Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)

1931-01-01 / nr. 1

MRCLTOR POLITIC REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA I _____________Joi, 1 Ianuarie, 1931_____________ DIRECTOR BIRE­TOR POLItIc BUCUREȘTI (I) | ANUL XXVI. — Ho. 1 BifILS STOI H TARIlA Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) §p­ . 1 Abonamente: Pe un an, 600 Lei—Pe ș­ase luni, 300 Lei | Na GEORGESCU Telefon 312|60 | ‘ | Pentru autorități și instituțiuni: 1000 Lei Dftütagiimile morale Un atentat care se adaugă la seria de fapte străine spiritului rasei noastre, care niciodată nu și-a pledat astfel procesele po­litice, ridică din nou chestiunea contagiunii morale de care sufe­re o mare parte din tineretul nostru, îndreptat către nesănătoase reverii mistice ori către fapte de sînge, mai aproape decît cum se crede de cele dintîiu. Se recomandă, ca de obiceiu, represiune. Și e sigur că, dacă poliția noastră știe să descopere, nu se gîndește să previe. Cum e sigur și altceva ,că nimeni și nimic nu se mai judecă decît în legătură cu avantagiile și desavantagiile politicei de partid, o­­travă a nației. Dar nu cu găzduirea pe câțiva ani a unui număr de adoles­cenți descreierați în internatele de clasa a treia ale Statului care se chiamă închisori, nu cu aceasta se îndreaptă răul. Avem a face cu o boală morală, din ce în ce mai contagioa­să și, pentru a o stîrpî, se cer mijloace sufletești. Nu vă trebuie acte bestiale ? Dați nației altă creștere ! Sau, mai bine, nu i-o mai dați pe aceia de azi. Nu i-o dați prin discursul de întrunire, prin cel din Parlamen­tul violențelor, prin literatura de escitare sau de zăpăceală, prin ziarul care nu degeaba se chiamă „revolver". Fiindcă altfel ajungeți, fatal, la primitivul fălcos de la „Ade­vărul". Cu începere de la 1 ianuarie, când întră în aplicare noul bu­get, salariile funcționarilor pu­blici devin mai mici cu 15—30 la sută, față de cele din 1930. Cotele de reducere fixate de le­ge scutesc salariile mai mici de 3000 lei și ating pe cele mai mari, până la 30.000 lei, cu 10-23 la sută. Dar cum cota de redu­cere se aplică la salariile brute, nu la cele nete, sacrificiul cerut funcționarilor prin noua lege e de 1.50—30 la sută. Funcționarii cu salarii sub 3000 lei sunt aproape numai u­­nii oameni de serviciu, în­cât cota de sacrificiu se aplică la toți funcționarii propriu ziși din ser­viciile publice, serile ce se făceau până acum: 4 și 8 la suită pentru impozitul global, se constată că din sala­riul său bugetar, funcționarul dă până la 60 la sută pentru im­pozite, rămânând să trăiască, el și familia lui cu 40 la sută. Statul, județele, comunele și toate instituțiile publice au re­cunoscut necontenit de la război încoace, că funcționarii lor nu sunt și nu pot fi plătiți potrivit indicelui de scumpete. Deci și până acum funcționarii publici, în marea lor majoritate, au lucrat în pagubă. Unii s’au compensat cu veni­turi din servicii prestate la par­ticulari, alții din venitul even­tualelor bunuri moștenite. Au fost și din aceia cari și-au co­­­mercializat profesiunea. Dar cei mai mulți, când n’au trăit din împrumuturi, au dus o viață de­­ lipsuri și­ de privațiuni care de­generează fizicește și demorali­zează chiar pe cei mai rezistenți. Ce vor face aceștia acum, când li se mai ia 15—30 la sută din salariile ce nu le ajungeau nici fam erau ? Se spune ca se va eftemi viața, adică au să scadă prețurile chi­rilor, combustibilului, îmbrăcă­­mintei, alimentelor. Evident că au să scadă acele prețuri, dar producătorii, ca și intermediari i ntre producători și consumatori, nu cedează ușor, în­cât nivela­­ea costului vieței cu salariile­uncționarilor nu se poate face a acelaș timp, nici la scurt timp upă scăderea salariilor. Exemplul cel mai elocvent de temenea natură îl avem în dis­proporția ce există între prețul râului și al pâinei. Grâul e de­âteva luni foarte eftin și pâinea a rămas tot scumpă, îndărătni­cia morarilor și a brutarilor n’a putut fi înfrântă de autorități. Nu va fi înfrântă nici a proprie­tarilor de păduri și mine de căr­buni, nici a negustorilor de îm­brăcăminte și alimentație. In cât o bună bucată de timp funcționa­rii vor primi salarii și mai redu­se ca pân’acum și vor trebui să plătească tot scump mijloacele de existență. Cum și cu ce ? Desigur că va spori foarte mult numărul celor cari își vor comercializa profe­siunea. Deasemenea va spori mu­­mărul chiriașilor cari nu-și vor respecta angajamentele față de proprietarii cir^ase. Va spori e­­norm numărul^B^tonarilor cari trăesc pe datcP^^&a putința de. șit va spori f«, m­jo îngrijitoa­re limită mLl/L-W acelora cari își vor încheia zilele cu deficit alimentar. Urmările le va constata fără întârziere d-rul Ir­im­escu. Orga­nismele martirizate de foame sunt oferite ftiziei. Acolo duce impozitul de sacri­ficiu cerut, adică impus funcțio­narilor. Conducătorii de ori și de azi ai statului își vor da prea târziu seama de opera lor nefastă care constă în a îndruma tineretul spre funcționarism, pentru a-1 flămânzi apoi prin reducerea sa­lariilor, cari și acelea erau sub cota necesităților vieței. N. IORGA Scăderea salariilor X □ X In­sem­enea Ministrul instrucțiunii și al cultelor a intrat într’o nouă serie de ghinioane prin trimiterea d-lui St. Brădișteanu în fața co­­misiunii disciplinare. Ce îl așteaptă pe d. Costăches­­cu sunt departe de a fi cuvinte de încurajare... iată un ministru pentru care portofoliul e mai mult decât un apostolat: o mucenicie ! Afirmând reprezentanților presei că nu face nici-o declara­­e, noul șef al partidului liberal a făcut totuși una de cea mai mare însemnătate: aceea că, după părerea sa, criza economică vând un caracter internațional, nu se poate remedia decât prin­­t’o acțiune de solidaritate internațională. D>aclarația aceasta va da mult de lucru presei și va cere, ul­­arior, aceluia care a făcut-o, un supliment de precizări. Nu credem ca șeful liberalilor să fi înțeles prin aceasta că artidul său n'are nici-o soluție proprie internă, în afară de cea­­ care ar putea s­ o ofere consensul statelor europene. A vorbit doar d. Căsnărășescu răspicat și judicios, arătând și ulțimea și gravitatea cauzelor cari au contribuit, din interiorul lsi, la agravarea situației. Or, pentru înlăturarea ac­estor cauze,­­ se găsește nimic în programul partidului redactat nu de mult e defunctul Vintilă Brătbnu ? Sau, dacă se găsesc anumite puncte de program pentru rem­adierea crizei, să fie ele socotite azi de noua conducere ca in­iiente sau ineficace ? O Duca trebue să se explice. Chiar dacă prin cuvintele sale, eul șef liberal, a fost numai să intre în corul acelora cari cer­a» Stotul», internațional al capitalului strein ca unică soluție posib­ilă a crizei . Se menține sau nu programú? fost cf­f șef al vechilor liberali ? Că fir<e prietenii noștrii Trecem, de mâine, în alt an, pe care îl dorim astfel cum îl crează năzuințele românești de pretutindeni. An de pace, de belșug, de o­­menie. An de înțeleaptă agoni­sită, în țara tuturor risipelor sfi­dătoare, ce plesnesc cu harap­nicele pe obrajii sângerați ai mulțimei mute și răbdătoare. An de cuminte reculegere, și de chemare la datorie. An de înțelepciune, pentru toți începând din colibele mici, și până departe, în casa unde stă de veghe, Regele Carol. An Nou, care să învioreze și să cheme la lupta cea mare pentru binele Patriei. * Când trecem în Noul An, gân­durile noastre se îndreaptă că­tre sprijinitorii buni, modești, și desinteresați, ai ziarului nostru. NEAMUL ROMÂNESC e la postul de onoare, unde stă de straje pentru marile apărări na­ționale. Nicolae Iorga, i-a dat și îi dă mereu, zi de zi, din sufletul lui mare,­­din credința lui neprihă­nită.­­ Dar Profesorul are lângă el, pe dragii, pe anonimii prieteni cari dau putința să trăiască, zia­rului lor, „Neamul Românesc". Pentru fapta lor atât de fru­moasă, pentru credința cu care de un sfert de veac vin cu mo­deste mijloace să ajute „Nea­mul Românesc", să-și împli­nească misiunea, Profesorul Ni­­colae Iorga le mulțumește din inimă. Și laolaltă cu noi, trimese prieteniilor urări pline de mân­­gâitoare speranțe, pentru înăl­țarea României, și pentru zilele fericite ce vor veni cu sigu­ranță. Prietenilor noștri, buni și de­zinteresați se strigăm : LA TRÂNJI. „NEAMUL ROMANESC" r Nebunia cea din urmă era firesc să ajungem aici... După cascada tronurilor, acea a valutelor. Au urmat, cu acelaș tact inte­resant, cascada răspunderilor politice și cascada nenorociri­lor naționale. Ca să ajungem însfârșit, la noua și geniala formulă a îm­prumuturilor și a miraculoase­lor mijloace cu care ele se to­pesc rând pe rând, în imensul gâtlej al politicianilor de ca­rieră. . . Viața economică pretinde standardizare. Industria moder­nă fabrică în serie: —­ ca să tuișie mai en.irr. d­oi p.c imp..» /m­utăm mereu, indiferent de­­ condiții. Cesionăm pe rând ceace ni se cere. Vom oferi cu gesturi de nababi nevârstnici, avuțiile noastre, cu condiția să ni se dea repede, zeci, sute, mii de milioane... Ne transfigurează delirul do­larilor, pe care politica să-i es­camoteze printre degete, mul­țumită superabilei digitații a politicianilor... Miliardele de dolari ! Să nă­vălească spre noi, aferați și du­­ioși, pe linii noi de transatlan­tice, iluzionați de superba ba­­chanală politică a României să­răcite ! Strălucitoare viziuni, în hao­tica destă a destrămărei noas­tre ! Iar beneficiarii cascadei dolarilor, să-și frece mâinile, numărând hârtiile Băncei Fede­rale, fredonând arii nesfârșite pe portativul U. S. A., semnând radio și, teancuri monumentale de concesii și contracte... Relațiile cu „concernele" străine, mijloacele de a trans­forma, cu mici scăderi la sută, creditul Statului în bani de cheltuială, — iată condițiile e­­sențiale ale omului modern, și autohton, de guvernământ. E capabil să transforme în dolari, forța sa de persuaziune, inonc­iot mSU din f tCCe Home ! E idolul vremea, cel puțin pentru mentalitățile vagabon­de, și față de vagn­e dezidera­te ale naivităței opiniei noastre publice. Dar, să ajungă oare creduli­tatea acesteia, și spuma ideo­logiei superficiale ? Să nu mai fie oare nevoe să chemăm­ în ajutor, bunul, ro­bustul, adâncul bun simț al gospodăriei naționale ? Să ne amețim la­o­laltă, și să ne dăm viața și averea pe ni­mic, în turbulentul cotin­on al Dolarilor ? * ...in umbră, aproape, zărim rânjetul mizeriei de mâine, mult mai cumplită de­cât sufe­rințele de azi... Vom lua­ bani de ori­unde, vânzând orice... Vom prăpădi o imensă bogăție, ca să săturăm pofta nesfârșită a abuzului și abundenței vinovate. Vom zvâr­li avuția altora, care ne-o dau acum, ca s'o vadă sporită, mâi­ne. In țara binecuvântată, a că­rei onestitate și cumințenie o batjocorim, vom fi mâine ioba­gii de carieră, iobagii dispre­­țuiți. Și toate acestea pen,­­ Ca să adufim­­a <îoi­­ Ucei oribile, agerea Rorr, Ca să alimentăm nes­ dans al milioanelor. Ca să răspundem frumo­pocriziei de partid și intoleran­ței,de club... Mezatul general, organizat cu viclenie, de politica despe­rată și criminală... ...L'Enfer mérne réve, etonné, devant eile ! Atât e de cumplită, în soco­teli eftine și în aranjamente du­bioase. Dar, suntem siguri că Româ­nia mai are timp să se scuture de visul groaznic, să se simtă apărată, de către tânărul și cumpănitul ei Rege... • :jî Budgetul în discuția Camerei — Discursul fi­ial Profesor R. Iorga — (Urmare) Dar Ministerului de Instructi Publică, domnule ministru, ace­luia i se cere operarea cu totu altfel dacît tăind acele ciudate creațiuni de școli secundare în mi­loialități unde elevii lipsesc une­ori, da­­­­ mai totdeauna lip­se­­-o­­ profesorii. Bine a­m făcut că a­u lăsat. o­­­ fat­­a de un gimnaziu și a j făăcut a­­celaș lucru : or " o .gușoară die felul acesta, nu puteți să fiți de."­cât felicitat și chiar cu riscul de a fi declarat cineva ministrul întu­nericului cultural, sau așa ceva cum am citit într’o foaie­ din Bu­covina. Foarte bine faceți că În­lăturați toate aceste superietațiuni în învățământ, cari nu fac nici un bine învățământului (aplauze pe băncile majorității), dar răpesc câmpului pe țăran, răpesc mește­șugului pe meșteșugar, răpesc comerțului pe comerciant și ne dau nouă astfel de elemente la u­­niversitate, încât nu avem ce face cu dânsele. In trei, patru, cinci ani de zile, noi nu putem face ni­mic din acești ignoranți plini de pretentiuni. Fără a mai pomeni de o altă categorie, de care nu s’a vorbit aci în Cameră, catego­ria acelora cari merg până la o anumită clasă, apoi părinții nu-i mai pot duce mai departe și se în­torc în satele lor ca niște oa­meni cu ambiția zdrobită cari a­­ceștiaj mai mult decât toată mize­­&t toată nedreptatea pe .spre tărâmi]__.sunt . Jf11’: t ui«,­uzul tulburărilor de mâine. Dar­­ cred că întregul învățământ s­­­c­undar așa cum este acum este o povară pentru această artă, în­vățământul acesta secundar de te­­i­r’e nu pregătește pentru n­eșteșugi, ajunge ora de di­­mi­­ [UNK] «ta pentru teorie, ora de după a asă l­tru meșteșug, când nu m­­ jocuri a­i pui în budgetul sta­tului, aibă m­eșteșugul său din care să trăiaști, acela pe care l’a învăța* după masă, cum se învață în școlile americane. Tot acest în­­vățământ *d­e teorie, trebuie dacă nu acum­,­ mâine aruncat de pe umeri­­ unei societăți care nu-1 mai poate purta. Este fără îndo­ială ci noi avem un învățământ secun­dar parazitar și eu doresc să vină vremea când în învățămân­tul secundar ar intra prin concurs elementele cele mai alese ale școală primare și într’adevăr sar face acolo o selectiune din care ar pafita si Universitatea. Acolo este foarte mult de trăit și de si­gur că despovărând Ministerul Instntețilinii publice, ar rămâne pentru­ijiaU Minister BACAN­ALELE BIUROCRAȚIEI Da­ domnuile președinte și dom­nilor deputați, dacă nu există nici un Minister, în care biurocrația să nu fixeze adevărate bacanale fi­­nanciare luând banii Statului și in­­rsiuiitându-l pentru truda a­ tie. Până nu se va înlătura bi­­rocrația până atunci nu se asa­nează finanțele publice (aplauze prelungite). Finanțele publice se pot lansa în două feluri: sau cres­când printr’o minune puterile productive ale poporului româ­nesc, și educațiunea aceasta nu se poate face de azi pe mâne, sau suprimând ceia ce trage puterile de viață ale poporului român, și le întrebuințează pentru o clasă care nici sub raportul material, nici supt raportul moral nu folo­sesc cât de puțin poporului româ­nesc. Câtă vreme nu văd un budget de felul acesta, atâta vreme eu voi zice, ceia ce zic în acest mo­ment, nevoile generale ale țării, nevoile d-voastră de partid vă con­strâng la situația în care vă gă­siți, silesc să aduceți înaintea noa­stră un astfel de budget, dar a­­cesta este un­ budget de două ori încătușat. Este încătușat sus de cererile finanței care ne-a împru­mutat, este încătușat jos­ de­ anga­jamentele d-voastră de partid. Un budget de îndoită sclăvie. MIJLOACELE UNEI ACȚIUNI EROICE Dacă, în ce privește cea dintâi, când vom fi îndeplinit anga­jamentele, vom scăpa, de dânsa ușor, în ce privește a doua, este nevoie de o acțiune eroică a tutu- Interna Externă Sib­enfia — Viscol în nordul Moldovei. Prutul și Siretul au înghețat. Mai multe linii înzăpezite în Bucovina. — Au fost prelungite convențiile comerciale cu Iugoslavia și Portugalia. — Se întinde svonul că alegerile parțiale vor fi amânate. — Partidul liberal și-a fixat data congresului general în Februa­rie, când se va ratifica și alegerea noului șef. — Liberalii georgiști­ au hotărît în ședința comitetului executiv ținută ori continuarea acțiunii de până acum. — D. Al. Gurănescu ministrul țării la Lisabona a fost transferat în aceiaș calitate la Belgrad. — Astăzi se împlinesc 78 de ani de la inaugurarea teatrului Națio­nal din Capitală. — S’au descoperit noui bancnote false. Autorii au fost arestați în Ardeal. — S’a constituit o ligă iugoslavă contra revizuirii tratatelor. — Mareșalul J­off­re și-a recăpătat cunoștința. — Au avut loc ciocniri sângeroase între sovietici și băștinași îi — Cekiștii au dărâmat ori catedrala din Tiraspol, Caucaz. Suveranul către armată Urgr­țe Ministrului Armatei Ostași, al Armatei, Marinei și Aero­nauticei. In pragul unui nou an primul meu gând se îndreaptă către voi, cari în zile grele sunteți sortiți să fiți­ pavăză neprege­tată a Țării. . • " In anul ce a trecut am putut cu prilejul manevrelor regale să țipu un contact mai strâns cu voi toți, deia general până la soldat. Sufletul meu s'a umplut de bucurie văzând felul cum r , a prezentat ostașii mei. Cu cea mai desăvârșită d^a­­inima mea într'această e în deosebi cu voi, Voi cari , dar întotdeauna în fața Țării pinde de disciplină, dragoste d­e Patrie­­ și de Rege.­­ Bizuindu-mă pe trecutul glo­­rios al scumpei mele oștiri, sunt L­i că ea va fi totdeauna !a­­ mea încredere! ce o pun în ea.La mulți ani! Dumnezeu cu voi! A trecut încă un an pe care ar­mată l-a închinat cu credință Tro­nului și Patriei. Mulțumind tuturor pentru rezul­tatele bune obținute prin muncă și prin sacrificiu, orez ofițerilor, sub­ofițerilor și soldațlor, sănăta­te, voe bună și spor mult și pre­gătirea pe care Nația și Regele o așteaptă dela noi, urez armatei întregi tărie și devotament în lu­cru pentru cea mai înaltă propă­șire a ei. Strânși­ uniți în jurul Steagului ( «... IS-L asigurăm­­ de netaj^H­n­­o­r *­i­t­ă iu bl r­­ gând: %£ Trăiască M. S. Regele Carol II? Trăiască Augusta Dinastie! Trăiască Țara Românească! Ministru Armatei General de Divizie Adjutant: Din discursul rostit la Cameră, cu prilejul morței lui Vintilă Brătianu, de d. profesor N. Iorga : Patria! Acesta este patrimoniul nostru comun. Dar pentru a apăra minunea, pe care noi toți am îndeplinit-o în anii cei mai grei și cei mai scumpi ai vieții noastre, cu moar­tea înaintea ochilor, moartea noastră și a familiei noastre, pentru aceasta el a mai avut o credință — la ceea ce am dobândit se poate ținea numai cu o ordine de fler, cu o disciplină care nu cru­ță nimic, ÎNAINTEA CAREIA ORICARE ACȚIUNE INDIVIDUALA TREBUI SA INGENUNCHE, SA FIE BUCUROASA CA POATE­­NGE­­NUNCHIA PENTRU FOLOSUL ȚARII. CAROL București. 1 Ianuarie 1911 ob­i­­­ne zi­du. Z din 1 ia­marie 193 Anomalii financiare Proprietățile urbane și rurale ipotecate sunt scutite de impo­zit cu partea ce revine drept dobânzi, dacă s-au plătit impo­zitele la stat. Azi majoritatea acestor pro­prietăți sunt urmărite și scoase în vânzare din cauza enorme­lor dobânzi de 20—30% plus impozitele. In acest caz proprietarii sunt urmăriți din cauză că nu au plă­tit ratele și prin urmare nici im­pozitele la stat pentru acele ra­te neplătite. Totuși fiscul nu ia în conside­­rațiune că în acest mod situa­țiunea este și mai dezastroasă și deci că ar trebui să scadă cu atât mai mult sarcinele. Ele procedează abuziv invocând litera moartă a legei, iar minis­terul de finanțe care ar trebui să dea o interpretare justă și dreaptă acestei chestiuni, nu se sesizează de această ches­tiune. Credem că domnul Ministru Popovici va lua în considerare această chestiune atât de dreaptă și o va soluționa în conformitate cu echitatea și dreptatea. Nu trebuește să se ceară o­­mului lovit de soartă și sărăcit impozit pe un venit fictiv, pe un venit care în realitate nu există. Când se atacă fondul, când i se vinde capitalul, nu este­ drept să se impue un venit ca­­­­re de fapt nu mai există în vânzare trebuesc scăzute impozitele la sarcini pe baza certificatului eliberat de Tri­bunal. ----------xnx---------­ Știr» Guvernul francez a invitat pe M. S. Regina Maria sa viziteze Algeria și Tunisul. * In regiunea Dryssa-Dzisna ță­ranii s’au răsvrâtit împotriva co­lectivizării. ^ In ziua a treia de Crăciun în Cetatea Soroca, batalionul ii de infanterie a sărbătorit amintirea marelui voevod Ștefan cel Mare. * In Manciuria s’a întâmplat un grav accident de tren. Numărul morților se ridică la 00. * A fost întocmită decizia de în­cadrare a profesorilor de la școlile desființate pe ziua de 1 Ianuarie. * Directorul teatrelor Reinhardt din Berlin ne vizitează Capitala. # Primăria municipiului Bucu­rești continuă să dea­­ Reprezen­tații populare la Teatrul Național. Biletele se distribue, de direc­ția mișcării culturale, gratuit, tu­turor muncitorilor nevoiași. A doua reprezentație va avea loc Dumincă, 4 Ianuarie 1931, ora 10 dimineața precis. Se va juca ..Flacăra sforíi". De Crăciun! s'a inaugurat la nai sezonul sportiv de iarnă. * *

Next