Neamul Românesc, noiembrie 1930 (Anul 25, nr. 243-267)

1930-11-01 / nr. 243

DIKELTOK POLITIC HL Bli _________Sâmbăta, 1 Bfoembrie, 030 AWPL EKV. — No. 243 Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șease luni, 300 Lei Pentru autorități și instituțu­mii 1609 tei SIBIU 10A­­3 IE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BHEZOIANUU nr. 11, (etaj) Telefon 312160 DIRECTOR N. GEOLCESCU Discuțiile de la Angora Când am spus că nu s'a putut ajunge la niciun rezultat real în conferința „interbalcanică" din Atena, se va fi crezut că mă influențează indignarea pentru risipa făcută cu trimiterea unei delegații numeroase compusă în cea mai mare parte din incompetenți. Vizita la Angora a d-lor Venizelos și Machalakopulos în ciuda celor mai grozave amintiri și străbătând cu inima frîntă ținuturi în care a pierit rasa greacă și religia creștină, îmi dă deplină dreptate. Grecia, cu tot adausul rezultat din ultimele două războaie, nu e balcanică, ci mediteraneană. Ceea ce o interesează în rân­dul întâia e ceea ce privește marea care-i scaldă coastele. De aceia, peste orice, ea întinde mâna Turciei prigonitoare, în a cărui prietenie se simte datoare să creadă. Vizita d-lui Bethlen în capitala statului turcesc poate fi nu­mai o intrusiune care nu se putea evita. Orice s'ar încheia cu Ungaria n'are nici o valoare politică. Dar legătura dintre Grecia și Turcia poate avea una, — fi­rește nebalcanică. N. IORGA Cu priejul descoperirii recen­tului spionaj, s’a constatat și s’a comentat trădarea unor funcțio­nari ai statului de origină streină și cari au predat acte secrete. S’a cerut cu această ocaziune intro­ducerea pedepsei cu moartea. Eu cred că vina cea mare nu o poartă acești funcționari de ori­gină streină, cărora nu li se poate cere alte sentimente decât acele de iubire pentru patria lor. în­treaga răspundere cade asupra a­­celor conducători oportuniști cari nu caută să introducă și să susți­nă elementele românești, ci pre­feră elementul strein,­­ cu toate­­ că țara noastră nu se poate plân­ge de lipsa specialiștilor. Specialiștii noștri nu sunt a­­greați, tocmai pentru că nu sunt streini, cu toate că elementele ro­mânești au dat destulă dovadă că pot executa lucrări și pot organi­za mai bine decât elementele streine ce se hotărăsc să părăsea­scă patria lor și să vină la noi. Și cere însă o condițiune,­și a­­nume ca la înducere­ să se pună oamenii capabili, adevărați spe­cialiști și nu agenți electorali, ne­poții și oamenii de casă. De păcatul românofobiei suferă din nefericire și miniștrii noștri, conducători de stat. De la războiu încoace în numele generozitătii frățești s’a nedreptă­țit elementele vechiului regat pentru a se face loc și a se înca­dra în funcțiuni de conducere,— fără stagiu și fără selecționare, numai pe baza vechimei dela eși­­rea din școală, — toate elemen­tele din teritoriile alipite. Elementele vechiului regat au trebuit să cucerească pas cu pas, prin pregătiri, studii migăloase, selecționări, experiențe, etc., grad cu grad scările erarhice. Și numai cei aleși au putut ajunge în frun­tea administrațiilor. După războiu s-a făcut încadra­rea elementelor din teritoriile a­­lipite, indiferent de origină și în elanul nostru de iubire frățească, am­u­zat de mucenicii vechiului regat, pentru a introduce în ad­ministrații, numai pe bază de ve­chime, fără nici o selecționare, toate elementele, — de cele mai multe ori mediocre, — și i-au co­coțat în gradele și funcțiunile cele mai înalte peste cei foarte capa­bili, mai pregătiți și mai experi­mentați, de aci. Și acestea toate s au făcut fără­ niciun fel de se­lecționare, nici de capacitate, nici de origină și nici­­ de sentimente. Ne putem deci face o ideie cum putea lucra cei capabili sub con­ducerea celor nepregătită și necu­noscători ai chestiunilor. Și în acest caz nu mai este lo­cul să ne mai mirăm de haosul ce-l vedem în jurul nostru și de defecțiunile ce înregistrăm și ce vom mai înregistra. Ofițeri, medici, magistrați, in­gineri, arhitecți, etc., pregătiți așa cum știm că au fost pregătiți îna­inte de războiu și avansați în grad și funcții așa cum știm că au fost avansați. — sunt azi puși în stare de inferioritate față de cei din teritoriile anexate Din a­­ceastă­ cauză și în acest mod s-au introdus în armată și în adminis­tratii elemente streine cu senti­mente de dușmănie pentru noi și cari poate că au intrat tocmai spre a folosi dușmanului. Au fost pri­miți de conducătorii noștri, fără nici un triaj, fără nici o examinare și numai pe baza unui simplu ju­rământ de credință, jurământ ca­re dacă înseamnă totul pentru un om incapabil d­e trădare, este un mijloc pentru un trădător sau un spion de meserie. Deci, vina nu este a celor puși în slujba streinilor, ci este a ace­lora cari fiind în locuri de condu­cere tratează asemenea chestiuni cu toată ușurința omului incom­patibil cu situațiunea ce o ocupă, în angrenajul statului. Aceștia trebuesc pedepsiț­i mai mult de­cât ceilalți, căci aceștia nu apără statul destul de serios, ci îl pune cu ușurință la dispoziția primu­lui venit, care în opoziție cu a­­ceștia poate­­ să însemne pentru patria lor cu mult mai mult, de­cât conducătorii noștri cari nu-și feresc patria de acești intruși pe­riculoși. Ing. C-tin E. Gabrielescu --------—­— x □ x-----------­ B. 1. Susî... lasă pe tinerii liberali să spună și ei, ce cred, pe față... Vremuri noi, deschid se pa­re, de voe ori de nevoe, feres­trele partidului... Numai că ferestrele deschise expun la accidente regretabi­le... disciplina și pe d. Vintilă ! ---------------X □ X---------------­ ^ tirî In Italia a avut loc un violent cutremur de pământ — sunt zeci de morți și răniți.$ Inundațiile se întind în Silezia superioară. Orașul Ratibor este complect inundat.$ S­e pregătea o lovitură de stat în Grecia, în favoarea fostului dictator Pangalos. Au fost aresta­te 30 persoane.* Ziele acestea minsterul de fi­nanțe plătește încă 200 milioane Băncii Naționale în contul fondu­lui de 2 miliarde. Intre 8—16 Noembrie se tine în București prima expoziție națio­nală apicolă. Din Cidiiiaienii care așteaptă de mult o civilizație româ­nească ne vine o pildă de bună gospodărie. Fără incursiuni pe domeniu­­l narilor teorii economice, pri­mând unei reședințe de județ s'a gândit că nu e gospodăresc lucru ca: In vreme ca grâu! a ajuns să se vândă sub un leu și 53 bani chilogismul, pâinea să rămână tot la prețul de opt lei. A convins de acest lucru și pe morari și pe brutari și a reușit să reducă prețul pâinii la patru lei. Gestul primarului din Cadrilater nu poate rămâne izolat. S- a dovedit că pâinea se poate refierat. Deci trebuie refîșnită in toată țara, câtă vreme prețul grâului nu va putea fi ridicat. Juftenirea pâinii are o mare importanță socială și economică, la înseamnă inf­inirea traiului în general. Precum toate se scumpesc atunci când se scumpește pâinea, toate prețurile ce­dează față de ieftonarea acestui aliment, care îndeplinește rolul de etalon al plații comerciale. In orice caz lucrurile nu pot rămâne așa, ca diferența între preț-ul grâului și al pâinii să intre în buzunarele speculanților, înțelegem rațiunea care cere ca agricultorii să-și poată va­lorific­a rirolta. Dar dacă nu se poate ridica prețul grâului, — lu­mea cere ieftinirea pâl­iei. " t Știrile cari sosesc, din toate regiunile țării, nu sunt de loc îmbucurătoare. Sătenii nu-și mai plătesc da­toriile. Nu-și mai preschimbă polițele. Nu mai achită nici do­bânzile. In Mehedinți, la Olt, în Buco­vina, în săracele sate moldove­nești de dincoace și dincolo de Prut, fenomenul se generali­zează. Băncile populare, în i­­mensa lor majoritate, nu mai pot face față angajamentelor, căci clienții săteni nu mai plă­tesc. Mulți n'au de unde. Iar ceilalți, dacă mai au grâne, faptul se datorește neputinței să le vândă la târguri și în o­­doare. S’a încercat să se găsească mijlocul plătei în natură, plă­­tei în cereale, țăranii refuză și această modalitate. Căci pen­tru ce mai pot vinde, capătă numerar, cât de puțin. Pe când scăderea datoriilor pe hârtie, nu le mai aduce nici un folos pipăibil. Demagogia a complectat ceea ce operase mizeria și de­zorganizarea... Vagabondajul electoral, s'a grăbit să închee regimul cametei și fiscalităței. Nu se poate un bilanț mai strălucit, pentru toți cei cari au guvernat în țara românească. * Și pe când tragicul plutește pe tot întinsul țărei, aflăm de la nu știm ce întrunire electora­lă, îmbucurătoarea veste pe care o comunică Regelui, o mo­țiune entuziastă... Nici partidul d-lui mareșal nu admite alt guvern, de­cât unul de club... Unul constituit numai din devotați, din cei cari au muncit în opoziție, sacrifi­când vreme și energie. La fel au hotărât și celelalte două partide „de guvernă­mânt", și de realizări sdrobi­­toare: România nu trebue con­dusă de­cât de competențele mai vechi ori mai proaspete, care au reușit să ducă țara la remarcabila stare de acum. In fața ofensivei mizeriei, și a lipsei, în fața dezastrului ca­re încrucișează brațele celor 16 milioane de agricultori, a­­cordul partidelor, are în el ce­va grandios... Dar dacă pe cei cari mai cred în perpetuarea farsei ori­bile, n­i-i interesează de­cât roadele puterei, mai au rămas credem, cugete curate, pe ca­re le frământă nemăsuratele proporții ale tragediei... Impresionanta solidaritate a cluburilor, par o invitație Sa or­gii. In jurul locașurilor suferin­ței și morfei... Dansul grotesc spre robine­tele budgetare, când partici­pam pe nesimțite la o formida­bilă și latentă răsvrătire a mi­zeriei, e tot ceea ce ne oferă, ca un summum de beatitudine, politician­­ de ori­unde... Nu întrezărim forțele capabi­le să silească aplicarea legei, în fața milioanelor de sărăciți ai dezorganizării și politicia­nismului. Când deci e aproape să se surpe, ordinea legală, domnii cari voesc mai departe pu­terea, privind roadele operelor lor constructive, — invită pe Rege să le dea posibilitățile de continuare ••• După ce demagogia și-a dat roadele funeste, pe terenul pregătit cu grije de agentura partidelor, — ele supralicitează exclusivismul guvernare!­ E credem, prea mult. Incon­știența, are — sau trebue să aibă, —­­chiar ea, o măsură. Sfetnicii Tronului, nu mai pot fi, de-acum încolo, agreații e­­lectoraților. Falimentul partide­lor,, e definitiv, — și să dea Dumnezeu să nu poarte odată cu el și țara, în brațele nebu­niei. Regele vede și înțelege. El scrutează proporțiile dezastru­lui și vinovăția autorilor. El a­preciază cum se cuvine, aver­­t 5~mentele incapacităței și ale politicianismului. Regele, spre el se îndreaptă ultimele nădejdi, în zilele 3m»a­nunțărilor, care se apropie... Cluburile și dezastrul O SOLIDARITATE CARE ESTE O PROVOCARE ROSTURILE Institutului National de Export . ' —ag S'. -»--«35»——•--- ■ ■ ■ [UNK] In ziare, apar uneori obser­vații și­ critici, la adresa Insti­tutului Național de Export. A­­cestor observații și critici, le răspunde documentar d. Eugen Ponn, director al Institutului, fost timp de opt ani consilier economic al României în Ita­lia. Luăm după ziarul ATgii 3, lă­muririle eminentului conducă­tor al Institutului Național d­e Export: — Misiiunea Institutului de Ex­port e de ordin practic și se poate rezuma în trei cuvinte : informa­re, orientare și organizare a ex­portului. Deși Institutul este o organiza­­țiune de Stat, el ni lucrează după tipicul clasic al birocrației. El este în contact direct cu economia ță­rii și cu nevoile de toate zilele ale exportului. De aceea activitatea sa este îndrumată după metodele vieții comerciale. Dar practica metodelor comerciale, trebue lu­minată prin cercetarea riguroasă a problemelor exportului. Instituția noastră a fost organi­zată după modelul Institutului na­țional de export al Italiei care a inspirat și organizarea Institutu­lui de export polonez. Alte țări ca Franța, Ungaria. Iugoslavia își au și ele institute similare. In Bulga­ria, Estonia se lucrează la înfiin­țarea lor. Recenta conferință a­­grară din București a recunoscut necesitatea generalizării unor a­­semenea organizațiuni. REZULTATELE ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE EXPORT — Ce rezultate practice a dat Institutul național de export până acum ? Alături de această activitate, In­stitutul s’a ocupat de marea pro­blemă a organizării exportului produselor naționale. Sub conducerea comisiunii cen­trale a ouălor al cărei birou cons­tituie o secție a Institutului, s’au luat toate măsurile pentru pune­rea în aplicare pe ziua de 1 Sep­ 25 Aug. 1 Sept. 8 Sept. ~*î ~&k­id 2 In buletinul periodic din 20 Sep­tembrie și 1 Octombrie al unei firme germane cu reputație t­oi­­— Institutul nostru și-a propus ca prim obiectiv informarea di­verselor categorii de producători și comercianți, asupra condițiilor reale de concurență pe piețele străine și asupra uzanțelor și pre­ferințelor acelor piețe. Buletinul zilnic al Institutului, ce apare în toate ziarele și se transmite și prin radio, informa­­țiunile complimentare ce-l înso­țesc, cum și cele comunicate direct pe cale de corespondență, sau ver­bal la serviciul de informațiuni, sunt destinate să satisfacă această nevoie de informațiune, atât de simțită în lumea producătorilor și comercianților noștri. Acest serviciu de informațiune, va fi în curând completat prin scoaterea unui buletin săptămâ­nal, sau bilunar, în românește și în limbi străine, destinat să cen­tralizeze toate datele și informa­­țiuniile de ordin practic, suscep­tibile să amelioreze producțiunea și să organizeze și să intensifice exportul. LEGATURILE DE AFACERI Dar Institutul nu s’a limitat la acest rol informativ, ci a căutat să mijlocească crearea de legături de afaceri între firmele naționale și cele străine. In acest scop, el și-a oferit serviciile nu numai fir­melor cari l’au solicitat, dar a se­sizat el însuși firme străine, ce nu se gândeau până aci să intre în legături cu România. Rezultatul acestor sforțări, se traduce azi în cererile din ce în ce mai frecvente de mijlocire pen­tru crearea de legături de afaceri, ce el primește atât din țară cât și din străinătate, și cari dovedesc încrederea ce i se acordă de lumea comercială. Membrie a Legii standardizării ouă­­lor. Legea se aplică fără nici o stânjenire pentru exportatori, iar prețul ouălor standardizate e în creștere pe piețele importatoare. Iată în adevăr cotațiunile ouălor românești pe piața Berlinului în ultimele luni: (în pfenigi) , lui Sept. 22 Sept. 9 Oct. 10% la­ sc­dială, în comerțul de ouă și pă­sări, ouăle românești sunt apre­ciate astfel: „Marfa românească, care se tri­mite pe piață dela 1 Septembrie cor., data standardizării, este de o foarte bună calitate, ceea ce este un real progres față de incertitu­­dinea din trecut“. ..Sunt bine cău­tate ouăle românești, cari sub ra­portul calității, iasă pe celelalte în urm­ă“. Exportul, de ouă standardizate în intervalul 1 Septembrie—2? Oc­tombrie, a fost de 296 vagoane. In afară de acestea s’au mai ex­portat 3.173.340 bucăți ouă nestan­­dardizate, reprezentând circa 22 vagoane. Aproape toate cantitățile expor­tate au fost absorbite de piața germană, numai o mică cantitate a mers în Austria, unde se caută marfă de calitate inferioară. OFICIUL EXPORTULUI DE CEREALE Pentru stimularea și organiza­rea exportului cerealelor, a lu­crat la Instiitut Oficiul central al exportului cerealelor. S’au studiat de oficiu: desfa­cerea cerealelor î­n pboare, tari­fele de transport pentru cerealele destinate exportului, sarcina fis­cală a exportului de cereale, ta­xele de magazinaj în porturi și silozuri, etc. S’a intervenit­t la delegațiu­nea economică a guvernului pentru a­­bolirea taxelor de export la ce­reale și pentru degrevarea expor­tului de cereale de multiplele taxe pe cari le suportă. S’a stăruit la C. F. R. pentru reducerea tarifului de cereale dest­inate însămânțării și la trans­porturile dirijate la Constanța în timpul sezonului de iarnă. S’a intervenit la Direcția por­turilor pentru reintroducerea la silozuri a tarifului progresiv de magazinaj. S’a stăruit la Ministerul de fi­nanțe pentru reducerea valorilor mediii la cerealele exportate și pentru evitarea dublei perceperi a taxei de drumuri. Unele din aceste intervențiuni au primit soluțiunea favorabilă și măsuri au fost luate pentru pu­nerea lor în aplicare. Altele sunt încă în curs de soluționare. fSfârșitu­l în a­ srul viitor), Organizarea exportului produselor nationale poorsonică Izbânda standslisz'izei — Ca teează Institutul — Prafurile cereai Id/ societies de J­umping“ —Rea­lzarile de pâră asum — Lüeannfrilo «fote fie si. profesor itagen Porn directimil Insultu în fol m­uți LIRIU MDSE Internă Externă SI­­t­o­f­i­a — S’au desființat și s'au transformat încă 38 de școli secundare. — S’a hotărît o reducere de 22 la sută drept normă pentru pre­gătirea budgetului viitor. — Mâine 1 Noembrie are loc încorporarea teroriștilor clasa 1930. Celelalte încorporări urmând a se face în primăvară. — Casele germane care au importat fructe românești au rămas mulțumite atât pentru calitate cât și pentru felul cum au fost ambalate. ♦ Este un îndemn și acesta. — Toate partidele s-au declarat în ultimul timp pentru un gu­vern de concentrare. — Epidemie de scări ațină în toată țara. — A fost denunțat acordul petroliștilor și se fac mari sforțări pentru refacerea lui. — S’a deschis un nou credit de 3 milioane ministerului de in­terne pentru menținerea ordinei publice. — S’au făcut importante reduceri în bugetul caselor autonome. — Vintiliștii sunt în plină frământare pe chestia reintrării în parlament. — Președintele confederației americane a muncii a declarat că în iarna aceasta numărul șomerilor va crește acolo la 5 milioane și ca atari a șasea parte a populației A­meri­cei este amenințată de criză. — Germania este nemulțumită de lucrările pentru dezarmare. Nădejdea apastră In sbuciumata noastră viață hărțuiți între dorul de mai bine și neputința realizării măcar a i­­luziei acestui mai bine, când tot curajul l’am pierdut ne-a mai rămas nădejde. Regele. Intre cei a­tot puternici țara n’a avut nici un sprijin până a­­cum și pentru interesele ei nu s’a sinchisit nimeni. Cei che­mați s-o conducă și s-o reprezin­te au trădat-o pentru interesele lor personale și ale clicilor lor. Interesele de partid au ucis tot­ toate intențiile bune. Cu fiecare păcat nou s’a răs­cumpărat un păcat mai vechiu. De fiecare dată când se lua o măsură, care trebuia să știrbeas­că din privilegiile oamenilor zi­lei, începeau destăinuirile servite cu lingurița spre a ridica numai un colț al turpitudinii politicia­niste, atât cât să potolească ze­lul „reformatorului“. O răfuială generală nu s-a produs niciodată fiindcă ea ar fi însemnat compromiterea defini­tivă a tuturor. Când lucrurile luau o întorsă­tură mai serioasă, toți sfârșeau prin a-și scutura căciulele pe cari și le arătau reciproc cu degetul. Dar lucrurile nu mai pot mer­ge astfel înainte. O lege natu­rală ne învață că ori de câte ori un râu se întinde prea mult cur­sul lui își pierde din intensitate și poate chiar deveni baltă. Politicianismul s’a întins și el devenind baltă noroioasă și mur­dară a vieții publice românești. Politicianismul nostru, în ha­lul în care a ajuns nu mai poate naște un curent care să salveze situația. Ne trebuie altceva decât ceia ce am avut de la război încoace. ...Noi știm un stejar pe care trăsnetul nu l’a înfruntat, pe ca­re puhoiul nu l’a ocolit, dar nu l’a putut desrădăcina, a cărui se­vă cântă mărirea Coroanei și des­tinele neamului. Măreția lui vânjoasă de neîn­frânt stăpânește zările. Prima rază a soarelui pe el îl salută și ultima la apus pe el îl binecuvântează. Freamătul frunzelor lui adul­mecă fiarele, îmblânzește ca doi­na pustiul și pleacă genunchiul necredincios către domnul. Stăpâne a­tot puternic, prea blând și prea bun, cu înțelepciu­nea Ta du-ne din bestia de-acum la umbra stejarului! înlătură doamne gătejele, mân­­tuie cu un semn furtuna, și dă-ne stejarul! Și cum nu te-am­ uitat nicioda­tă în vecii vecilor nu te vom uita. I. N. --------------x □ x--------------­ Știri sgh­ila și industriale Institutul Național de Export tri­mite Agenției „Rador** următorul buletin : ROMANIA . Prețul cerealelor la Brăila în­ ziua de 30 Octombrie 1930. Grâu, călit. I, 2 la sută corpuri străine, lei 34.000 vag. linie port (staționar), călit. II, 5 la sută cor­puri străine, lei 32.000 vag. linie port (staționar) ; varl. Iii, 50 la sută secară, lei 24.000 vag. linie port (sta­ționar). Secară, 3 la sută corpuri străina, lei 18.000 vag. linie port (staționar). Orz, 3 la sută corpuri străine, leii 17.005 vag. linie port (staționar). Orz Moldova, 7—8 la sută corpuri străine, lei 10.­500 vag. linie port (staționar). Ovăz, 3 la sută corpuri străine, lei 17.000 vag. linie port (staționar). Porumb dinte de cal, lei 22.000 vag. linie port (staționar). Porumb corcitură, lei 22.000 vag. linie port (staționar). Porumb nou, leii 18.000—20.000 va­gonul linie port (staționar). Fasole Moldova, led 60.000 vag. li­nie port (staționar). Fasole Muntenia, lei 58.000 vag. linie port (staționar). Mein, lei 27.000 vag, linie port (staționar). GRECIA. Grec­­a importă anual cantități mari de unt, în special din Olanda și Danemarca. E preferat ambalajul în cutii 1­5 kg. și în­ pachetele de 200 gr. Producția indigenă, în anul aces­ta, este mai mare, astfel că prețu­rile sunt ceva ma­i scăzute. Untul indigen. (Tesali­a și Grecia) se vinde cu 95—100 lei kg. engros, untul olandez și danez 120—125 kg. (en gros nevămuit). Taxa vamală este de 38 drahme de kg. Revenit sa a făcut din România o încercare de export, în Grecia. Un­tul de proveniență românească a fost mult căutat, pentru calitatea lui excelentă. Calomnie sau Miscreție ? Pentru mintea politicianilor obicinuiți să nu fie tulburați în apucăturile lor, cei cari amin­tesc opiniei publice — de mult edificată — despre milioanele contribuabililor cheltuite pen­tru plimbări în străinătate, sunt pătimași și „calomniatori !" Noi credem că cei cari nu se mulțumesc cu mărturisirea că Adunarea deputaților a contri­buit cu 1.200.000 la cheltuelile misiunii de la Londra sunt nu­mai indiscreți. Deci, continuăm a fi indis­creți,*, întrebând: Este adevărat că și Senatul a contribuit cu o sumă cel pu­țin egală cu aceea a Camerei pentru cheltuelile escursiei par­lamentare la Londra ? Este adevărat r­ă fiecare membru din cei treizeci și șase ai misiunii trimise de congresul balcanic de la Atena a primit câte 59.000 lei pentru cheltueli de întreținere ? Nu ne interesează din ce bu­get s­au luat acești bani. Fie din bugetul Camerei, fie din al Senatului, fie din orice buget al Statului sau autonom, fapt e că aceștia sunt banii contribuabi­lilor, adunați cu munca și cu picătura lor de sânge ca să susțină plimbările patriotice ale potentaților sufragiului univer­sal. Dacă nu se poate răspunde negativ la întrebările de mai sus avem 1 .200.000+1 .200.000 +, 1.800.000. Ceea ce înseamnă că s-ar i­­dentifica o sumă de 4.200.000 lei. Deocamdată. ..................ar □. X .njy

Next