Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)
1931-01-01 / nr. 1
MRCLTOR POLITIC REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA I _____________Joi, 1 Ianuarie, 1931_____________ DIRECTOR BIRETOR POLItIc BUCUREȘTI (I) | ANUL XXVI. — Ho. 1 BifILS STOI H TARIlA Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) §p . 1 Abonamente: Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei | Na GEORGESCU Telefon 312|60 | ‘ | Pentru autorități și instituțiuni: 1000 Lei Dftütagiimile morale Un atentat care se adaugă la seria de fapte străine spiritului rasei noastre, care niciodată nu și-a pledat astfel procesele politice, ridică din nou chestiunea contagiunii morale de care sufere o mare parte din tineretul nostru, îndreptat către nesănătoase reverii mistice ori către fapte de sînge, mai aproape decît cum se crede de cele dintîiu. Se recomandă, ca de obiceiu, represiune. Și e sigur că, dacă poliția noastră știe să descopere, nu se gîndește să previe. Cum e sigur și altceva ,că nimeni și nimic nu se mai judecă decît în legătură cu avantagiile și desavantagiile politicei de partid, otravă a nației. Dar nu cu găzduirea pe câțiva ani a unui număr de adolescenți descreierați în internatele de clasa a treia ale Statului care se chiamă închisori, nu cu aceasta se îndreaptă răul. Avem a face cu o boală morală, din ce în ce mai contagioasă și, pentru a o stîrpî, se cer mijloace sufletești. Nu vă trebuie acte bestiale ? Dați nației altă creștere ! Sau, mai bine, nu i-o mai dați pe aceia de azi. Nu i-o dați prin discursul de întrunire, prin cel din Parlamentul violențelor, prin literatura de escitare sau de zăpăceală, prin ziarul care nu degeaba se chiamă „revolver". Fiindcă altfel ajungeți, fatal, la primitivul fălcos de la „Adevărul". Cu începere de la 1 ianuarie, când întră în aplicare noul buget, salariile funcționarilor publici devin mai mici cu 15—30 la sută, față de cele din 1930. Cotele de reducere fixate de lege scutesc salariile mai mici de 3000 lei și ating pe cele mai mari, până la 30.000 lei, cu 10-23 la sută. Dar cum cota de reducere se aplică la salariile brute, nu la cele nete, sacrificiul cerut funcționarilor prin noua lege e de 1.50—30 la sută. Funcționarii cu salarii sub 3000 lei sunt aproape numai unii oameni de serviciu, încât cota de sacrificiu se aplică la toți funcționarii propriu ziși din serviciile publice, serile ce se făceau până acum: 4 și 8 la suită pentru impozitul global, se constată că din salariul său bugetar, funcționarul dă până la 60 la sută pentru impozite, rămânând să trăiască, el și familia lui cu 40 la sută. Statul, județele, comunele și toate instituțiile publice au recunoscut necontenit de la război încoace, că funcționarii lor nu sunt și nu pot fi plătiți potrivit indicelui de scumpete. Deci și până acum funcționarii publici, în marea lor majoritate, au lucrat în pagubă. Unii s’au compensat cu venituri din servicii prestate la particulari, alții din venitul eventualelor bunuri moștenite. Au fost și din aceia cari și-au comercializat profesiunea. Dar cei mai mulți, când n’au trăit din împrumuturi, au dus o viață de lipsuri și de privațiuni care degenerează fizicește și demoralizează chiar pe cei mai rezistenți. Ce vor face aceștia acum, când li se mai ia 15—30 la sută din salariile ce nu le ajungeau nici fam erau ? Se spune ca se va eftemi viața, adică au să scadă prețurile chirilor, combustibilului, îmbrăcămintei, alimentelor. Evident că au să scadă acele prețuri, dar producătorii, ca și intermediari i ntre producători și consumatori, nu cedează ușor, încât nivelaea costului vieței cu salariileuncționarilor nu se poate face a acelaș timp, nici la scurt timp upă scăderea salariilor. Exemplul cel mai elocvent de temenea natură îl avem în disproporția ce există între prețul râului și al pâinei. Grâul e deâteva luni foarte eftin și pâinea a rămas tot scumpă, îndărătnicia morarilor și a brutarilor n’a putut fi înfrântă de autorități. Nu va fi înfrântă nici a proprietarilor de păduri și mine de cărbuni, nici a negustorilor de îmbrăcăminte și alimentație. In cât o bună bucată de timp funcționarii vor primi salarii și mai reduse ca pân’acum și vor trebui să plătească tot scump mijloacele de existență. Cum și cu ce ? Desigur că va spori foarte mult numărul celor cari își vor comercializa profesiunea. Deasemenea va spori mumărul chiriașilor cari nu-și vor respecta angajamentele față de proprietarii cir^ase. Va spori enorm numărul^B^tonarilor cari trăesc pe datcP^^&a putința de. șit va spori f«, mjo îngrijitoare limită mLl/L-W acelora cari își vor încheia zilele cu deficit alimentar. Urmările le va constata fără întârziere d-rul Irimescu. Organismele martirizate de foame sunt oferite ftiziei. Acolo duce impozitul de sacrificiu cerut, adică impus funcționarilor. Conducătorii de ori și de azi ai statului își vor da prea târziu seama de opera lor nefastă care constă în a îndruma tineretul spre funcționarism, pentru a-1 flămânzi apoi prin reducerea salariilor, cari și acelea erau sub cota necesităților vieței. N. IORGA Scăderea salariilor X □ X Insemenea Ministrul instrucțiunii și al cultelor a intrat într’o nouă serie de ghinioane prin trimiterea d-lui St. Brădișteanu în fața comisiunii disciplinare. Ce îl așteaptă pe d. Costăchescu sunt departe de a fi cuvinte de încurajare... iată un ministru pentru care portofoliul e mai mult decât un apostolat: o mucenicie ! Afirmând reprezentanților presei că nu face nici-o declarae, noul șef al partidului liberal a făcut totuși una de cea mai mare însemnătate: aceea că, după părerea sa, criza economică vând un caracter internațional, nu se poate remedia decât print’o acțiune de solidaritate internațională. D>aclarația aceasta va da mult de lucru presei și va cere, ularior, aceluia care a făcut-o, un supliment de precizări. Nu credem ca șeful liberalilor să fi înțeles prin aceasta că artidul său n'are nici-o soluție proprie internă, în afară de cea care ar putea s o ofere consensul statelor europene. A vorbit doar d. Căsnărășescu răspicat și judicios, arătând și ulțimea și gravitatea cauzelor cari au contribuit, din interiorul lsi, la agravarea situației. Or, pentru înlăturarea acestor cauze, se găsește nimic în programul partidului redactat nu de mult e defunctul Vintilă Brătbnu ? Sau, dacă se găsesc anumite puncte de program pentru remadierea crizei, să fie ele socotite azi de noua conducere ca iniiente sau ineficace ? O Duca trebue să se explice. Chiar dacă prin cuvintele sale, eul șef liberal, a fost numai să intre în corul acelora cari cera» Stotul», internațional al capitalului strein ca unică soluție posibilă a crizei . Se menține sau nu programú? fost cff șef al vechilor liberali ? Că fir<e prietenii noștrii Trecem, de mâine, în alt an, pe care îl dorim astfel cum îl crează năzuințele românești de pretutindeni. An de pace, de belșug, de omenie. An de înțeleaptă agonisită, în țara tuturor risipelor sfidătoare, ce plesnesc cu harapnicele pe obrajii sângerați ai mulțimei mute și răbdătoare. An de cuminte reculegere, și de chemare la datorie. An de înțelepciune, pentru toți începând din colibele mici, și până departe, în casa unde stă de veghe, Regele Carol. An Nou, care să învioreze și să cheme la lupta cea mare pentru binele Patriei. * Când trecem în Noul An, gândurile noastre se îndreaptă către sprijinitorii buni, modești, și desinteresați, ai ziarului nostru. NEAMUL ROMÂNESC e la postul de onoare, unde stă de straje pentru marile apărări naționale. Nicolae Iorga, i-a dat și îi dă mereu, zi de zi, din sufletul lui mare,din credința lui neprihănită. Dar Profesorul are lângă el, pe dragii, pe anonimii prieteni cari dau putința să trăiască, ziarului lor, „Neamul Românesc". Pentru fapta lor atât de frumoasă, pentru credința cu care de un sfert de veac vin cu modeste mijloace să ajute „Neamul Românesc", să-și împlinească misiunea, Profesorul Nicolae Iorga le mulțumește din inimă. Și laolaltă cu noi, trimese prieteniilor urări pline de mângâitoare speranțe, pentru înălțarea României, și pentru zilele fericite ce vor veni cu siguranță. Prietenilor noștri, buni și dezinteresați se strigăm : LA TRÂNJI. „NEAMUL ROMANESC" r Nebunia cea din urmă era firesc să ajungem aici... După cascada tronurilor, acea a valutelor. Au urmat, cu acelaș tact interesant, cascada răspunderilor politice și cascada nenorocirilor naționale. Ca să ajungem însfârșit, la noua și geniala formulă a împrumuturilor și a miraculoaselor mijloace cu care ele se topesc rând pe rând, în imensul gâtlej al politicianilor de carieră. . . Viața economică pretinde standardizare. Industria modernă fabrică în serie: — ca să tuișie mai en.irr. doi p.c imp..» /mutăm mereu, indiferent de condiții. Cesionăm pe rând ceace ni se cere. Vom oferi cu gesturi de nababi nevârstnici, avuțiile noastre, cu condiția să ni se dea repede, zeci, sute, mii de milioane... Ne transfigurează delirul dolarilor, pe care politica să-i escamoteze printre degete, mulțumită superabilei digitații a politicianilor... Miliardele de dolari ! Să năvălească spre noi, aferați și duioși, pe linii noi de transatlantice, iluzionați de superba bachanală politică a României sărăcite ! Strălucitoare viziuni, în haotica destă a destrămărei noastre ! Iar beneficiarii cascadei dolarilor, să-și frece mâinile, numărând hârtiile Băncei Federale, fredonând arii nesfârșite pe portativul U. S. A., semnând radio și, teancuri monumentale de concesii și contracte... Relațiile cu „concernele" străine, mijloacele de a transforma, cu mici scăderi la sută, creditul Statului în bani de cheltuială, — iată condițiile esențiale ale omului modern, și autohton, de guvernământ. E capabil să transforme în dolari, forța sa de persuaziune, inonciot mSU din f tCCe Home ! E idolul vremea, cel puțin pentru mentalitățile vagabonde, și față de vagne deziderate ale naivităței opiniei noastre publice. Dar, să ajungă oare credulitatea acesteia, și spuma ideologiei superficiale ? Să nu mai fie oare nevoe să chemăm în ajutor, bunul, robustul, adâncul bun simț al gospodăriei naționale ? Să ne amețim laolaltă, și să ne dăm viața și averea pe nimic, în turbulentul cotinon al Dolarilor ? * ...in umbră, aproape, zărim rânjetul mizeriei de mâine, mult mai cumplită decât suferințele de azi... Vom lua bani de oriunde, vânzând orice... Vom prăpădi o imensă bogăție, ca să săturăm pofta nesfârșită a abuzului și abundenței vinovate. Vom zvârli avuția altora, care ne-o dau acum, ca s'o vadă sporită, mâine. In țara binecuvântată, a cărei onestitate și cumințenie o batjocorim, vom fi mâine iobagii de carieră, iobagii disprețuiți. Și toate acestea pen, Ca să adufima <îoi Ucei oribile, agerea Rorr, Ca să alimentăm nes dans al milioanelor. Ca să răspundem frumopocriziei de partid și intoleranței,de club... Mezatul general, organizat cu viclenie, de politica desperată și criminală... ...L'Enfer mérne réve, etonné, devant eile ! Atât e de cumplită, în socoteli eftine și în aranjamente dubioase. Dar, suntem siguri că România mai are timp să se scuture de visul groaznic, să se simtă apărată, de către tânărul și cumpănitul ei Rege... • :jî Budgetul în discuția Camerei — Discursul fiial Profesor R. Iorga — (Urmare) Dar Ministerului de Instructi Publică, domnule ministru, aceluia i se cere operarea cu totu altfel dacît tăind acele ciudate creațiuni de școli secundare în miloialități unde elevii lipsesc uneori, da mai totdeauna lipse-o profesorii. Bine am făcut că au lăsat. o fata de un gimnaziu și a j făăcut acelaș lucru : or " o .gușoară die felul acesta, nu puteți să fiți de."cât felicitat și chiar cu riscul de a fi declarat cineva ministrul întunericului cultural, sau așa ceva cum am citit într’o foaie din Bucovina. Foarte bine faceți că Înlăturați toate aceste superietațiuni în învățământ, cari nu fac nici un bine învățământului (aplauze pe băncile majorității), dar răpesc câmpului pe țăran, răpesc meșteșugului pe meșteșugar, răpesc comerțului pe comerciant și ne dau nouă astfel de elemente la universitate, încât nu avem ce face cu dânsele. In trei, patru, cinci ani de zile, noi nu putem face nimic din acești ignoranți plini de pretentiuni. Fără a mai pomeni de o altă categorie, de care nu s’a vorbit aci în Cameră, categoria acelora cari merg până la o anumită clasă, apoi părinții nu-i mai pot duce mai departe și se întorc în satele lor ca niște oameni cu ambiția zdrobită cari aceștiaj mai mult decât toată mize&t toată nedreptatea pe .spre tărâmi]__.sunt . Jf11’: t ui«,uzul tulburărilor de mâine. Dar cred că întregul învățământ scundar așa cum este acum este o povară pentru această artă, învățământul acesta secundar de teir’e nu pregătește pentru neșteșugi, ajunge ora de dimi [UNK] «ta pentru teorie, ora de după a asă ltru meșteșug, când nu m jocuri ai pui în budgetul statului, aibă meșteșugul său din care să trăiaști, acela pe care l’a învăța* după masă, cum se învață în școlile americane. Tot acest învățământ *de teorie, trebuie dacă nu acum, mâine aruncat de pe umeri unei societăți care nu-1 mai poate purta. Este fără îndoială ci noi avem un învățământ secundar parazitar și eu doresc să vină vremea când în învățământul secundar ar intra prin concurs elementele cele mai alese ale școală primare și într’adevăr sar face acolo o selectiune din care ar pafita si Universitatea. Acolo este foarte mult de trăit și de sigur că despovărând Ministerul Instntețilinii publice, ar rămâne pentruijiaU Minister BACANALELE BIUROCRAȚIEI Da domnuile președinte și domnilor deputați, dacă nu există nici un Minister, în care biurocrația să nu fixeze adevărate bacanale financiare luând banii Statului și inrsiuiitându-l pentru truda a tie. Până nu se va înlătura birocrația până atunci nu se asanează finanțele publice (aplauze prelungite). Finanțele publice se pot lansa în două feluri: sau crescând printr’o minune puterile productive ale poporului românesc, și educațiunea aceasta nu se poate face de azi pe mâne, sau suprimând ceia ce trage puterile de viață ale poporului român, și le întrebuințează pentru o clasă care nici sub raportul material, nici supt raportul moral nu folosesc cât de puțin poporului românesc. Câtă vreme nu văd un budget de felul acesta, atâta vreme eu voi zice, ceia ce zic în acest moment, nevoile generale ale țării, nevoile d-voastră de partid vă constrâng la situația în care vă găsiți, silesc să aduceți înaintea noastră un astfel de budget, dar acesta este un budget de două ori încătușat. Este încătușat sus de cererile finanței care ne-a împrumutat, este încătușat jos de angajamentele d-voastră de partid. Un budget de îndoită sclăvie. MIJLOACELE UNEI ACȚIUNI EROICE Dacă, în ce privește cea dintâi, când vom fi îndeplinit angajamentele, vom scăpa, de dânsa ușor, în ce privește a doua, este nevoie de o acțiune eroică a tutu- Interna Externă Sibenfia — Viscol în nordul Moldovei. Prutul și Siretul au înghețat. Mai multe linii înzăpezite în Bucovina. — Au fost prelungite convențiile comerciale cu Iugoslavia și Portugalia. — Se întinde svonul că alegerile parțiale vor fi amânate. — Partidul liberal și-a fixat data congresului general în Februarie, când se va ratifica și alegerea noului șef. — Liberalii georgiști au hotărît în ședința comitetului executiv ținută ori continuarea acțiunii de până acum. — D. Al. Gurănescu ministrul țării la Lisabona a fost transferat în aceiaș calitate la Belgrad. — Astăzi se împlinesc 78 de ani de la inaugurarea teatrului Național din Capitală. — S’au descoperit noui bancnote false. Autorii au fost arestați în Ardeal. — S’a constituit o ligă iugoslavă contra revizuirii tratatelor. — Mareșalul Joffre și-a recăpătat cunoștința. — Au avut loc ciocniri sângeroase între sovietici și băștinași îi — Cekiștii au dărâmat ori catedrala din Tiraspol, Caucaz. Suveranul către armată Urgrțe Ministrului Armatei Ostași, al Armatei, Marinei și Aeronauticei. In pragul unui nou an primul meu gând se îndreaptă către voi, cari în zile grele sunteți sortiți să fiți pavăză nepregetată a Țării. . • " In anul ce a trecut am putut cu prilejul manevrelor regale să țipu un contact mai strâns cu voi toți, deia general până la soldat. Sufletul meu s'a umplut de bucurie văzând felul cum r , a prezentat ostașii mei. Cu cea mai desăvârșită d^ainima mea într'această e în deosebi cu voi, Voi cari , dar întotdeauna în fața Țării pinde de disciplină, dragoste de Patrie și de Rege. Bizuindu-mă pe trecutul glorios al scumpei mele oștiri, sunt Li că ea va fi totdeauna !a mea încredere! ce o pun în ea.La mulți ani! Dumnezeu cu voi! A trecut încă un an pe care armată l-a închinat cu credință Tronului și Patriei. Mulțumind tuturor pentru rezultatele bune obținute prin muncă și prin sacrificiu, orez ofițerilor, subofițerilor și soldațlor, sănătate, voe bună și spor mult și pregătirea pe care Nația și Regele o așteaptă dela noi, urez armatei întregi tărie și devotament în lucru pentru cea mai înaltă propășire a ei. Strânși uniți în jurul Steagului ( «... IS-L asigurăm de netaj^Hnor *ită iu bl r gând: %£ Trăiască M. S. Regele Carol II? Trăiască Augusta Dinastie! Trăiască Țara Românească! Ministru Armatei General de Divizie Adjutant: Din discursul rostit la Cameră, cu prilejul morței lui Vintilă Brătianu, de d. profesor N. Iorga : Patria! Acesta este patrimoniul nostru comun. Dar pentru a apăra minunea, pe care noi toți am îndeplinit-o în anii cei mai grei și cei mai scumpi ai vieții noastre, cu moartea înaintea ochilor, moartea noastră și a familiei noastre, pentru aceasta el a mai avut o credință — la ceea ce am dobândit se poate ținea numai cu o ordine de fler, cu o disciplină care nu cruță nimic, ÎNAINTEA CAREIA ORICARE ACȚIUNE INDIVIDUALA TREBUI SA INGENUNCHE, SA FIE BUCUROASA CA POATENGENUNCHIA PENTRU FOLOSUL ȚARII. CAROL București. 1 Ianuarie 1911 obine zidu. Z din 1 iamarie 193 Anomalii financiare Proprietățile urbane și rurale ipotecate sunt scutite de impozit cu partea ce revine drept dobânzi, dacă s-au plătit impozitele la stat. Azi majoritatea acestor proprietăți sunt urmărite și scoase în vânzare din cauza enormelor dobânzi de 20—30% plus impozitele. In acest caz proprietarii sunt urmăriți din cauză că nu au plătit ratele și prin urmare nici impozitele la stat pentru acele rate neplătite. Totuși fiscul nu ia în considerațiune că în acest mod situațiunea este și mai dezastroasă și deci că ar trebui să scadă cu atât mai mult sarcinele. Ele procedează abuziv invocând litera moartă a legei, iar ministerul de finanțe care ar trebui să dea o interpretare justă și dreaptă acestei chestiuni, nu se sesizează de această chestiune. Credem că domnul Ministru Popovici va lua în considerare această chestiune atât de dreaptă și o va soluționa în conformitate cu echitatea și dreptatea. Nu trebuește să se ceară omului lovit de soartă și sărăcit impozit pe un venit fictiv, pe un venit care în realitate nu există. Când se atacă fondul, când i se vinde capitalul, nu este drept să se impue un venit care de fapt nu mai există în vânzare trebuesc scăzute impozitele la sarcini pe baza certificatului eliberat de Tribunal. ----------xnx--------- Știr» Guvernul francez a invitat pe M. S. Regina Maria sa viziteze Algeria și Tunisul. * In regiunea Dryssa-Dzisna țăranii s’au răsvrâtit împotriva colectivizării. ^ In ziua a treia de Crăciun în Cetatea Soroca, batalionul ii de infanterie a sărbătorit amintirea marelui voevod Ștefan cel Mare. * In Manciuria s’a întâmplat un grav accident de tren. Numărul morților se ridică la 00. * A fost întocmită decizia de încadrare a profesorilor de la școlile desființate pe ziua de 1 Ianuarie. * Directorul teatrelor Reinhardt din Berlin ne vizitează Capitala. # Primăria municipiului București continuă să dea Reprezentații populare la Teatrul Național. Biletele se distribue, de direcția mișcării culturale, gratuit, tuturor muncitorilor nevoiași. A doua reprezentație va avea loc Dumincă, 4 Ianuarie 1931, ora 10 dimineața precis. Se va juca ..Flacăra sforíi". De Crăciun! s'a inaugurat la nai sezonul sportiv de iarnă. * *