Neamul Românesc, iulie 1930 (Anul 25, nr. 143-169)
1930-07-22 / nr. 161
f NEAMUL ROMÂNESC ______________«»MULTUL^1. — ta ®. 1Q1 _________ DIRECTOR POLITIC ft. ionna 3 LEI Abonamente. Pe un an 600 Lei Pe șease Luni 300 lei Paatru autorități și restitutioni teno Leg ’ Bedaeffa ți Administrația BUCUREȘTI I Sfrsia Brezoiami m. o (efai) ______ Telefon 312/0» DIRECT«R Hm GiORGiSCÜ S’o vedem și pe asta Se pare că în adevăr, amenințate de un pericol pe care-l prevăd, deși până acuma, de unde se poate, nu li s’a spus nimica, asociațiile de luare în arendă — fără a plăti arenda — a țerii romînști sînt hotărîte să meargă pînă la acea eroică hotărîre care ar fi coalișarea lor contra oricărui intrus la putere. Exact așa și în vechiul Stambul, cînd asociația canilor dintr’o mahala simția pătrunderea neîngăduită a unui concurent, se coafișau la nevoie și cu cei din alte mahalale, ba cu întreg Stambulul canin, pentru a sfîșia pe cine cuteza să le atingă imprescriptibilele drepturi. Eu, mărturisesc, cred într’o asemenea coaliție. Ea e naturală. Dacă pe acești oameni i-ar lega altceva decit avantagiile personale, ar fi cu putință, față de ceva sau cineva neobișnuit, o atitudine de așteptare, curioasă, dacă nu plină de interes. Dar, așa cum sunt, „listă dracul pe inimă“ și — nu pot. Dacă se va ajunge la această coaliție, cu unul sau mai mulți șefi — căci e greu de fixat care e intrigantul cel mai isteț — va fi un mare avantagiu. Vor fi în adevăr două partide. Unul, cu bancherii, dar și cu ideologii săi, filosofici, istorici, de ce speță voiți, va represinta întreg trecutul. în celalt se vor cuprinde ultimele speranțe de viitor ale acestui neam. N. IORGA lin profesor american la Vălenii de Munte D. Roucek, de la New York, a fost oaspetea d-lui Iorga, la Vălenii de Munte în zilele de 15—17 Iulie. A venit împreună cu soția sa să ne vadă și să ne cunoască la noi acasă. D-sa este unul din acei prieteni ai țării noastre, a cărui prietenie trebue în deosebi prețuită mai ales că în America avem foarte puțini prieteni și unde, dacă suntem cunoscuți, de cele mai multe ori suntem rău înțeleși și, cu intenție, rău înfățișați de dușmanii țării noastre. Ca orice om civilizat, d. Roucek ne-a spus verde că avem toate calitățile afară de una și anume : ne lăsăm prost administrați. Pentru a ilustra cele spuse profesorul american a dat două exemple, numai două ; când a venit la București s-a dus la un minister și a vorbit cu un funcționar „nu spun numele, persoană cunoscută“, un funcționar cu foarte mulți pe cari îi avem și care l-a amânat pe a doua zi, a doua zi, pe a treia și poate că ar mai fi amânat dacă omul n’ar fi procedat americănește explicând „grangurului“ că până și miniștrii sunt la dispoziția publicului în alte părți, iar mi publicul la dispoziția ministrului, cu atât mai puțin se cade prin urmare unui funcționar, chiar de cei înalți. Un alt exemplu. La hotelul, unde a fost găzduit, văzându-l străin, toți l-au jăcmănit, iar șoferul care l-a purtat prin oraș o sută de metri i-a pretins o sută de lei. Străinul i-a arătat că nu e cuviincios și i-a vorbit de serviciul circulației, ceea ce-a făcut pe șofer să reducă simțitor pretenția, lăsând dintr’odată la douăzeci de lei, ceea ce iarăși a mirat pe d. Roucek, a admirat desigur desigur elasticitatea prețurilor de la noi. Dar a venit óimul la Văleni într’o împrejurare, în care ar fi putut fi neglijat, era aci „Doamna țării“ și multă altă lume cursiști de o zi, cum i-a numit d. Iorga, și s’a bucurat de toată atenția marelui dascăl. In aceeaș seară s’a dat un frumos concert de învățătorii din Storojineț, mult aplaudat de public, la care s’au adăugat câteva bucăți perfect executate la vioară, de d-na Roucek. Publicul românesc a făcut o caldă manifestație răsplătind cu aplauze contribuția binevoitoare a doamnei Roucek. A doua zi, însoțit de d. V. Brătulescu, secretarul de studii al cursurilor, d. Roucek și soția sa au vizitat satele din împrejurimi, admirând expoziția de covoare de la Drajna și gospodăriile model ale sătenilor din Gerașu și Slon. Intre cercetările făcute, d. Roucek a pus unele întrebări țăranilor în legătură cu noua ordine de lucruri iar altele privitoare la oamenii politici. Pentru că ne interesează deadreptul e bine să se știe că aproape toți cei întrebați au ezitat să răspundă, după ce însă au chibzuit un timp au dat răspunsuri așa de inteligente că au uimit pe străin. Iată câteva din aceste întrebări și răspunsuri: — Ce creezi de noul Rege ? — Păi de, domnule, eu știu ? Noi zicem că e mai bine cu un stăpân bun, decât cu trei... — Despre Maniu, despre Brătianu... care din ei e mai bun ? — Care vine, tot pentru el vine. Noi nu știm care e mai bun, dar greutățile sunt tot mai mari, biruri plătim mereu și țara nu se îndreaptă deloc. — Ai auzit ceva de d. Iorga ? — Am auzit, ei că e un om cum se cade, stă la Văleni de vreo 10—15 ani. Citește și scrie, iam văzut și eu poza prin cărți, ci că e tare învățat... Ar putea fi folositoare și pentru mulți de-ai noștri, ancheta facută de d. Roucek. N. BRATULESCU profesor —.——am 9 ...................... Criza germana Berlin 21. (Rador). ■— EKi a ținut ședințe toate fracțiunile parlamentare, ocupându-se cu pregătirea nouilor aleri. Cele mai multe partide își vor publica astăzi și mâine manifestele electorale. Intre cele două fracțiuni ale partidului național german, prezidate de d-nii Hugenberg și Westarp, au început tratative, în vederea unor liste comune la alegeri. Frontul agricol ..............—-----------------------«MM» Desiffur, știrile care vorbesc despre Confederația sau Uniunea Statelor Agricole, nu sunt cu totul premature. Nu se poate vorbi acum, de așa ceva. Vaste și complicate interese contrarii, despart statele. Supraproducția le obligă la acte de adevărat război economic chemat să le apere interesele. O armonizare a lor, cine nu o dorește? Dar mai ales în această direcție, în care interesele impun atitudini, a se vorbi de State Unite Economice, sau de Confederații Dunărene, — este să luăm drept realități, perspective și vagi, și depărtate. * Nu noi ne vom gândi să criticăm orice îndemn sincer de apropiere, și mai ales, orice pas care să însemne un început de progres. Blocul Agrar, acel de care vorbește d. Grigore Filipescu, este mai apropiat realizărilor, decât orice altă grupare. Confederațiile rămân pe seama diplomaților. Ele pot eși după discuții lungi și laborioase. Un bloc agrar, chemat să salveze de primejdie agricultura și pe agricultori, constituiți repede, fără multa vorbă și fără menajamente, — un asemenea bloc ar avea nu numai misiunea să valorifice grânele unui număr de state agricole, dar, mai ales, să proceadă la represalii. Ele sunt inevitabile, atâta timp cel puțin, cât statele industriale se vor menține în politica lor de izolare prin taxe prohibitive, și prin acorduri pline de generozitate burgheză, față de Soviete. Sovietele aruncă producția lor agricolă și industrială, pe piețele europene, cu tendința vizibilă de a ruina statele producătoare și exportatoare. Și încă dacă mr fi la mijloc numai o concurență, chiar neloială. Bar la adăpostul acestei politici care provoacă și agravează în statele burgheze, mizeria și șomajul, rânjesc sângeroșii potentați ai Moscovei. Nu le reușește prea mult subminarea directă a autorităței și forței de rezistență a statelor ,,capitaliste“ ? Au la îndemână celtlalt mijloc de ademenire și de infiltrațiune. Ele vând petrolul în Spania, lemn fabricat în Anglia, cereale și derivate, oriunde, sub prețurile de cost și numai din dorința sălbatică, și evidentă, de a sabota țările care nu adoptă fericirea bolșevică. Spania s-a recodes, și a răspuns anulând monopolul petrolului, pe care îl deținea Rusia. Anglia crede, — vorbim de negustorimea engleză, —di proveniența mărfei nu interesează, dacă e convenabilă ca preț. Germania acceptă și ea, aprovizionarea comodă și deriinie, în ce privește comerțul, — aprovizionarea cu cerealele sovietice, rechiziționate. Rusia urmărește să ruineze Polonia, România Cehoslovacia. Ea găsește aliați — cu mentalitate de negocianți simpliști, — la Berlin și Londra. Se pare că toată alarma, și dovezile ipocriziei sovietice, nu readuc la realitate burghezia, dornică de afaceri rentabile, chiar când ele sunt făcute cu blânzii egalitari de la Komm intern. Blocul Agrar, e deci o imediată măsură de apărare. El trebue să boicoteze burgheziile mioape care alimentează, bolșevismul. Și nu ne îndoim că el va ști să răspundă prin toate represaliile pașnice, — de îndoelnica politică a clienților Rusiei sovietice. In legătură cu congresul cooperației internaționale, care va avea loc la Viena, între 25—30 August a. c. Consiliul g ral al Oficiului Național al Coop Române, a hotărât ca un grup de cooperatori să viziteze puternica organizație coop, din Cehoslovacia între 16—25 August a. c. Din importanta dare de seamă, pe care a făcut-o d-l inginer Ferdinand Klindera în fața congresiștilor Asociației Internaționale a Agriculturii, care a avut loc anul trecut la București, reiese că în Cehoslovacia funcționează cam 16.000 unități cooperatiste, dintre care 10029 deservesc numai interesele agriculturii cehoslovace. Este de remarcat că în 1919 coop, agricole erau în No. 6454 — astfel că in curs de 10 ani au depășit No de 10.000 — ayâT>A 5.584100 membri ceea ce revine cam 535 de societari la o coop, agricolă. Acești coop, sunt afiliați la ,2 Federale de control care îndeplinesc și atribuțiunile Centralelor de Depuneri și Împrumuturi. Cea mai importantă instituție coop, este „Uniunea Centrală a Coop. Agricole” din Praga, la care sunt afiliate 3273 de unități. După aceia vine „Coop centrală din Bratislava la care „au afiliat 1772 coop. La Federala Centrală a Coop. Agricole cehe din Brnn sunt afiliate 1146 cooperative de tot felul. In Cehoslovacia mai funcționează și „Uniunea Centrală a Coop. Agricole germane” la care sunt afiliate 1118 unități cooperatiste. Dintre cari afiliate la Federale, Uniuni și Centrale coop, în afară de coop agricole, sunt afiliate 5469 Coop, de credit, 359 de producție și vânzare în comun, 395 de lăptării, 299 de distilerii și morărit 1482 coop, de construcții și de electricitate, etc. Cooperatorii din Cehoslovacia au atâta încredere în mișcări încât Depunerile spre fructificare atingeau însemnata cifră de 5.800 000.000 koroane față de împrumuturile acordate plugarilor în sumă de 3.500.000.000 koroane. După datele furnizate de către Biroul „Cenhov cooperative” Depunerile dela Coop de credit, la Casa de Depuneri a Agricultorilor și la Casa de ajutor mutual țărănesc a depășit în 1928 de importanta cifră de 6.000.000.000 koroane afară de Depozitul Instituțiilor agricole cu caracter financiar public cari se prezintă cu suma de 3.250.000.000 koroane Dar ceea ce este de remarcat mai mult în Cehoslovacia sunt Coop, de construcție cari au rezolvat criza locuințelor In numărul de mâine vom continua. Economice O lăudabilă hotărâre a Cooperației Române Vom avea in curând o „gardă fist-avtolară“ oprgamizată chiliîărește, ln corp special (și nu de specialiști, pentru că numai celor mai înalți un grad din această gardă li se cere să fie licențiați în chimie?) a cărei singustă însușire pozitivă va fi că va atârna greu în budgetul statului. Nu vedem motivarea justă a înființării unui corp special organizat militărește pentru urmărirea contrabandelor și a fraudelor fiscale cu alcoolul. Prezintă o atare organizație mai multă gata«*» fie decât un corp ca al jandarmilor care să facă parte din armata însăși a țării? Mai credem că dimpotrivă, Disciplina cu adevărat militară, rigorile legilor și regulamentelor militare și-au făcut probele lor de câte ori armata a fost pusă la încercare, ca să mențină ordinea publică să apere avutul public sau particular. Ne temem că prin modul cum guvernele vor face numirile în „garda financiară”" să nu se aducă statului mai multă pagubă decât folos. Infernt Ü. Externă smirna ■— Se vorbește despre o inevitabilă modificare a legii responsabilității ministeriale. Fiecare funcționar va fi direct răspunzător, penalicește și material, de actele ce le săvârșește. — Vinovat de fraude consilierul agricol de la Brăila și-a făcut singur seama. — In regiunea Pașcanilor bântuie o periculoasă bandă de tâlhari. — Ministerul instrucțiunii a ordonat pedepse severe pentru elevii cari iau parte la manifestații politice. — Guvernul simte nevoia unei propagande național-țărăriște la sate. — S-au sporit salariile unei categorii de magistrați. — S-a modificat procedura în ce privește contravențiile la legea alcoolului. — Conflicte muncitorești în porturile dunărene. — Casa autonomă a construcțiilor face pregătiri în vederea începerii unei acțiuni efective. — S’a fixat ziua de 5 Octombrie pentru deschiderea comnferinței balcanice de la Atena. — Reichstagul a fost disolvat. — Guvernul bulgar este preocupat de chestiunea secresrizării bunurilor bulgare în România. Vălenii de Plante Vălenii de Munte, târgușorulsat pitoresc așezat într o admirabilă poziție muntoasa a ajuns azi o ilustră cetate a culturei și specialităței românești. Se știe rolul jucat de această Universitate Populară înainte de război. Ardeleni, bucovineni, basarabeni, studenți și dornici de cultură din vechiul Regat, veniau aici, vara, să asculte cuvântările înaripate, pătrunse de cel mai cald patriotism ale d-lui profesor N. Iorga. Cursuri de istorie, de știință, de drept Servian tinerimii, astfel încât, pe lângă aerul de munte ea respira și atmosfera unei înalte spiritualități-Animatorul acestor cursuri a fost și este d- N. Iorga. Ilustrul profesor împlinește în curând șaizeci de ani. Nici o viață n’a fost mai plină și cu mai mult devotament închinată patriei și științei. Opera savantului nu este egalată decât doar de personalitatea extraordinară a oratorului, a animatorului, a amatorului de realități-La Vălenii de Munte nu asiști la un curs banal de istorie, ci la evocarea unei epoci, la o paralelă a epocei aceleia cu actualitatea, la o aplicare a principiilor de atunci unor realități de azi, sau la înlăturarea lor definitivă. Dacă d. profesor Iorga, de exemplu, va conferenția despre „Bizantini“ d-sa nu va spune numai lucrurile cunoscute despre acest imperiu milenar, ci va adânci unele minunate calități militare și administrative ale celei mai importante civilizații și culturi din Evul Mediu. Dacă mai târziu, vom găsi decadența unui imperiu, aceasta nu înseamnă că trebue să condamnăm un organism în putrefacție, uitând adolescența lui frumoasă, tinerețea lui splendidă, bărbăția lui magnifică. De aci, d. Iorga va deduce influența acestei civilizații, prin slavi, mai ales prin bulgari și, apoi direct, asupra Principatelor noastre, și așa mai departe. Daca vorbește de Mihai Viteazul, magistrul nu face o apologie fără control, ci-sa studiază calități și defecte, le aplică la trecut și la prezent și face inducțiuni și deducțiuni largi și comprehensive. Nici odată nu s’a înțeles un capitol de istorie mai bine, o situație politică mai clară decât audiind pe d. prof Iorga. Ceea ce la alții pare a fi sinuositate, este de fapt la d-sa linie dreaptă. În toate chestiunile mari d. prof. Iorga a avut un cuvânt, un îndemn, și a dat o îndrumare. D-sa întotdeauna a reprezentat opinia onestă , interesele permanente ale acestei țări. Ajutat de o cultură imensă, însuflețit de cel mai puternic temperament oratoric ce există, cu o viziune profetică largă, cu un verb cald și antrenant, d-sa a stârnit curente și a impus opintii rămânând reprezentantul cultural cel mai glorios și cel mai autentic al națiunei române. („Ordinea“) — i. f. — firamán Se împlinesc 150 de ani de când, in satul Vladimiri, în județul oltean Gorj, într-o casă de lemn mică și Întunecoasă, în care trăiau, strâmtorați de biruri și de nevoi, doi gospodari, Constantin și Ioana, s-a născut din ei un băiat Tudor, adăugându-se celorlalți doi copii ce erau în casă: Pavel și Dina. Găsim acest prilej fericit, comemorarea unui veac și jumătate de la nașterea celui ce avea să fie Domnul Tudo și cel dintâi Domn fărăa OM tU țării Românilor muncitori de onoare, pentru a culege, din paginile scrise de d-l N. Iorga asupra vieții Domnului Tudor, câteva rânduri, mai cu deosebire asupra omului decât a evenimentelor istorice, cari sunt cunoscute de toată lumea. Neam de popă, după mamă, Tudor a avut gustul învățăturii și s-a tocmit la un condiear din Craiova la, care, după datina de atunci, era deopotrivă învățăcel și slugă. De la condicar a trecut la un boier. Deci, dușmanul ciocoilor a început prin a lucra alături de ciocoi. A indurat ocările, bătăile, a încercat ispitele și a gustat răsvrătirile acelea cari dădeau altor tineri veniți din sate un suflet sdrențuit de lingușitor al celor mari, care, la rândul său, își răstoarce asupra celor mici. Prin aceste dureroase și umilitoare atingeri cu o lume rea și stricată, oțelul sufletului deosebit al lui Tudor s-a călit. Și-a pus pe suflet o platoșe nestrăbătută de patima urii împotriva oamenilor sau de ispita de a culege învățături de viclenie, ci numai cu împrejurările veacului său el s‘a învrăjbit și s‘a războit până a căzut în momentul biruinții tocmai. Cu cuvântul măsurat, rar și muș cător, înfrânat în purtări, cu ochii crunți și reci, în cari, sub sprâncenile dese, se ascundea mânia îngrămădită de secole de un întreg neam strivit de un trai amar, Tudor a înfruntat deopotrivă asuprirea ciocoilor ca și uneltirile femeiești, care l-au și silit, pe câtva timp, să fugă la Turcii din ostrovul Ada-Kale. Dintre oamenii cari au avut o înrâurire asupra celorlalți,unii găsesc toate împrejurările prielnice pentru aceasta, întâmpină din toate părțile sprijin în încercările lor; aici, deși răsar sub o zodie pismașe, au conștiința unei înalte chemări, și această conștiință le dă puterea de încredere, de voință, de nădejde, datorită cărei încordări ei sfarmă toate greutățile și birueseț cei mai mulți însă nici împrejurări favorabile cari să le dea pregătirea necesară misiunilor nu găsesc, nici conștiința chemării lor înalte, care să le dea puterea de luptă și de încordare continuă, nu au. Dintre aceștia din urmă a fost Tudor. El a trăit întocmai ca cei din jurul lui și nu s-a învrednicit la mai mult decât dânșii. Nu a avut nici fericirea de a-și auzi o chemare: în greul muncii lui de toate zilele, glasul Neamului care-și chema un salvator și un stăpân a trecut pe lângă ei și nu i-a auzit... Sau i s-a părut că solia dreptății merge aiurea, spre norocoși... Tudor a fost vătaf de plaiu, apoi, într-o luptă între Ruși și Turci a fost comandantul pandurilor, luptând vitejește la Rahova, pentru care fapt primi sabie de locotenent de la împăratul Rușilor și decorație. Potolindu-se răsmerița, Tudor și-a reluat vătăfia, adăugându-î-se și titlul de sluger. Așa și-a dus viața, până în iarna lui 1820—21, când jafurile, jignirile, nelegiuirile ce făceau grecii nestăpâniți au ajuns la culme și nu se mai puteau răbda. Atunci, a venit o zi despre care Tudor și-a dat seama că nu seamână cu celelalte, că oamenii toți împrejur nu se mai pot dumini asupra faptelor ce sunt de făcut față de apăsarea grijilor, și lui, omului de rând, care trăise până atunci fără chemare, fără scop, i s-a deșteptat pentru întâia oară, fulgerător, sufletul de ales, de binecuvântat al Părintelui său din ceruri. Grecii pregăteau, cu încunoștiințarea Țarului și cu sprijinul unora din boerii români, răscoală împotriva Turcilor, chemând -l pe Tudor să le dea ajutor. Tudor a vorbit Românilor sărmani și boerilor, și a văzut că vorba lui e cea bună, că în ea zace folosul și de la ea pleacă lumina. Tudor a vorbit oamenilor despre grecii cei răi, lacomi și vicleni, asemeni șerpilor, lupilor și vulpilor. „Ce pot avea laolaltă Dacii și Elenii?“ spunea el. Atunci oamenii au văzut că acesta este călăuzul, și i-au urmat lui, după îndemn, cu furci, coase, pari, topoare. Chemați sub steagul mântuirii, care pe o parte purta chipul sfântului Gheorghe străpungând de pe cal, cu sulița, balaurul, pe cealaltă stema țării și icoana Sf. Treimi, oltenii s'au înrolat în oastea de panduri a celui pe care ei îl numeau Domnul Tudor și pe care înșiși boerii pământului l-au recunoscut cu acest titlu, fiind astfel cel dintâi Domn țăran pământean al țării Românilor, muncitori de ogoare, și cei dintâi care a cutezat să ceară răspicat „să nu mai fie Domni greci, ci Domni pământeni“. Cartea de aur Domnul Tudor (1780-182!) Sarcina». .grea de a deslega problema finanțării recoltei a fost dată d-lui L Răducanuu. Se zice că succesul va fi răsplătit cu un portofoliu ministerial, care e condus actualmente de un interimar. ȘTIRI La ministerul industriei vor avea loc un schimb de vederi premergător „blocului agrar“. Toate întrunirile cari au avut loc eri au decurs în liniște. In Germania s’a constituit federația studenților români. Duminică s’a oficiat și la Paris un parastas în memoria Regelui Ferdinand. Cu ocazia vizitei orfanilor români la Paris, au avut loc impunătoare și impresionante solemnități. D. Gurănescu, noul ministru al României la Lisabona a prezentat Duminică scrisorile sale de acreditare președintelui republicei poltuabeze.