pentru țara mea, că țara mea se ține cu avans. Prin urmare, un avans de patru milioane dolari. Dolarul pentru noi are un farmec extraordinar. Crede cineva că dolarul împrumutat folosește cuiva? Dolarul muncit, dolarul cîștigat, dolarul economisit, acela este bun. Dolarul împrumutat, în orice fel de condițiuni, este rău. Orice împrumut este rău. Suntem la capătul putinței noastre de a ne împrumuta și o spun dela început, orice împrumut nu ne poate fi dat decât în condițiuni defavorabile. Orice împrumut contribue la discreditarea financiară a țării. Acesta este un împrumut, și, pentru acest împrumut, de nimic, se face legea aceasta. Acesta este adevărul, este tristul adevăr de care suferim cu toții. Este o mână întinsă către un credit pe care nu-l putem căpăta altfel. Acesta este adevărul. CONDIȚIILE AVANSULUI După avansul de patru milioane dolari, care va trebui achitat, — evident, așa se vorbește, cu toți oamenii și cu toate grupele de oameni cari cer avans. — „va trebui achitat, cel mai târziu, în cinci ani“ „va putea fi rambursat, în întregime“, — paște murgule iarbă verde — „ și mai înainte de data plății dobânzii“, cu prea vis de 60 zile, etc., ceva mai departe,osebit de aceasta, societatea „International Telephone and Telegraph Corporation“ se obligă să mai avanseze, la cererea guvernului român, în decursul anului 1930, încă o sumă de patru milioane de dolari etc. Acum de ce Statul român a ajuns în această situație, la cedarea unui serviciu public, care putea fi îndreptat în alte direcții, la primirea unor condiții cuprinse într’un contract atât de criticabil? Despre interpretarea lui o să vorbesc la urmă, — nu despre interpretarea pe care o dăm noi — dar despre interpretarea la care slăbiciunea societății noastre, incapacitatea de a rezista a societăței noastre, va duce, fără îndoială. De ce am ajuns noi nci, la patru milioane pentru mâna dreaptă, și, mai târziu, patru milioane pentru mâna stângă și tot ceia ce vine pe urmă? Fiindcă noi suntem după două budgete echilibrate, tot în era bugetelor cari nu se pot echilibra. Impozitele se încasează greu; eu nu vreau să fiu pesimist, nici alarmist, ri o să vorbesc de catastrofe, dar impozitele se încasează greu. Sună chiarabaua de la un calpăt la celălalte al țării, și-mi spunea o doamnă speriată, de ce a văzut la Buzău; erau înșirate mașini de cusut, una lângă alta, luate de perceptori, căci numai puteau să ieie, întrebuințând mijloace fiscale extreme și mijloacele acestea fiscale, vă asigur, că nu sunt bune, și iată de ce. Acești oameni vor fi strânși și de ceafă și de gât ca să dea rămășițile din trecut. Rămășițele din trecut se vor încasa, și la apui ce alte rămășițe vor pută fi și ele luate ? Dar, când omul dă până și banul lui din natură ce poți să mai iei în anii viitori? BOCAȚIE SAU SĂRĂCIE Pe calea aceasta nu se poate ajixrge la nimic; este o altă cale pe care o voiu indica-o. scurt, ca să revin la resultatele contractului de viață, așa cum s’a adeverit actul în Spania și așa cum prevăd, eu cunosc bine speriatea românească, Pentru viitor "la noi. Două lucruri pot face, ca aceasă situație dezastruoasă să înoteze, situația aceasta, nu numai dezastroasă, dar absurdă. Noi avem o țară așa de bogată! Iată, am mers două zile în automobil, de la București la Piua-Petrei, la Hârșova, la Constanța, m’am întors dela Constanța, prin Cobadin, Guzgan, Silistra, Turtucaia. Am văzut niște regiuni de o bogăție extraordinară, și oameni disperați de această bogăție. Și am mai văzut încă un lucru, care este bine să-l știți; intr’un loc m’am oprit, era un gup de case de toată frumuseța, în regiunea din jurul Cuzgunului, care într’adevăr este o minune supt toate raporturile. Și m’am oprit la proprietar. Proprietarul avea două prăvălii, avea două rânduri de case și 200 de hectare. Avea și 100.000 lei datorie, și el nu putea să plătească suta de mii datorie și nu avea cu ce să-și ridice recolta! Stătea desparat înaintea recoltei bogate care îl înconjura de pretutindeni Și aceasta de ce? Fiindcă nimeni nu mai poate câștiga. Am ajuns în Țara Românească asta: să ceri omului să plătească din câștigul lui iar omul nu poate câștiga. Veți zice: de ce? Apoi, n’am avut economii, ne-a prădat războiul, noi n’am fost niciodată oameni cari să punem banul de-o parte. Prin urmare, am început din nou viața noastră națională fără bani în buzunar. Și de aceasta au profitat un număr de bănci care au pus stăpânire pe țară. Acesta este adevărul. (Aplauze). Băncile acestea iau între 25 și 30 la sută. Voci de pe băncile majorității: 60 la sută. D. N. IORGA: Uneori merg până la 40 la sută și chiar 50, 60 la sută. Uite, eu vă spun din însăși durerea mea: eu sunt un om care lucrez de ani de zile în pagubă. Veți zice:cum? Am o tipografie care mi-a fost prădată, mi-a luat marfă de 70.000 lei aur. Mi-a dat ca despăgubiri statul român 250.000 lei în hârtie. Prin urmare, tu a tebuit să lucrez pe credit. Am luat bani cu 25 la sută. Niciodată o tipografie — afară de tipografiile agenților electorali, care pradă Statul și-l înșeală la socoteală , s’a făcut o învoială și, când este vorba de plată spun că s’a schimbat ceva, și imediat modifică prețul — dar, în e.auta de acestea nu poate nici o tipografie să câștige un sfert din suma pe care o întrebuințează! Așa încât eu continuu, întocmai la nenorocitul cu 200 de hectare să lucrez ca un rob la băncile care mă împrumută. Ei bine domnilor în împrejurările acestea, de unde să scoți din această societate românească? Trebue să o eliberezi de sub acest jug, întâi, și, al doilea, să-i dai încredere în folosul muncii sale. Nu muncește lumea, fiindcă folosul nu este evident, fiindcă necontenit se așteaptă o nedreptate venită din schimbările vieții politice. Omul contează pe un guvern, se trezește peste câtăva vreme cu alt guvern! Și, după ce a împăcat pe cel care-i mănâncă astăzi câștigul, se trezește de multe ori cu nevoia de a împăca pe acel care vine la rândul lui să mănânce din câștigul lui! Societatea aceasta trebue înviată economic. In momentul de fată, se găsește în stare de marasm. Cât va dura acest marasm, societatea aceasta nu va putea plăti. Și al doilea noi am luat, din nenorocire, dela Regulamentul organic și mai ales de la 1866, am luat modelul Statului francez. Statul francez napoleonian, am spus-o de o mie de ori, este un Stat monstruos, supt raportul fiscal și supt raportul administrativ. Și iată de ce: Statul acesta este făcut pe măsura unui om de geniu, stăpân pe lumea întreagă. Și Statul napoleonian făcut pe măsura uni om de geniu, este dat în sama unor oameni cum ii face Dumnezeu In fțecace generație. Statul a luat tot. Statul înțelege să conducă tot. Statul încurcă tot, Statul strică tot. Chiar dacă n’ar fi necontenita ficțiune a Statului. Fiindcă noi nu avem Stat român. Acum sunteți dvr mâine va avea să aleagă Regele între devotamentul de prim moment al d-lui Gheorghe Brătianu și între singurul devotament de ultima oră al d-lui Vintilă Brătianu dacă nu va prefera cine știe ce dictatură, având în cap și în picioare câte o frumoasă pălărie militară ieșită din nl. 1 PARTIDELE NU STATUL! Prin urmare, noi nu avem Stat român. Noi avem partidele, care iau pe rând în stăpânire țara. Și atunci, finanțele noastre sunt descchilibrate din două motive: sunt desechilibrate fiindcă Statul îmbrățișează atâtea lucruri și nu poate face binele acela, pe care, altfel, ar fi în, stare să-l facă, pas trop embrasse, mai întrenat — și trebue despovărat Statul român de o mulțime de lucruri care nu-l privesc. De exemplu, eu merg așa departe, încât cred că justiția, ca în Anglia, ar putea să se țină din taxele de justiție. Spuneam adineaori simpaticului meu vecin de astăzi, vice-Președintele Camerei, îi spuneam un lucru: s’ar putea concepe o altă idee a învățământului secundar; să iei cele mai bune elemente, și de la țară și de la oraș; să faci zece licee model în toată țara, iar pentru aceia cari, fără pregătire, se aruncă la funcțiunile țării, dacă au nevoie de învățământul secundar, să și-l facă. Dacă are nevoie lumea și-l facă. Dacă are nevoia lumea de nu știu câte teatre la București, să și le facă (aplauze prealungite pe băncile majorității). Dacă Dacă are nevoie societatea de Operă, să și-o facă, (aplauze prelungte pe băncile majorității). Dacă este o cucoană filantropică, doritoare de a ajuta națiunea, să nu ceară nici o subvenție din budfeet (aplauze prelungite și îndelung repetate pe băncile majorității). A învia contribuabilul și a despovăra Statul, aceasta este operația cea mare. UN ARMISTIȚIU DE TREI ANI Iar, în ce privește pe onorații alegători, bine, în evul mediu când omul se mânca pe om, supt influența bisericii, s’a făcut un fel de trevă lui Dumnezeu, treaga DeL ca să nu se bată o bucată de vreme. Supt imperativul categoric al mizeriei și demoralizării naționalte, bine, nu este cu putință să facem și noi o treaga Dej, pe un număr oarecare de ani, să zicem pe trei ani de zile? Iată, să ne ceara Regele acesta nou, pe care suntem pe cale să-l respoiem de popularitatea lui, dacă va vedea că nu se schimbă nimic în România, să ne înțelegem, trei ani de zile să nu facem politică de partid, să rămână partidele, dar timp de trei ani de zile să fie un fel de coaliție, pentru a pune din nou în picioare țara aceasta, pentru care trăim, iar nu țara trăiește pentru noi. Și atunci, agentul electoral să se întoarcă la rostul lui (aplauze prelungite pe băncile majorității), să nu mănânce țara. Fiindcă desigur, știe fiecare dintre dv. ce înseamnă în momentul de față cerșitoria la Stat, prin mijlocul nostru, al tuturor. Ei bine domnilor, eu, de dimineață și până seara, nu pot să răsuflu, lucrurile cele mai absurde mi se cer, și eu nu le dau, dar unii din dvs. mai slabi le dau’. E un apel necontenit la budgetul Statului. Și eu li răspund. Ii spun un lucru, la doamne, la domni și la domnișoare — fiindcă dela 15 la 95 de ani, toți nu fac altceva decât se aruncă ca o haită de lupi asupra budgetului Statului (aplauze prelungite) — și eu si spun: măcar un lucru să faci d-ta, care ceri să te ajut. Spune, unde este locul la care vrei să fii numit? Niciodată nu știe locul unde vrea să fie numit! (ilaritate) și, dacă îi spui că nu este, atunci te roagă să dublezi un loc, ca să intre și el! (ilaritate) DEPRINDEREA LA MUNCA Societatea aceasta trebue deprinsă la muncă să nu aștepte ea dela Stat, ci să vină vremea ca Statul să aștespte dela fiecare dintre noi (aplauze). Dar, din nefericire, nu s’a putut. Eu știu ce silințe s’au cheltui la ministerul finanțelor, sub amândoi miniștrii, și eu nu sunt omul nedrept care să prind Concesia teiefoanelor la Cameră Discursul imoros N. lonfa a O1 După fote ster&ostrofîce DIRECTOR N. GEORGESCU Sil HAM V Internă ! — Marile călduri ce sau abătut amenință să întrerupă câteva ore pe zi orice activitate. — Cazuri de insolație la Galati. — Față de decizia autorităților de a ieftini pâinea, brutarii amenință cu greva. — Firește că primăria Capitalei a luat măsuri spre a face față unei asemenea eventualități. — Roluri de lăcuste In sudul Basarabiei. — A intrat In vigoare noua lege a spirtului — Uniunea Camerilor Agricole a ținut ședința solemnă de omagiare a Suveranului. — Asociațiile profesionale din țară s’au federalizat — Conflict muncitoresc la Galați — In bună parte grindina a bătut in Basarabia. — Câteva linii ale c. f. r. au fost inundate Stația Cluj se află sub apă. — Se lucrează la raționalizarea industriei române de petrol. Externă — Revoluție în Bolivia. * — D. N. Titulescu va ține o serie de prelegeri de drept civil la mai multe facultăți din Franța. Ziarele franceze declară că Franța nu urmărește război împotriva Italiei. Marile serbări Sokolista in Jugoslavia BELGRAD, (Ceps). După entuziasmul general pe care l-au produs serbările tineretului sokolist, a intervenit la Belgrad un oarecare repaos înaintea zilelor principale ale serbărilor. Aceasta nu înseamnă însă că nu s-a continuat în executarea vastului program al serbărilor. Pe noul stadion din Belgrad au avut loc zilnic între 22 și 26 iunie concursuri de gimnastică ale asociațiilor sokoliste iugoslave. Aceste concursuri sportive au fost urmărite zilnic de la ora 7 dimineața de zeci de mii de amatori de atletică ușoară,un joc important printre tyucurenții la primarul slav îl are campionul iugoslav Stukel. Vor lupta pentru primar sokolii iugoslavi, cehoslovaci și polonezi. In aceste zile activitatea biroului sărbătorilor a fost din cele mai febrile. Zilnic au sosit mii de sokoli și sokole pentru zilele principale ale serbărilor. A fost nevoe de incartiruire, de recepțiuni pentru oaspeții străini, etc. Zilnic s’a înmulțit numărul Sokolilor pe străzile Belgradului, én ultimele zile au apărut uniformele de marinar ale elevilor Academiei de marină și ale elevilor școalei hidro-aviatice din Divilie (lângă Split), cari au venit să participe la serbări. In ziua de 23 Iunie a avut loc la hipodromul din Belgrad o zi de concursuri sokoliste. Deși era o zi de lucru, au participat câteva zeci de mii de spectatori. Au fost efectuate 5 curse, premiile fiind de 15.000, 7.000 și 3.000 dinari. învingătorul la aceste concursuri hipice a fost căpitanul Markov pe calul Patriei. In fiecare seară au loc în fața bisericii Sf. Sava, mari serbări populare, cari sunt foarte animate. Cel mai mare număr de trenuri cu sobili și oaspeți, a sosit în ziua de 26 iunie. In această zi au sosit grupele de sokoli din Polonia în frunte cu șeful sokolilor polonezi, contele Zamoyski și conducătoarea sokolelor poloneze Jadwiga Zamoyska, precum și oaspeții din provincii și numeroase grupe de sokoli iugoslavi. Sokolii cehoslovaci au sosit parte cu vapoare pe Dunăre, parte cu trenuri speciale. Serbările principal- sokoliste au loc în zilele de 27, 28 și 29 Iunie. In fiecare seară au loc la Belgrad mari festivități, întregul oraș e de altfel în sărbătoare încă de la mijlocul acestei luni. Seara numeroase străzi sunt luminate cu reflectoare. O adevărată senzație stârnesc festivalurile pe Sava, organizate de sobolimea iugoslava, în special tablourile alegorice luminate de reflectoare. Un neobișuit interes se observă pentru festivitățile din parcul Kalimegdan (Ceps). ȘTIRI Piesa d-lui Ciprian: „Omul cu mârțoaga“ se joacă, cu un strălucit succes la Berlin. Duminică a avut loc o întrunire a ligii chiriașilor, în care s’au discutat soluțiunile pentru construirea de locuințe populare. Societatea „Gustul Patriei“, întrunită Duminică, a protestat printr’o moțiune adresată M. S. Regelui, împotriva concesionării telefoanelor și asupra legii Dobrogei noui. „Epoca“ anunță că d. V. Brătianu, va cere astăzi o audiență B. S. Regelui, TIMIȘOARA. — La timp am arătat mișcarea și acțiunea românilor din Banatul iugoslav cari, prin comitetul asociațiunei refugiaților în frunte cu d. inginer Ștefan Ardeleanu, Timișoara, desfășoară o intensă propagandă pentru afirmarea drepturilor ce le sunt încălcate de autoritățile statului vecin. In congresul ținut luna trecută la Timișoara, s’a hotărât ca după intervențiunile pe cale diplomatică, să se treacă la o acțiune cu efect mai răsunător, trimițându-se o delegațiune care va participa la congresul minorităților din Geneva ce urmează a avea loc la începutul 9 Camera va vota azi sporurile de impozite compensatoare Delegația economică a guvernului s’a întrunit a zi și a discutat timp de cinci ore chestia taxelor de export. După laborioase dezbateri s-a ajuns la următoarea soluție. Taxa de export la groși și la secară se va reduce la SOOR de lei vagonul de la 2.800 de lei vagonul. Taxa la orz și orzoaică, care actualmente este de 2.800 de Lei vagonul se desființează, rămânând ca aceste două cereale să nu mai fie grevate de nici o taxă la export. Taxa în porumb și ovăz se reduce la 1.400 de lei vagonul de la 2.800 de lei vagonul. In ce privește ofesziuni, falsa reducerii taxelor și la alte produse agricole rămâne să se avizeze ulterior. Camerele de comerț din țară au fost informate teme grafic ori de hotărârea guvernului. Golul pe care aceste taxe la vor produce în bugetul statului este evaluat la circa 800 milioane. ISI va fi umplut de cele 130 milioane acordate de Germania și de sporirea taxelor asupra zahărului, cafelii, ceaiului și alte coloniale. Camera va vota chiar astăzi acest spor. Taxele astfel mărite, nu vor depăși cele de înainte de război.