Neamul Românesc, noiembrie 1930 (Anul 25, nr. 243-267)
1930-11-01 / nr. 243
DIKELTOK POLITIC HL Bli _________Sâmbăta, 1 Bfoembrie, 030 AWPL EKV. — No. 243 Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șease luni, 300 Lei Pentru autorități și instituțumii 1609 tei SIBIU 10A3 IE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BHEZOIANUU nr. 11, (etaj) Telefon 312160 DIRECTOR N. GEOLCESCU Discuțiile de la Angora Când am spus că nu s'a putut ajunge la niciun rezultat real în conferința „interbalcanică" din Atena, se va fi crezut că mă influențează indignarea pentru risipa făcută cu trimiterea unei delegații numeroase compusă în cea mai mare parte din incompetenți. Vizita la Angora a d-lor Venizelos și Machalakopulos în ciuda celor mai grozave amintiri și străbătând cu inima frîntă ținuturi în care a pierit rasa greacă și religia creștină, îmi dă deplină dreptate. Grecia, cu tot adausul rezultat din ultimele două războaie, nu e balcanică, ci mediteraneană. Ceea ce o interesează în rândul întâia e ceea ce privește marea care-i scaldă coastele. De aceia, peste orice, ea întinde mâna Turciei prigonitoare, în a cărui prietenie se simte datoare să creadă. Vizita d-lui Bethlen în capitala statului turcesc poate fi numai o intrusiune care nu se putea evita. Orice s'ar încheia cu Ungaria n'are nici o valoare politică. Dar legătura dintre Grecia și Turcia poate avea una, — firește nebalcanică. N. IORGA Cu priejul descoperirii recentului spionaj, s’a constatat și s’a comentat trădarea unor funcționari ai statului de origină streină și cari au predat acte secrete. S’a cerut cu această ocaziune introducerea pedepsei cu moartea. Eu cred că vina cea mare nu o poartă acești funcționari de origină streină, cărora nu li se poate cere alte sentimente decât acele de iubire pentru patria lor. întreaga răspundere cade asupra acelor conducători oportuniști cari nu caută să introducă și să susțină elementele românești, ci preferă elementul strein, cu toate că țara noastră nu se poate plânge de lipsa specialiștilor. Specialiștii noștri nu sunt agreați, tocmai pentru că nu sunt streini, cu toate că elementele românești au dat destulă dovadă că pot executa lucrări și pot organiza mai bine decât elementele streine ce se hotărăsc să părăsească patria lor și să vină la noi. Și cere însă o condițiune,și anume ca la înducere să se pună oamenii capabili, adevărați specialiști și nu agenți electorali, nepoții și oamenii de casă. De păcatul românofobiei suferă din nefericire și miniștrii noștri, conducători de stat. De la războiu încoace în numele generozitătii frățești s’a nedreptățit elementele vechiului regat pentru a se face loc și a se încadra în funcțiuni de conducere,— fără stagiu și fără selecționare, numai pe baza vechimei dela eșirea din școală, — toate elementele din teritoriile alipite. Elementele vechiului regat au trebuit să cucerească pas cu pas, prin pregătiri, studii migăloase, selecționări, experiențe, etc., grad cu grad scările erarhice. Și numai cei aleși au putut ajunge în fruntea administrațiilor. După războiu s-a făcut încadrarea elementelor din teritoriile alipite, indiferent de origină și în elanul nostru de iubire frățească, amuzat de mucenicii vechiului regat, pentru a introduce în administrații, numai pe bază de vechime, fără nici o selecționare, toate elementele, — de cele mai multe ori mediocre, — și i-au cocoțat în gradele și funcțiunile cele mai înalte peste cei foarte capabili, mai pregătiți și mai experimentați, de aci. Și acestea toate s au făcut fără niciun fel de selecționare, nici de capacitate, nici de origină și nici de sentimente. Ne putem deci face o ideie cum putea lucra cei capabili sub conducerea celor nepregătită și necunoscători ai chestiunilor. Și în acest caz nu mai este locul să ne mai mirăm de haosul ce-l vedem în jurul nostru și de defecțiunile ce înregistrăm și ce vom mai înregistra. Ofițeri, medici, magistrați, ingineri, arhitecți, etc., pregătiți așa cum știm că au fost pregătiți înainte de războiu și avansați în grad și funcții așa cum știm că au fost avansați. — sunt azi puși în stare de inferioritate față de cei din teritoriile anexate Din această cauză și în acest mod s-au introdus în armată și în administratii elemente streine cu sentimente de dușmănie pentru noi și cari poate că au intrat tocmai spre a folosi dușmanului. Au fost primiți de conducătorii noștri, fără nici un triaj, fără nici o examinare și numai pe baza unui simplu jurământ de credință, jurământ care dacă înseamnă totul pentru un om incapabil de trădare, este un mijloc pentru un trădător sau un spion de meserie. Deci, vina nu este a celor puși în slujba streinilor, ci este a acelora cari fiind în locuri de conducere tratează asemenea chestiuni cu toată ușurința omului incompatibil cu situațiunea ce o ocupă, în angrenajul statului. Aceștia trebuesc pedepsiți mai mult decât ceilalți, căci aceștia nu apără statul destul de serios, ci îl pune cu ușurință la dispoziția primului venit, care în opoziție cu aceștia poate să însemne pentru patria lor cu mult mai mult, decât conducătorii noștri cari nu-și feresc patria de acești intruși periculoși. Ing. C-tin E. Gabrielescu --------—— x □ x----------- B. 1. Susî... lasă pe tinerii liberali să spună și ei, ce cred, pe față... Vremuri noi, deschid se pare, de voe ori de nevoe, ferestrele partidului... Numai că ferestrele deschise expun la accidente regretabile... disciplina și pe d. Vintilă ! ---------------X □ X--------------- ^ tirî In Italia a avut loc un violent cutremur de pământ — sunt zeci de morți și răniți.$ Inundațiile se întind în Silezia superioară. Orașul Ratibor este complect inundat.$ Se pregătea o lovitură de stat în Grecia, în favoarea fostului dictator Pangalos. Au fost arestate 30 persoane.* Ziele acestea minsterul de finanțe plătește încă 200 milioane Băncii Naționale în contul fondului de 2 miliarde. Intre 8—16 Noembrie se tine în București prima expoziție națională apicolă. Din Cidiiiaienii care așteaptă de mult o civilizație românească ne vine o pildă de bună gospodărie. Fără incursiuni pe domeniul narilor teorii economice, primând unei reședințe de județ s'a gândit că nu e gospodăresc lucru ca: In vreme ca grâu! a ajuns să se vândă sub un leu și 53 bani chilogismul, pâinea să rămână tot la prețul de opt lei. A convins de acest lucru și pe morari și pe brutari și a reușit să reducă prețul pâinii la patru lei. Gestul primarului din Cadrilater nu poate rămâne izolat. S- a dovedit că pâinea se poate refierat. Deci trebuie refîșnită in toată țara, câtă vreme prețul grâului nu va putea fi ridicat. Juftenirea pâinii are o mare importanță socială și economică, la înseamnă infinirea traiului în general. Precum toate se scumpesc atunci când se scumpește pâinea, toate prețurile cedează față de ieftonarea acestui aliment, care îndeplinește rolul de etalon al plații comerciale. In orice caz lucrurile nu pot rămâne așa, ca diferența între preț-ul grâului și al pâinii să intre în buzunarele speculanților, înțelegem rațiunea care cere ca agricultorii să-și poată valorifica rirolta. Dar dacă nu se poate ridica prețul grâului, — lumea cere ieftinirea pâliei. " t Știrile cari sosesc, din toate regiunile țării, nu sunt de loc îmbucurătoare. Sătenii nu-și mai plătesc datoriile. Nu-și mai preschimbă polițele. Nu mai achită nici dobânzile. In Mehedinți, la Olt, în Bucovina, în săracele sate moldovenești de dincoace și dincolo de Prut, fenomenul se generalizează. Băncile populare, în imensa lor majoritate, nu mai pot face față angajamentelor, căci clienții săteni nu mai plătesc. Mulți n'au de unde. Iar ceilalți, dacă mai au grâne, faptul se datorește neputinței să le vândă la târguri și în odoare. S’a încercat să se găsească mijlocul plătei în natură, plătei în cereale, țăranii refuză și această modalitate. Căci pentru ce mai pot vinde, capătă numerar, cât de puțin. Pe când scăderea datoriilor pe hârtie, nu le mai aduce nici un folos pipăibil. Demagogia a complectat ceea ce operase mizeria și dezorganizarea... Vagabondajul electoral, s'a grăbit să închee regimul cametei și fiscalităței. Nu se poate un bilanț mai strălucit, pentru toți cei cari au guvernat în țara românească. * Și pe când tragicul plutește pe tot întinsul țărei, aflăm de la nu știm ce întrunire electorală, îmbucurătoarea veste pe care o comunică Regelui, o moțiune entuziastă... Nici partidul d-lui mareșal nu admite alt guvern, decât unul de club... Unul constituit numai din devotați, din cei cari au muncit în opoziție, sacrificând vreme și energie. La fel au hotărât și celelalte două partide „de guvernământ", și de realizări sdrobitoare: România nu trebue condusă decât de competențele mai vechi ori mai proaspete, care au reușit să ducă țara la remarcabila stare de acum. In fața ofensivei mizeriei, și a lipsei, în fața dezastrului care încrucișează brațele celor 16 milioane de agricultori, acordul partidelor, are în el ceva grandios... Dar dacă pe cei cari mai cred în perpetuarea farsei oribile, ni-i interesează decât roadele puterei, mai au rămas credem, cugete curate, pe care le frământă nemăsuratele proporții ale tragediei... Impresionanta solidaritate a cluburilor, par o invitație Sa orgii. In jurul locașurilor suferinței și morfei... Dansul grotesc spre robinetele budgetare, când participam pe nesimțite la o formidabilă și latentă răsvrătire a mizeriei, e tot ceea ce ne oferă, ca un summum de beatitudine, politician de oriunde... Nu întrezărim forțele capabile să silească aplicarea legei, în fața milioanelor de sărăciți ai dezorganizării și politicianismului. Când deci e aproape să se surpe, ordinea legală, domnii cari voesc mai departe puterea, privind roadele operelor lor constructive, — invită pe Rege să le dea posibilitățile de continuare ••• După ce demagogia și-a dat roadele funeste, pe terenul pregătit cu grije de agentura partidelor, — ele supralicitează exclusivismul guvernare! E credem, prea mult. Inconștiența, are — sau trebue să aibă, —chiar ea, o măsură. Sfetnicii Tronului, nu mai pot fi, de-acum încolo, agreații electoraților. Falimentul partidelor,, e definitiv, — și să dea Dumnezeu să nu poarte odată cu el și țara, în brațele nebuniei. Regele vede și înțelege. El scrutează proporțiile dezastrului și vinovăția autorilor. El apreciază cum se cuvine, avert 5~mentele incapacităței și ale politicianismului. Regele, spre el se îndreaptă ultimele nădejdi, în zilele 3m»anunțărilor, care se apropie... Cluburile și dezastrul O SOLIDARITATE CARE ESTE O PROVOCARE ROSTURILE Institutului National de Export . ' —ag S'. -»--«35»——•--- ■ ■ ■ [UNK] In ziare, apar uneori observații și critici, la adresa Institutului Național de Export. Acestor observații și critici, le răspunde documentar d. Eugen Ponn, director al Institutului, fost timp de opt ani consilier economic al României în Italia. Luăm după ziarul ATgii 3, lămuririle eminentului conducător al Institutului Național de Export: — Misiiunea Institutului de Export e de ordin practic și se poate rezuma în trei cuvinte : informare, orientare și organizare a exportului. Deși Institutul este o organizațiune de Stat, el ni lucrează după tipicul clasic al birocrației. El este în contact direct cu economia țării și cu nevoile de toate zilele ale exportului. De aceea activitatea sa este îndrumată după metodele vieții comerciale. Dar practica metodelor comerciale, trebue luminată prin cercetarea riguroasă a problemelor exportului. Instituția noastră a fost organizată după modelul Institutului național de export al Italiei care a inspirat și organizarea Institutului de export polonez. Alte țări ca Franța, Ungaria. Iugoslavia își au și ele institute similare. In Bulgaria, Estonia se lucrează la înființarea lor. Recenta conferință agrară din București a recunoscut necesitatea generalizării unor asemenea organizațiuni. REZULTATELE ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE EXPORT — Ce rezultate practice a dat Institutul național de export până acum ? Alături de această activitate, Institutul s’a ocupat de marea problemă a organizării exportului produselor naționale. Sub conducerea comisiunii centrale a ouălor al cărei birou constituie o secție a Institutului, s’au luat toate măsurile pentru punerea în aplicare pe ziua de 1 Sep 25 Aug. 1 Sept. 8 Sept. ~*î ~&kid 2 In buletinul periodic din 20 Septembrie și 1 Octombrie al unei firme germane cu reputație toi— Institutul nostru și-a propus ca prim obiectiv informarea diverselor categorii de producători și comercianți, asupra condițiilor reale de concurență pe piețele străine și asupra uzanțelor și preferințelor acelor piețe. Buletinul zilnic al Institutului, ce apare în toate ziarele și se transmite și prin radio, informațiunile complimentare ce-l însoțesc, cum și cele comunicate direct pe cale de corespondență, sau verbal la serviciul de informațiuni, sunt destinate să satisfacă această nevoie de informațiune, atât de simțită în lumea producătorilor și comercianților noștri. Acest serviciu de informațiune, va fi în curând completat prin scoaterea unui buletin săptămânal, sau bilunar, în românește și în limbi străine, destinat să centralizeze toate datele și informațiuniile de ordin practic, susceptibile să amelioreze producțiunea și să organizeze și să intensifice exportul. LEGATURILE DE AFACERI Dar Institutul nu s’a limitat la acest rol informativ, ci a căutat să mijlocească crearea de legături de afaceri între firmele naționale și cele străine. In acest scop, el și-a oferit serviciile nu numai firmelor cari l’au solicitat, dar a sesizat el însuși firme străine, ce nu se gândeau până aci să intre în legături cu România. Rezultatul acestor sforțări, se traduce azi în cererile din ce în ce mai frecvente de mijlocire pentru crearea de legături de afaceri, ce el primește atât din țară cât și din străinătate, și cari dovedesc încrederea ce i se acordă de lumea comercială. Membrie a Legii standardizării ouălor. Legea se aplică fără nici o stânjenire pentru exportatori, iar prețul ouălor standardizate e în creștere pe piețele importatoare. Iată în adevăr cotațiunile ouălor românești pe piața Berlinului în ultimele luni: (în pfenigi) , lui Sept. 22 Sept. 9 Oct. 10% la scdială, în comerțul de ouă și păsări, ouăle românești sunt apreciate astfel: „Marfa românească, care se trimite pe piață dela 1 Septembrie cor., data standardizării, este de o foarte bună calitate, ceea ce este un real progres față de incertitudinea din trecut“. ..Sunt bine căutate ouăle românești, cari sub raportul calității, iasă pe celelalte în urmă“. Exportul, de ouă standardizate în intervalul 1 Septembrie—2? Octombrie, a fost de 296 vagoane. In afară de acestea s’au mai exportat 3.173.340 bucăți ouă nestandardizate, reprezentând circa 22 vagoane. Aproape toate cantitățile exportate au fost absorbite de piața germană, numai o mică cantitate a mers în Austria, unde se caută marfă de calitate inferioară. OFICIUL EXPORTULUI DE CEREALE Pentru stimularea și organizarea exportului cerealelor, a lucrat la Instiitut Oficiul central al exportului cerealelor. S’au studiat de oficiu: desfacerea cerealelor în pboare, tarifele de transport pentru cerealele destinate exportului, sarcina fiscală a exportului de cereale, taxele de magazinaj în porturi și silozuri, etc. S’a intervenitt la delegațiunea economică a guvernului pentru abolirea taxelor de export la cereale și pentru degrevarea exportului de cereale de multiplele taxe pe cari le suportă. S’a stăruit la C. F. R. pentru reducerea tarifului de cereale destinate însămânțării și la transporturile dirijate la Constanța în timpul sezonului de iarnă. S’a intervenit la Direcția porturilor pentru reintroducerea la silozuri a tarifului progresiv de magazinaj. S’a stăruit la Ministerul de finanțe pentru reducerea valorilor mediii la cerealele exportate și pentru evitarea dublei perceperi a taxei de drumuri. Unele din aceste intervențiuni au primit soluțiunea favorabilă și măsuri au fost luate pentru punerea lor în aplicare. Altele sunt încă în curs de soluționare. fSfârșitul în a srul viitor), Organizarea exportului produselor nationale poorsonică Izbânda standslisz'izei — Ca teează Institutul — Prafurile cereai Id/ societies de Jumping“ —Realzarile de pâră asum — Lüeannfrilo «fote fie si. profesor itagen Porn directimil Insultu în fol muți LIRIU MDSE Internă Externă SItofia — S’au desființat și s'au transformat încă 38 de școli secundare. — S’a hotărît o reducere de 22 la sută drept normă pentru pregătirea budgetului viitor. — Mâine 1 Noembrie are loc încorporarea teroriștilor clasa 1930. Celelalte încorporări urmând a se face în primăvară. — Casele germane care au importat fructe românești au rămas mulțumite atât pentru calitate cât și pentru felul cum au fost ambalate. ♦ Este un îndemn și acesta. — Toate partidele s-au declarat în ultimul timp pentru un guvern de concentrare. — Epidemie de scări ațină în toată țara. — A fost denunțat acordul petroliștilor și se fac mari sforțări pentru refacerea lui. — S’a deschis un nou credit de 3 milioane ministerului de interne pentru menținerea ordinei publice. — S’au făcut importante reduceri în bugetul caselor autonome. — Vintiliștii sunt în plină frământare pe chestia reintrării în parlament. — Președintele confederației americane a muncii a declarat că în iarna aceasta numărul șomerilor va crește acolo la 5 milioane și ca atari a șasea parte a populației Americei este amenințată de criză. — Germania este nemulțumită de lucrările pentru dezarmare. Nădejdea apastră In sbuciumata noastră viață hărțuiți între dorul de mai bine și neputința realizării măcar a iluziei acestui mai bine, când tot curajul l’am pierdut ne-a mai rămas nădejde. Regele. Intre cei atot puternici țara n’a avut nici un sprijin până acum și pentru interesele ei nu s’a sinchisit nimeni. Cei chemați s-o conducă și s-o reprezinte au trădat-o pentru interesele lor personale și ale clicilor lor. Interesele de partid au ucis tot toate intențiile bune. Cu fiecare păcat nou s’a răscumpărat un păcat mai vechiu. De fiecare dată când se lua o măsură, care trebuia să știrbească din privilegiile oamenilor zilei, începeau destăinuirile servite cu lingurița spre a ridica numai un colț al turpitudinii politicianiste, atât cât să potolească zelul „reformatorului“. O răfuială generală nu s-a produs niciodată fiindcă ea ar fi însemnat compromiterea definitivă a tuturor. Când lucrurile luau o întorsătură mai serioasă, toți sfârșeau prin a-și scutura căciulele pe cari și le arătau reciproc cu degetul. Dar lucrurile nu mai pot merge astfel înainte. O lege naturală ne învață că ori de câte ori un râu se întinde prea mult cursul lui își pierde din intensitate și poate chiar deveni baltă. Politicianismul s’a întins și el devenind baltă noroioasă și murdară a vieții publice românești. Politicianismul nostru, în halul în care a ajuns nu mai poate naște un curent care să salveze situația. Ne trebuie altceva decât ceia ce am avut de la război încoace. ...Noi știm un stejar pe care trăsnetul nu l’a înfruntat, pe care puhoiul nu l’a ocolit, dar nu l’a putut desrădăcina, a cărui sevă cântă mărirea Coroanei și destinele neamului. Măreția lui vânjoasă de neînfrânt stăpânește zările. Prima rază a soarelui pe el îl salută și ultima la apus pe el îl binecuvântează. Freamătul frunzelor lui adulmecă fiarele, îmblânzește ca doina pustiul și pleacă genunchiul necredincios către domnul. Stăpâne atot puternic, prea blând și prea bun, cu înțelepciunea Ta du-ne din bestia de-acum la umbra stejarului! înlătură doamne gătejele, mântuie cu un semn furtuna, și dă-ne stejarul! Și cum nu te-am uitat niciodată în vecii vecilor nu te vom uita. I. N. --------------x □ x-------------- Știri sghila și industriale Institutul Național de Export trimite Agenției „Rador** următorul buletin : ROMANIA . Prețul cerealelor la Brăila în ziua de 30 Octombrie 1930. Grâu, călit. I, 2 la sută corpuri străine, lei 34.000 vag. linie port (staționar), călit. II, 5 la sută corpuri străine, lei 32.000 vag. linie port (staționar) ; varl. Iii, 50 la sută secară, lei 24.000 vag. linie port (staționar). Secară, 3 la sută corpuri străina, lei 18.000 vag. linie port (staționar). Orz, 3 la sută corpuri străine, leii 17.005 vag. linie port (staționar). Orz Moldova, 7—8 la sută corpuri străine, lei 10.500 vag. linie port (staționar). Ovăz, 3 la sută corpuri străine, lei 17.000 vag. linie port (staționar). Porumb dinte de cal, lei 22.000 vag. linie port (staționar). Porumb corcitură, lei 22.000 vag. linie port (staționar). Porumb nou, leii 18.000—20.000 vagonul linie port (staționar). Fasole Moldova, led 60.000 vag. linie port (staționar). Fasole Muntenia, lei 58.000 vag. linie port (staționar). Mein, lei 27.000 vag, linie port (staționar). GRECIA. Greca importă anual cantități mari de unt, în special din Olanda și Danemarca. E preferat ambalajul în cutii 15 kg. și în pachetele de 200 gr. Producția indigenă, în anul acesta, este mai mare, astfel că prețurile sunt ceva mai scăzute. Untul indigen. (Tesalia și Grecia) se vinde cu 95—100 lei kg. engros, untul olandez și danez 120—125 kg. (en gros nevămuit). Taxa vamală este de 38 drahme de kg. Revenit sa a făcut din România o încercare de export, în Grecia. Untul de proveniență românească a fost mult căutat, pentru calitatea lui excelentă. Calomnie sau Miscreție ? Pentru mintea politicianilor obicinuiți să nu fie tulburați în apucăturile lor, cei cari amintesc opiniei publice — de mult edificată — despre milioanele contribuabililor cheltuite pentru plimbări în străinătate, sunt pătimași și „calomniatori !" Noi credem că cei cari nu se mulțumesc cu mărturisirea că Adunarea deputaților a contribuit cu 1.200.000 la cheltuelile misiunii de la Londra sunt numai indiscreți. Deci, continuăm a fi indiscreți,*, întrebând: Este adevărat că și Senatul a contribuit cu o sumă cel puțin egală cu aceea a Camerei pentru cheltuelile escursiei parlamentare la Londra ? Este adevărat ră fiecare membru din cei treizeci și șase ai misiunii trimise de congresul balcanic de la Atena a primit câte 59.000 lei pentru cheltueli de întreținere ? Nu ne interesează din ce buget sau luat acești bani. Fie din bugetul Camerei, fie din al Senatului, fie din orice buget al Statului sau autonom, fapt e că aceștia sunt banii contribuabililor, adunați cu munca și cu picătura lor de sânge ca să susțină plimbările patriotice ale potentaților sufragiului universal. Dacă nu se poate răspunde negativ la întrebările de mai sus avem 1 .200.000+1 .200.000 +, 1.800.000. Ceea ce înseamnă că s-ar identifica o sumă de 4.200.000 lei. Deocamdată. ..................ar □. X .njy